Astăzi 16 August 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:37
Abonamente

a

 
 
 

Actualitate 1 August 2018, ora 07:31

Găgăuzii și bulgarii din Basarabia așteptau să fie salvați de români (III)

Marime Font

Un colonel sovietic a fost avansat în funcție, după ce a urinat în mijlocul unei cantine.

 În primele două părți ale acestui material, am descris grozăviile comise de puterea sovietică în Basarabia postbelică. În special, am remarcat reacția găgăuzilor și bulgarilor de pe acest teritoriu, care își doreau să revină regimul românesc, pentru a-i salva de teroarea bolșevică. În virtutea existenței multiplelor documente de arhivă, cândva „strict secrete”, prezentăm şi în acest număr câteva cazuri, care credem ar trebui neapărat să ajungă și la urechile găgăuzilor proruși din ziua de astăzi.

În februarie 1945, colonelul sovietic Tolmacenko, șef al secției militare din cadrul comitetului de partid raional Cimișlia, a vrut nişte femei, după ce a răsturnat pe gât mai multe pahare de tărie. De aceea, pe unu de noapte, el a intrat într-o cantină, unde trei servitoare pregăteau la acea oră sala pentru a doua zi. Tovarășul a început să le hărțuiască, dându-și chiloții în jos și cerându-le femeilor să-i satisfacă poftele. Fiind refuzat, colonelul le-a lovit cu picioarele și a scos pistolul, amenințându-le cu moartea. Când servitoarele au strigat după ajutor, în cantină a intrat un bărbat care a reușit să-l calmeze pe ofițer. Totuși, pentru a se răzbuna pe refuzul femeilor, acesta și-a satisfăcut nevoile fiziologice în mijlocul sălii, continuând să înjure și să amenințe.



Nota informativă cu privire la astfel de cazuri din zona de sud a RSS Moldovenești a fost alcătuită de către trimișii speciali ai comitetului central al partidului comunist-bolșevic, fiind adresată șefului secției organizare și instruire, Nicolai Șciolokov. Autorii documentului menționau că împotriva lui Tolmacenko a fost intentat un dosar penal, dar, cu toate acestea, conducerea județului Bender l-a promovat pe acesta într-o funcție mai bună. Atunci secretarul de partid al județului, un oarecare Filipov, a retras dosarul penal din custodia miliției și l-a ascuns în seiful său.

Armata roșie sau moartea?

În primele luni de „eliberare”, lucrătorii comisariatelor militare raionale, toți venetici, au vărsat mult sânge pe pământul nostru. În luna mai, aceștia au intrat în casa țăranului Nicolae Brânză din s. Opaci, Căușeni, născut în anul 1918, pentru a-l trimite la armată. Omul a cerut ceva timp pentru pregătire, însă comisarii i-au răspuns cu focuri de armă, omorându-l pe loc. În aceleași fel, a fost rănit Serghei Bulbuc din s. Ermoclia.

Aceeași notă informa că moartea lui Brânză este al doilea caz de asasinare a recruților în raion, primul fiind înregistrat la 25 decembrie 1944. Trimișii lui Șciolokov subliniau că cei trei responsabili pentru a lua măsuri în asemenea cazuri, și anume: Sviricevski, al doilea secretar al partidului bolșevic din Bender, Proletarski, șeful secției militare județene, și comisarul militar al județului, Starcenco, nici n-au fost informați despre crimele din Opaci și Ermoclia, cercetările fiind efectuate doar de către NKVD. „Evident, asemenea evenimente trezesc tot mai multă nemulțumire în rândul populației, astfel pretutindeni poți întâlni replici de felul: „Cu românii a fost mai bine”, atenționau trimișii speciali.

