Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Istorie 20 Iulie 2018, ora 07:41

Găgăuzii și bulgarii din Basarabia așteptau să fie salvați de români

Marime Font

În anii postbelici, sovieticii au făcut prăpăd în satele populate de cele două etnii, în care astăzi locuitorii se declară antiromâni

După ce armata roșie a ocupat din nou Basarabia în primăvara-vara anului 1944, bărbații noștri apți pentru serviciul militar au fost trimiși pe post de carne de tun pe fronturile sovietice. Astfel, circa 70 de mii de basarabeni au căzut în luptă prin țările Europei, iar cei rămași acasă s-au pomenit de-a dreptul sub călcâiul ocupanților. Cruzimea de care au dat dovadă sovieticii în raport cu acești oameni, indiferent de etnie, era una medievală. De aceea expresia „cu românii a fost mai bine” era frecvent folosită pe atunci și în localitățile populate de găgăuzi și bulgari.

Acțiunile de teroare desfășurate de către trupele sovietice în ținutul nostru sunt expuse în notele informative ale autorităților raionale, care ajungeau la Chişinău, în atenţia primelor persoane din conducerea RSS Moldovenească. Zeci de ani, aceste documente au fost ascunse în cele mai secrete arhive.



Potrivit notelor informative despre care vorbim, cel mai mult se evidenţiau prin cruzime angajaţii comisariatelor militare. Aceștia aveau misiunea să mobilizeze cât mai mulți bărbați pentru front şi, respectiv, se aflau în contact zilnic cu populaţia. Ei erau consideraţi drept trimiși ai Moscovei, adică stăpâni în toată legea, şi umblau peste tot înarmați ca la război. Împuşcau oamenii fără să le pese, îi maltratau, îi violau şi le jefuiau averile. Cam asta însemna „eliberarea” din percepţia proruşilor de astăzi.

Tovarășa Tolnova, bătută cu picioarele

În ianuarie 1945, șeful secției de organizare și instruire din cadrul partidului comunist-bolșevic al RSSM, Nicolai Șciolokov, i-a transmis o notă de sinteză secretarului formațiunii, N. Salagor, în care scria că militarii sovietici din raionul Ceadâr-Lunga au comis numeroase crime împotriva populației pașnice din satele din zonă. Era vorba despre lucrătorii comisariatului militar raional, Gusev, Kutovoi și Piskunov. Astfel, la 4 ianuarie, aflându-se în satul Beșghioz, căpitanul Gusev a intrat în conflict cu un țăran, care și-a permis să răspundă la înjurăturile militarului. Atunci rusul n-a stat mult pe gânduri, ci a scos pistolul și a tras direct în pieptul țăranului, omorându-l pe loc. În alt caz, același Gusev, împreună cu locotenentul Marov și în prezența secretarului organizației de partid a comisariatului raional, Vîșinski, au intrat în clubul din Ceadâr-Lunga, unde au început să se răfuiască cu tinerii de acolo fără nici un motiv, lovind în stânga și în dreapta. Apoi, pentru a produce panică în rândul celor prezenți, Gusev a tras de câteva ori cu pistolul în tavanul clubului, apoi au luat la bătaie cu picioarele o femeie, care-i chemase la calm și care ulterior s-a dovedit a fi șefa secției raionale de asigurare socială, tovarășa Tolnova.

Iar în satul Gaidar, în timpul activităților de mobilizare, căpitanul Kutovoi l-a bătut pe un țăran chiar în sediul „selsovietului”, apoi l-a închis în beciul primăriei, unde se aflau deja mai mulți locuitori ai satului, printre care și câțiva agricultori, considerați „oameni ai puterii”. În același sat, locotenentul Piskunov l-a atacat cu pumnii pe secretarul organizației comsomoliste din localitate, tovarășul Pavliuc, și apoi l-a scos pe sus din sediul cantinei. Tot în Gaidar, pe 28 decembrie 1944, locotenentul Marov le-a smuls căciulile de pe cap țăranilor Terzi, Celac, Chero, Cialoc, Uzdina, Ciaban, anunțându-i că respectivele căciuli vor trece în proprietatea lucrătorilor comisariatului militar raional, deoarece țăranii vor pleca pe front. Un alt militar sovietic, locotenentul Koroliov, a efectuat într-o noapte, dintr-un simplu moft, mai multe percheziții prin gospodăriile țăranilor, de unde s-a pricopsit cu o pereche de cizme de piele, cu o plapumă și alte lucruri necesare pentru familia sa.

