Astăzi 29 Noiembrie 2021, Luni - Ultima actualizare la 1 Ianuarie 1970
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Actualitate 25 Martie 2016, ora 08:09    Din editia print

Gazoductul Iași-Chișinău ne poate scăpa de șantajul rusesc

Marime Font

Independentă de mai bine de 24 de ani, Republica Moldova depinde 100% de gazele naturale rusești şi 80% de energie electrică produsă în Transnistria tot pe cele rusești. 

Deși proiectul gazoductului Iași-Ungheni a fost dus la bun sfârșit încă în vara lui 2014, iar importanța continuării lucrărilor pentru conducta Ungheni-Chișinău este reamintită la fiecare întrunire oficială cu reprezentanți ai Uniunii Europene, autoritățile moldovene nu par a grăbi pasul spre demonopolizarea și diversificarea resurselor energetice.

Construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni de 43,2 kilometri a fost începută în 2013 și încheiată la sfârșitul lunii august 2014. Costul total al proiectului a constituit 26 milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro au fost oferite de UE.


Astfel, consumul anual al Republicii Moldova care, fără regiunea transnistreană, constituie cca 1 mld metri cubi de gaz ar putea fi acoperit total de noua conductă de gaze cu o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz. Dintre aceștia, iniţial, din România, va fi livrat un volum de până la 50 milioane de metri cubi pe an. Gazoductul va fi gestionat pe teritoriul Republicii Moldova de Întreprinderea de stat „Vestmoldtransgaz”, care va presta servicii de transport al gazelor naturale pe teritoriul ţării, iar pe partea română - de compania „Transgaz”. Următoarea etapă a proiectului este construcţia conductei Ungheni-Chişinău şi a gazoductului Oneşti-Leţcani cu Staţia de Comprimare a gazelor.

Pentru a da start celei de-a doua etape, este necesară realizarea studiilor de fezabilitate, de mediu și social al conductei de gaze. Primele rezultate ale studiului de fezabilitate pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău au fost prezentate în iulie anul trecut. În cadrul prezentării la care au participat și reprezentanți ai BERD, BEI, ale ambasadelor Suediei și României și reprezentanți ai Comisiei Europene, viceministrul Valeriu Triboi declara că gazoductul Ungheni-Chișinău este un proiect de o importanță strategică pentru economia națională și promitea că Ministerul Economiei va contribui activ la implementarea tuturor acțiunilor legate de realizarea acestui proiect. Tot atunci, s-au prezentat și rezultatele preliminare privind impactul social și de mediu. În final, părțile au convenit să accelereze finalizarea studiului de fezabilitate și să lanseze lucrările de construcție, încât proiectul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2017.

2018 – anul demonopolizării

Raportul preliminar privind rezultatele studiului de evaluare a impactului social și de mediu (EIMS), realizat de compania Fichtner GmbH&Co, a fost publicat în această săptămână. În documentul de peste 500 de pagini se menţionează că realizarea gazoductului Ungheni-Chișinău va dura 24 de luni, va avea o lungime de circa 120 de kilometri şi urmează a fi realizată în subteran.

Potrivit documentului, finalizarea construcţiei conductei Ungheni-Chișinău este planificată până la sfârșitul anului 2018. Astfel, în perioada 2017-2018 va avea loc construcția gazoductului, pentru ca, la sfârșitul lui 2018, acesta să fie pregătit pentru funcționare.

Aprobarea studiului privind EIMS este planificată către 30 iunie 2016, apoi urmează aprobarea de conducerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) şi Băncii Europene de Investiții a studiului de fezabilitate, după care vor demara procedurile de elaborare a documentelor de proiect.

Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău va fi cofinanțată de BERD, BEI și Facilitatea de Investiții pentru Vecinătate UE (EU NIF). Conform unor estimări, extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport. Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaz pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro.


De ce întârzie studiul de fezabilitate?