O tonă de vin pentru leningrădeni

Erau doar trei comsomoliști în satul Giurgiulești, dar toți purtau arme. Într-o zi, șeful lor, numit „secretar al grupului”, un oarecare Frigioi I. N., a intrat în gospodăria țăranului Sbercec S. N., care era amețit și făcea gâlceavă printre ai săi. Secretarul l-a arestat imediat și i-a ordonat să meargă cu mâinile în sus până la „selsoviet” (primărie sovietică). Țăranul a refuzat să se supună și comsomolistul l-a împușcat, omorându-l. Același comsomolist a colectat de la populație o tonă de vin, cică „pentru leningrădenii care au suportat blocada germană”, însă apoi l-a băut cu niște comuniști, iar restul l-a vândut.

Tot în iarna lui 1945, împuternicitul pentru colectări din raionul Taraclia, tovarășul Budilovski, a confiscat abuziv de la sătenii din Tatar-Conciac și Cazaclia 442 de oi, pe motiv că animalele ar fi fost, chipurile, ascunse de țărani în cadrul recensământului. Operațiunea a avut loc ca urmare a indicațiilor conducerii raionului, precizau autorii notei informative. Iar în satul Selemet, secretarul „selsovietului”, Akulov, însoțit de un soldat înarmat din batalionul „de vânătoare”, ambii beți criță, au intrat în gospodăria țăranului Teaca și i-au ordonat soției acestuia să le pregătească o zeamă de pasăre, pe gustul lor. Pentru că n-au fost luați în serios, Akulov l-a amenințat pe Teaca că îl va trimite la munci grele în zonele de la răsărit ale URSS. Când țăranul i-a spus că este scutit de mobilizare, Akulov l-a arestat în beciul primăriei, unde l-a rănit cu un glonț din arma sa, dar nu i-a acordat ajutor. Doar după ce gălăgia s-a răspândit prin sat, la fața locului a venit adjunctul primarului, care l-a eliberat pe suferind. „Nici Akulov n-a fost tras la răspundere. Iar în satele din zona găgăuză și bulgară, poți întâlni la fiecare pas oameni care se roagă să vină românii înapoi”, repetau controlorii lui Șciolokov.

„Orice ar fi, tot mai bine este cu românii”

De fapt, simpatia găgăuzilor și bulgarilor basarabeni pentru regimul românesc s-a manifestat întotdeauna, inclusiv în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - perioadă numită de sovietici drept una „de ocupație germano-românească”. În localitățile din sudul Basarabiei, în care populația românească alcătuia în ansamblu doar o jumătate, găgăuzii și bulgarii, ucrainenii și germanii rămași, formau administrațiile locale. Ei construiau drumuri, școli, băi și alte obiective de menire social-culturală. De asemenea, contribuiau plenar la fortificarea frontului românesc, care ajunsese până la Stalingrad. Doar o parte neînsemnată a acestor oameni rămânea ostilă față de români. Oricum, nici în anii războiului, găgăuzii și bulgarii n-au format grupuri de partizani antiromânești, ci își exprimau opinia liber, fără a avea de suferit din aceasta. Odată cu timpul însă chiar și scepticii au devenit loiali regimului românesc.

Într-un raport al șefului poliției române din județului Tighina, I. Popescu, din mai 1944, cu referire la starea de spirit în plasa Comrat, se spune că o parte din populația acestei regiuni este cuprinsă de neliniște din cauza retragerii Armatei a șasea germană și a refugiaților ucraineni și ruși, care au apărut în zonă. Cei din urmă au comis mai mult jafuri din gospodăriile localnicilor, dar jandarmeria română a depus efort pentru a readuce situația la normal. Totodată, armata română a reușit să oprească înaintarea sovieticilor.

După instaurarea ordinii, se mai arăta în raport, băștinașii s-au simțit protejați în fața veneticilor de la răsărit și au devenit prieteni ai regimului românesc. „Găgăuzii și bulgarii, în majoritatea lor agricultori, astăzi sunt de partea noastră. Lozinca lor principală este „Orice ar fi, tot mai bine este cu românii”, conchideau autorii raportului poliției române din Tighina.

Ciclul de articole, întitulat „Găgăuzii și bulgarii din Basarabia așteptau să fie salvați de români”, a fost scris în baza materialelor originale din fondul nr. 51 al Arhivei organizațiilor social-politice din R. Moldova.