Menționăm că Nikolai Șciolokov, despre care am pomenit mai sus, a fost mai târziu un reprezentant de vază al Comitetului Central al partidului comunist al Uniunii Sovietice, iar în anii 1966-1982, a deținut funcția de ministru al afacerilor interne la Moscova. În decembrie 1984, acesta s-a sinucis cu propria armă, după ce a fost învinuit de abuz de putere.

„Vor veni din nou salvatorii noștri, românii”

Trezindu-se față în față cu asemenea „eliberatori”, găgăuzii și bulgarii au început să se revolte. Cei mai curajoși și-au declarat deschis nemulțumirea, dar, în scurt timp, au fost arestați. În aceste circumstanțe, concluzia principală pe care bieții găgăuzi și bulgari și-a făcut-o despre bolșevici era că aceștia reprezintă o putere odioasă și că sub regimul românesc era mult mai bine. Oamenii gândeau astfel și din cauza sărăciei accentuate și a penuriei de alimente și mărfuri pentru prima necesitate: pâine, sare, săpun, gaz lampant etc.

De exemplu, Maria Vasilievna Baradja din satul Taraclia, de origine bulgară, a spus cu glas tare că, în primăvara anului 1945, „în Basarabia vor veni din nou salvatorii noștri, românii. Deci, să răbdăm puțin, să-i așteptăm și vom avea din nou o viață bună, o viață nu ca acum, cu puterea sovietică, care ne-a luat pâinea, dobitoacele, pământul și noi îndurăm foame”.

Iar Mihail Nicolaevici Stefoglu, găgăuz din Cazaclia, raionul Taraclia, își îndemna consătenii să ascundă pâinea care o au, ca să nu le-o confiște sovieticii. Țăranul zicea că „pâinea trebuie ținută ascunsă, deoarece în curând se vor întoarce românii și mai bine este să-i ajutăm pe ai noștri, decât pe ocupanții sovietici”. Tot Stefoglu a chemat oamenii să ridice armele și să formeze un grup de forță antisovietic. „După ce americanii și englezii vor zdrobi regimul hitlerist, ei vor veni în ajutor României și regimul românesc va reinstaura liniștea și bunăstarea în Basarabia”, afirma găgăuzul.

„Basarabia va fi românească sau engleză”

La rândul său, Fiodor Ivanovici Anghelîcev, găgăuz din satul Tatar-Conciac, a chemat la rezistență antisovietică prin refuzul înrolării în armata roșie, care, în opinia sa, „ne va trimite pe front sau în Siberia, de unde nu ne vom mai întoarce niciodată”. Acesta le dădea asigurări consătenilor săi că „cel mult, peste un an, armata română se va întoarce împreună cu cea engleză. Basarabia va fi din nou românească sau engleză”. Poziția lui Anghelîcev nu trebuie să mire, cel puțin, pentru că familia sa suferise încă în timpul primei „eliberări” sovietice din 1940, când tatăl său a fost arestat de NKVD și a dispărut fără urmă. Găgăuzul menționa că, dacă oamenii ar fi uniți, ei n-ar mai da sovieticilor nici un kilogram de pâine.

Printre reprezentanţii altor etnii din Basarabia, care s-au opus deschis sovieticilor şi au îndemnat populația asuprită să aștepte revenirea românilor, au fost şi Afanasie Nicolaevici Dermenji din satul Aluatu, şi rusoaica Ksenia Panteleevna Dobrova din Cazaclia, și alții. Documentele ne arată că mulţi dintre aceştia s-au trezit cu cătușele pe mâini, iar alții au dispărut pentru totdeauna.
(Va urma)
George Mârzencu

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md