La sfârșitul anului precedent, după cum a fost promis, proiectul studiului de fezabilitate pentru construcția magistralei Ungheni-Chișinău a fost finalizat, anunțau autoritățile, promițând că acesta va fi publicat la începutul anului 2016. De altfel, studiul ar fi trebuit deja să fie supus dezbaterilor publice, pentru ca la mijlocul anului 2016 să demareze etapa de proiectare şi construcţie a gazoductului. „După finalizarea traducerii studiului de fezabilitate în limba de stat, vor fi demarate consultările publice care vor dura 120 de zile”, a menționat atunci fostul ministru al Economiei. Totuși, acest lucru încă nu s-a întâmplat.

În același timp, serviciul de presă al Ministerului Economiei a declarat pentru TIMPUL că, în conformitate cu legislația în vigoare, Ministerul Economiei a publicat integral componenta studiului de fezabilitate – Raportul privind impactul social și de mediu al proiectului gazoductului Ungheni-Chișinău și un rezumat al Studiului de fezabilitate, care include principalele concluzii ale acestuia. Documentul publicat urmează să fie consultat cu autoritățile publice locale pe parcursul următoarei perioade.

„În ceea ce privește diversificarea surselor de energie, Ministerul Economiei a elaborat și implementează proiecte de interconectare asincronă la piața energetică a UE, prin intermediul convertoarelor back-to-back. Totodată rămânem în continuare conectați sincron la sistemul energetic unitar din Comunitatea Statelor Independente. Aceasta, ne va asigura rolul de țară de tranzit de energie electrică atât pentru Vest, cât și pentru Est. De asemenea, pe interconexiuni se implementează prevederile Memorandumului de Înţelegere semnat de Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova semnat la 21 mai 2015. Documentul presupune realizarea, în primul rând, a interconexiunii, pe partea electrică, Isaccea (România) — Vulcănești — Chișinău. Ulterior, va fi analizată oportunitatea construcției altor două interconexiuni – Suceava-Bălți și Iași-Strășeni. În luna decembrie 2015 a fost semnat contractul cu expertul care va elabora studiul de fezabilitate și impactul social și de mediu pe primul proiect de interconexiune electrică. Concomitent, se menține un dialog permanent cu autoritățile române pentru accelerarea derulării proiectelor”, mai transmite Ministerul Economiei.

Potrivit Anei Otilia Nuțu, de la Expert Forum din România, în varianta inițială a studiului de fezabilitate era planificată construcția unei conducte de 500 mm (capacitate totală de 1.5 bcm). „S-a discutat mult şi, în ultima clipă, s-au decis să meargă pe o variantă de conductă mai mare, cu diametrul de 600 mm (capacitate totală de 2.5 bcm). Avantajul ar fi că o conductă cu diametrul mai mare, din câte înţeleg, n-ar avea nevoie şi de staţii de comprimare şi costul total ar fi mai mic cu cca 10 milioane. Astea sunt variantele pe care le-am auzit, dar n-am văzut studiul de fezabilitate”, declară expertul pentru TIMPUL.

UE dă, Rusia cere

Reprezentanţii BERD au accentuat cu fiecare ocazie disponibilitatea de a susţine Guvernul Moldovei în modernizarea sectorului energetic, oferind un şir de sugestii ce ar putea contribui la urgentarea realizării acestui proiect.

De altfel, câteva zile în urmă, în cadrul celei de-a doua reuniune a Consiliului de Asociere (CA), premierului Pavel Filip i s-a confirmat faptul că cooperarea UE-Moldova în domeniul energetic este o prioritate pentru CA și i s-a reamintit importanța continuării lucrărilor pentru conducta Ungheni-Chișinău, precum și adoptarea măsurilor de politici aferente cu scopul diversificării surselor de aprovizionare în vederea creșterii securității energetice la nivel național și regional.