Un articol de: George Mârzencu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 15 August 2018, ora: 07:30

Chișinăul în foc roșu

Chișinăul în foc roșu Din editia print

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 16 August 2018, de Moni Stănilă

De la comunicare la comuniune

Vă scriam zilele trecute, cu prilejul vizitei artistului Silviu Oravitzan, despre expoziția “Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani", care a fost vernisată pe 2 august, într-o atmosferă cu totul specială.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 August 2018, de Moni Stănilă

Schimbarea la față (I)

„Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 August 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 August 2018, de Moni Stănilă

Să facem vaca de rușine

Am zis că nu mai spun bancuri, dar uneori nu mă pot abține. Cred că nu mulți îl știu pe cel cu țăranul care duce vaca la piață și acolo o critică în tot felul: că nu dă lapte, că dă din picioare, că împunge, că e rea. Până un client îi spune: „Măi, omule, cu...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 August 2018, de Dan Nicu

Don, Dodon şi georgienii

Nepreşedintele Igor Dodon nu ne lasă să ne plictisim niciodată. Aflat zilele trecute într-o vizită la Omsk, în Siberia, el le-a comunicat celor de acolo că a ajuns mai departe decât străbunicii săi.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 August 2018, de Moni Stănilă

Semănare de vânt

Foarte des întâlnim opiniile unor oameni sau vedem inscripții pe ziduri legate de numărul mare de biserici. Că avem biserici, dar nu avem școli. Că „vrem” spitale, nu catedrale. Că România are foarte puține autostrăzi (noi nu avem deloc), dar că bisericile sunt excesiv de multe...

() Citeşte tot articolul

Editorial 8 August 2018, de Dan Nicu

24 februarie 2019, cadoul guvernării pentru PSRM

Avem o guvernare care forţează limitele legii pentru a-şi menţine controlul. A făcut-o de nenumărate ori, iar cel mai recent chiar în aceste zile, când a stabilit data alegerilor parlamentare pe 24 februarie 2019. Conform legii, alegerile pot fi organizate în termen de cel mult 90 de zile...

() Citeşte tot articolul

Editorial 8 August 2018, de Moni Stănilă

Cel mai bun roman al tuturor timpurilor

Un personaj literar creat de excelentul poet și prozator Daniel Bănulescu ne spune că Cel mai bun roman al tuturor timpurilor e Biblia.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 7 August 2018, de Ana Gabor

Anul în care românii își vor decide soarta

Parlamentare, locale, europarlamentare și prezidențiale, toate într-un an. 2019 va fi anul scrutinelor electorale, decisive pentru toți românii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 7 August 2018, de Constantin Tănase

În așteptarea lui Moise

Moto: „Ei au zis lui Moise: „Nu erau oare morminte în Egipt, ca să murim în pustie? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt? Nu-ți spuneam noi, în Egipt: „Lasă-ne să slujim ca robi egiptenilor decât să murim în pustie?” Moise a răspuns poporului:...

() Citeşte tot articolul

Editorial 6 August 2018, de Moni Stănilă

Vacanța politicienilor

A venit luna august și politicienii noștri au plecat în vacanțe. Mulți stau acasă, doar așa de ochii lumii, mulți merg în locuri exotice, fiindcă își permit, nu ca noi. Însă, înainte să plece, a dat CNA-ul buzna la Centrul Republican de Diagnosticare Medicală.

() Citeşte tot articolul

Editorial 6 August 2018, de Răzvan Munteanu

Trump, Iran și Războiul Total

La finalul lunii iulie, în cadrul unei reuniuni diplomatice, președintele iranian, Hassan Rouhani, declara: „America trebuie să înţeleagă (...) pacea cu Iranul este mama tuturor păcilor şi războiul cu Iranul este mama tuturor războaielor. Domnule Trump, (...) nu te juca cu coada leului, vei...

() Citeşte tot articolul


 

 


Cele mai citite articole Timpul.md