Găgăuzia vrea să se extindă?

Cele trei inițiative legislative au fost elaborate de parlamentarii din Adunarea Populară a Găgăuziei și au fost înregistrate în Parlament vara trecută – în iulie și august 2016. Acestea au fost criticate inițial din cauza că Partidul Liberal, care făcea parte atunci din coaliția de guvernare, s-a opus adoptării lor. Odată cu ieșirea PL de la guvernare, subiectul privind adoptarea documentelor a fost readus în discuție. Astfel, la începutul lunii iunie, două din cele trei proiecte s-au regăsit pe ordinea de zi a Parlamentului, dar dezbaterea asupra acestora a fost amânată, ceea ce a provocat un val de acuzații lansate de la Comrat spre Capitala Moldovei.

Ce vor deputații găgăuzi?

Prin cele trei proiecte de legi deputații găgăuzi doresc lărgirea autonomiei și o mai mare independență față de Chișinău. Astfel, în unul din documente aleșii locali din UTA Găgăuzia insistă asupra modificării Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001. Aceștia consideră necesar ca Găgăuzia să se bucure de un statut special de administrare, diferit de administrarea teritorială din celelalte regiuni ale țării. Mai exact, aceasta ar însemna ca localitățile din autonomie să nu mai fie împărțite în unități de nivelul unu și doi ca cele din restul teritoriului țării, ci să aibă un nivel special de administrare prevăzut de o normă distinctă, astfel încât să decidă de sine stătător cum să fie organizată administrativ-teritorial regiunea.

Găgăuzia vrea să se extindă?

Cea mai importantă modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială, pe care o propun deputații găgăuzi, este modul de ieșire și intrare a localităților din și în componența Găgăuziei. Astfel, inițiatorii documentului își doresc ajustarea legii în conformitate cu art. 5 (alineatul 2) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 23 decembrie 1994:

„Localităţile unde găgăuzii constituie mai puţin de 50 de procente din populație pot fi incluse în componenţa Găgăuziei în baza voinţei majorităţii alegătorilor, liber exprimate în cadrul referendumului local, efectuat din iniţiativa a cel puţin o treime din alegătorii localităţii respective”, este stipulat în acest articol.

Centrul Național Anticorupție a atenționat într-un aviz că documentele „promovează interesele administrației UTA Găgăuzia, care se va bucura de un grad prea mare de autonomie”, dar și că e posibil de asemenea ca Găgăuzia să crească din punct de vedere teritorial ca urmare „a absorbției localităților din sudul Republicii Moldova”.

Guvernul și Comisia juridică declară actele legislative anticonstituționale

Și executivul de la Chișinău a oferit un aviz negativ proiectului, declarându-l ca fiind unul anticonstituțional. Potrivit avizului guvernului, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al cetățenilor Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului, astfel încât suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct. Avizul negativ din partea guvernului vine și ca urmare a faptului că deputații din Găgăuzia nu menționează și „modul special” prin care va fi administrată autonomia. Există astfel riscul ca atât legislativul, cât și executivul moldovenesc să fie într-o oarecare măsură limitat în acțiunile sale din autonomie, ceea ce contravine Constituției Republicii Moldova. „Această propunere este anticonstituțională, deoarece orice limitare a dreptului Parlamentului trebuie să fie stipulată în Constituția Republicii Moldova”, au argumentat reprezentanții Guvernului. De aceeași părere este și Comisia juridică din Parlamentul Moldovei. 

Continuarea o găsiți aici.

Sursa: Moldnova.eu