Totuși, Guvernul pare a fi cu piciorul în două luntri. Or, la începutul lunii curente, Pavel Filip s-a întâlnit cu vicepreşedintele „Gazprom”, Valeri Golubev, și preşedintele Consiliului de Observatori al SA „Moldovagaz”. Atunci, Golubev a precizat că tratează „cu grijă şi respect relaţiile cu ţara noastră”, totul pentru „a asigura un parteneriat durabil”. De asemenea, s-a discutat despre datoriile istorice ale R. Moldova față de compania rusă, despre proiecte investiţionale privind modernizarea întreprinderii „Moldovagaz” şi a întregului sector energetic al Republicii Moldova. Aceștia nu au discutat, însă, despre proiectul de parteneriat cu România și cum ar putea acesta să influențeze colaborarea cu „Gazprom”.

O altă dovadă că diversificarea resurselor energetice nu este prioritară pentru conducerea RM este prelungirea contractului cu „Energokapital”. „Cea mai mare parte a datoriilor la „Gazprom” vine de la centrala Cuciurgan. Moldova, prin „Energocom”, cumpără energie de la Cuciurgan printr-un intermediar – „Energokapital”. Cuciurgan nu plăteşte pentru gaze, „Energokapital” plăteşte doar costul de „procesare” a gazelor, iar restul banilor se șifonează prin offchore-urile din spatele „Energokapital”, explică expertul Ana Otilia Nuțu. Ca urmare a acestei scheme, afirmă aceasta, în timp ce energia pe care o plătesc moldovenii e, chiar și după recentele reduceri, mai scumpă decât preţurile din România, datoriile totale ale Moldovei către „Gazprom” cresc. „Dacă Guvernul Filip ar vrea realmente să reducă dependenţa de „Gazprom”, trebuie să accelereze proiectele de interconectare pe energie electrică cu România, să existe alternative care nu adâncesc dependenţa de „Gazprom”, accentuează expertul român.

În acest sens, Dionis Cenușă, unul dintre autorii cercetării elaborate de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum (România), cu suportul financiar al Ambasadei Olandei la București, spunea, pentru RFI, că proiectul de extindere al gazoductului este amenințat de instabilitatea politică, de mersul lent al reformelor în domeniul energetic și de datoriile față de furnizorul rus. „Un element important ține de geopolitică și aici ne referim la Rusia și „Gazprom”, care prin intermediul „Moldovagaz” deține poziții dominante în R. Moldova pe piața energetică. Este un factor definitiv, atunci când vorbim de sustenabilitatea sectorului energetic în R. Moldova, deoarece avem o datorie de aproape 5 mlrd SUA care trebuie soluționată. „Gazprom” prin intermediul „Moldovagaz” poate în orice moment să inițieze arbitraje pentru a obține datoria”, consideră Dionis Cenușă.

Ce e mai scump - prețul gazelor sau independența?

Acum un an, Cristopher Meredith, consultant senior în analize de piață la Wood Mackenzie, una dintre cele mai respectate companii de consultanță în sectorul minier și energetic, publica o analiză pe tema gazelor naturale pe continentul european. Acesta spunea că, afară de avantajul că vor reduce dependenţa de Rusia a statelor din regiune, gazele din platforma românească a Mării Negre mai au un atu, și anume preţul. Christopher Meredith susţine că preţul va fi „mai competitiv” decât cel al gazelor din Rusia şi că ar putea scădea şi mai mult dacă se vor descoperi noi zăcăminte.

Așadar, demonopolizarea domeniului energetic în Republica Moldova nu ține doar de prețuri, ci și de existența unei alternative. „Dacă gazele rusești sunt mai ieftine, perfect, se va cumpăra gaze naturale rusești. Dacă nu, sau dacă apar întreruperi de furnizare din partea rusă, există o alternativă. Preţul gazelor rusești e mic azi, fiind vorba de contracte în care preţul e legat de cel al petrolului, dar nu există nicio garanţie că preţul nu va creşte în viitor sau că „Gazprom” nu-şi va schimba politica de preţ în anii următori. Poate abuza oricând de poziţia de monopol şi poate şantaja practic oricând autorităţile moldovene”, afirmă Ana Otilia Nuțu, de la Expert Forum din România.

În altă ordine de idei, preţul gazelor importate din Federaţia Rusă în România a fost, în luna decembrie, cu doar 18% mai mare decât preţul gazelor de producţie românească de pe piaţa centralizată, potrivit unui raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din statul de peste Prut. Anii trecuţi, gazele ruseşti erau de regulă de două ori mai scumpe faţă de cele extrase din solul românesc. Mai mult, în toamna anului trecut, preşedintele ANRE din România estima o scădere a preţului de producţie a gazelor naturale cu 10% până la 1 iulie 2016.

Gazele ruseşti au un preţ care ţine cont de cotaţiile petroliere, cu un decalaj de 6-9 luni, iar, cum cotaţiile barilului s-au prăbuşit, şi preţul gazelor pe pieţele internaţionale a fost în picaj. Mai mult, potrivit aceluiași raport, preţul gazelor de import a început, în 2015, la nivelul de 136 de lei pe MWh, a crescut până la 142 de lei/MWh în martie, apoi a scăzut constant.

Documentul citat mai arată că, în decembrie 2015, România a utilizat 7,5% gaze de import, spre deosebire de perioada dinaintea crizei economice, când România importa un sfert din consumul intern de gaze.

„Gazprom” pierde teren

Între timp, monopolistul „Gazprom” pierde Europa şi riscă să rămână cu proiectele nefinalizate. Gigantul rus şi-a redus livrările către Europa, iar răcirea relaţiilor dintre Rusia şi Turcia poate stopa proiectul „Turkish-Stream” în care au fost investite deja miliarde de dolari. Pe acest fundal, identificarea altor surse de aprovizionare cu gaze naturale face ca „Gazprom” să piardă Europa, se arată într-o analiză a experţilor East European Gas Analysis.

Recent, Comisia Europeană a aprobat proiectul noului gazoduct „Trans Adriatic Gas Pipeline” (TAP), de peste 3,5 mii de kilometri, ce ar urma să aducă gaz metan azer din Caspica, pe sub Marea Adriatică, în Europa, într-un terminal proiectat în sudul Italiei. Aceasta pare a fi replica europeană la noul proiect rusesc de gazoduct, anunţat de şeful „Gazprom”, Alexei Miller. „Construcţia TAP, o versiune simplificată a proiectului eşuat Nabucco, este planificată să înceapă în mai”, a afirmat preşedintele companiei energetice azere de stat Socar, Rovnag Abdullayev. Lucrările trebuiau să înceapă în martie, dar au fost amânate la cererea guvernului grec. Potrivit analistului de pieţe energetice român Tudor Popescu „ce s-ar aduce prin TAP, prin sudul Europei, ar reprezenta, din necesarul de gaz european, 50% - 60%, în timp ce Nord Stream aduce cam 30%”.

În acest context, Pavel Filip, declara la sfârșitul lunii ianuarie curent că imediat ce vor fi deblocate finanţările dintre România şi Republica Moldova, va porni și construcția gazoductului Ungheni-Chișinău.


Ministrul român al Energiei, Victor Grigorescu

Autoritățile române se arată, însă, mai optimiste și mai interesate în diversificarea pieței energetice din Republica Moldova. De exemplu, întrebat la Radio France International, dacă există premisele extinderii gazoductului Iaşi-Ungheni spre Chişinău, ministrul român al Energiei, Victor Grigorescu a asigurat că acestea există din mai multe motive. „În primul rând, două dintre companiile româneşti de marcă, „Transgazul” fiind una dintre ele, şi-au exprimat interesul pentru a dezvolta anumite proiecte în Republica Moldova încă din anul trecut. În momentul de faţă, se desfăşoară nişte exerciţii tehnice cu privire la această conductă, e vorba de partea de studiu de fezabilitate, se va trece şi la o discuţie despre proiectul tehnic. Eu cred că aceste premise există şi cred că această conductă este pentru Republica Moldova extrem de importantă din perspectiva diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale”, a declarat Grigorescu la începutul lunii februarie. În cadrul aceluiași interviu, ministrul român al Energiei a recunoscut că „cu cât mai repede, cu atât mai bine, dar nu trebuie să vă aşteptaţi să fie un proces de câteva luni, fiind vorba de peste o sută de kilometri de conductă, e un proiect complex”.

Optimismul autorităților române nu este întâmplător. În următorii trei ani, o adevărată magistrală de gaz va fi construită în România, punând-o într-o poziţie regională privilegiată de nod de producţie şi transport. Aproape un miliard de euro va fi investiţia în conducte şi staţii de comprimare pentru a pregăti momentul 2019, când din Marea Neagră se vor pompa miliarde de metri cubi anual de gaze către vestul Europei.

Împrumutul va fi întors din taxe

Un moment interesant, de altfel, este legat de faptul că gazoductul e plătit în cea mai mare parte dintr-un împrumut care ar trebui rambursat din tarife. „Nu poţi încasa tarife suficiente dacă nu circulă suficient gaz sau dacă nu e cumpărat suficient gaze din România, în cazul unui preț mai bun oferit de „Gazprom”. Asta pentru că tariful de transport pe care îl încasezi e pe unitatea de gaze naturale transportată. Asta e unul din argumentele pentru care se discuta ca statul să acopere o parte din costurile conductei printr-o taxă de siguranţă a aprovizionării pe toate produsele energetice de import sau să cumpere o cantitate minimă de gaze pentru clădiri, instituţii şi consumatori publici care să asigure rambursarea creditului din tarifele de transport”, explică expertul român Ana Otilia Nuțu.

Despre această provocare a vorbit și Dionis Cenușă, pentru RFI. „A treia provocare ține de aspectele economice și aici mă refer la capacitatea R. Moldova de a întoarce banii care vor fi împrumutați pentru construcția gazoductului de la Ungheni la Chișinău. Dacă luăm acest împrumut, trebuie să fim siguri că vom fi capabili să întoarcem banii oferiți de BERD sau BEI”, consideră expertul.

În prezent, prețul gazelor furnizate Republicii Moldova se stabilește în baza prevederilor Contractului din 2006 dintre „Gazprom” și „Moldovagaz”, cu privire la termenii de aprovizionare cu gaze naturale a Republicii în 2007-2015. Potrivit acestui contract, prețul estimat pentru gazele naturale este stabilit trimestrial la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie și 1 octombrie, în funcție de modificările în prețurile de motorină și păcură și este prezentat de „Gazprom”, prețul final fiind anunțat către mijlocul trimestrului în derulare. Adițional, lunar, în conformitate cu termenii contractului, SA „Moldovagaz” recalculează prețul estimat pe baza puterii calorice înregistrate în luna de raportare.

Astfel, în trimestrul IV 2015, potrivit Ministerului Economiei al RM, prețul estimat de furnizare al gazelor naturale la începutul trimestrului a fost de circa 204 SUA per 1000 m3, ca ulterior să fie confirmat prețul de 181,29 SUA per 1000 m3 de gaze naturale. În timpul trimestrului IV, „Moldovagaz” a recalculat acest preț în funcție de valoarea calorică. Așadar, prețul mediu al gazelor naturale livrate de compania rusă în Republica Moldova (malul drept), în trimestrul IV al anului 2015 a constituit 184,39 SUA de gaze naturale.

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 27 Noiembrie 2021, ora: 13:34

Veaceslav Ioniță despre tâmpenia elitelor moldovenești și umorul negru al rușilor

Veaceslav Ioniță despre tâmpenia elitelor moldovenești și umorul negru al rușilor

 Pe final de săptămâna trebuie să recunoaștem: rușii au umor. Negru.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Noiembrie 2021, ora: 00:54

SĂNĂTATE Ce boli vindecă castanele

Ce boli vindecă castanele

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 14:34

De la 1 decembrie bancnota de 20 de lei cu chipul Ecaterinei Teodoroiu intră în circulație

De la 1 decembrie bancnota de 20 de lei cu chipul Ecaterinei Teodoroiu intră în circulație

Din 1 decembrie, BNR pune în circulație o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină, Ecaterina Teodoroiu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 14:27

ULTIMA ORĂ! Ucraina oferă Republicii Moldova o cotă suplimentară de autorizații pentru transport marfă

ULTIMA ORĂ! Ucraina oferă Republicii Moldova o cotă suplimentară de autorizații pentru transport marfă

Ucraina a dat curs solicitării Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova de a oferi o cotă suplimentară de autorizații pentru transportul de mărfuri, despre acest lucru a anunțat vicepremierul Andrei Spînu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 14:22

Curtea de Apel Chișinău are doi noi judecători. Cine sunt ei?

Curtea de Apel Chișinău are doi noi judecători. Cine sunt ei?

Curtea de Apel Chișinău are noi judecători. Vorba merge despre Sergiu Daguța și Boris Talpă. Un decret în acest sens a fost semnat de către președinta țării, Maia Sandu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 11:52

„Zidul de gheață” care înconjoară centrala nucleară de la Fukushima s-a topit parțial

„Zidul de gheață” care înconjoară centrala nucleară de la Fukushima s-a topit parțial

Un „zid de gheață” amplasat în pământ pentru a opri infiltrarea pânzei freatice în centrala nucleară de la Fukushima s-a topit parțial, scrie Reuters. Compania care administrează centrala va începe lucrări de consolidare a zidului.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 11:37

VIDEO/ Doi frați au fost reținuți de poliție: Sustrăgeau catalizatoare în sumă de 250.000 lei

VIDEO/ Doi frați au fost reținuți de poliție: Sustrăgeau catalizatoare în sumă de 250.000 lei

Angajații Batalionului de patrulare și Reacționare Operativă al DP mun. Chișinău de comun cu ofițerii secției investigare infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Botanica au reținut în flagrant doi tineri, în timp ce sustrăgeu catalizatorul de la automobilul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 11:29

Percheziții acasă la un șef din cadrul Inspectoratului INSP

Percheziții acasă la un șef din cadrul Inspectoratului INSP

în această dimineață ofițerii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI au descins cu percheziții acasă la un șef din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP).

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 11:09

Persoanele care au fost reținute în dosarul „schemei de vânzare a mașinilor din UE” vor sta după gratii

Persoanele care au fost reținute în dosarul „schemei de vânzare a mașinilor din UE” vor sta după gratii

18 persoane sunt învinuite de implicare în escrocheriile cu „vînzarea fictivă a mașinilor din Europa”. Aceștia au primit 30 de zile de arest.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 11:01

O nouă viață pentru Cetatea Tighina! Fortăreața va fi restaurată

O nouă viață pentru Cetatea Tighina! Fortăreața va fi restaurată

S-au început lucrările de restaurare și conservare a Cetății Bender (Tighina). Costul total al lucrărilor este de peste 1,4 milioane de euro.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 10:32

VOTAT în prima lectură! Cetățenii vor putea beneficia de pensie anticipată pentru stagiu îndelungat de muncă

VOTAT în prima lectură! Cetățenii vor putea beneficia de pensie anticipată pentru stagiu îndelungat de muncă

Proiectul de modificare a Legii privind sistemul public de pensii a fost aprobat în prima lectură, cu 56 de voturi ale deputaților. Documentul prevede dreptul persoanelor care au contribuit la sistemul de pensionare și își pot confirma stagiul contributiv necesar, de a beneficia...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 10:27

Administrația Națională a Penitenciarelor are un nou director

Administrația Națională a Penitenciarelor are un nou director

Administrația Națională a Penitenciarelor are un nou director. Anunțul a fost făcut de Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, prin intermediul rețelelor de socializare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Noiembrie 2021, ora: 10:19

ULTIMA ORĂ! Percheziții matinale acasă la un fost viceministru al Economiei în Guvernul Filip

ULTIMA ORĂ! Percheziții matinale acasă la un fost viceministru al Economiei în Guvernul Filip

În această dimineață, ofițerii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI, în comun cu procurorii anticorupție, au descins cu percheziții acasă la un fost viceministru al Economiei, dar și fost director al „Moldtelecom”. 

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)