În noaptea de 6 spre 7 octombrie, o explozie puternică, produsă din cauza unei butelii de gaz, a distrus zece apartamente dintr-un bloc de pe bulevardul Moscova din Chişinău. Bilanțul indică patru decedaţi și nouă răniţi. TIMPUL s-a interesat de la autoritățile municipale și specialiștii în domeniu de ce se întâmplă astfel de incidente şi cum le-am putea evita în viitor.

Blocul, în care a avut loc deflagrația, avea 20 de etaje și nu era gazificat. La spital, o victimă le-a spus medicilor că a vrut să prepare mâncare și, când a aprins un chibrit, s-a produs explozia. După tragedie, primarul interimar, Ruslan Codreanu, a declarat presei că autoritățile locale nu au posibilitatea și mecanismele legale de a verifica dacă, în apartamentele din blocurile locative, sunt instalate butelii de gaz.

Însă Mihail Cîrlig, președintele Asociației Patronale a Asociațiilor de Coproprietari în Condominiu (APACC) spune că această problemă poate fi soluționată. „În cazul ACC, administratorul blocului are posibilitatea și mecanismele legale de a verifica apartamentele în această privinţă, deoarece activitatea asociației este reglementată de Legea 913 din 30 martie 2000 cu privire la condominiu. Problema e că, în prezent, suntem într-un blocaj legislativ cu privire la reorganizarea fondului locativ în asociații de coproprietari în condominiu”, explică Mihail Cîrlig.

„Autoritățile au dreptul să verifice doar 30% din blocurile din Chișinău”

De cealaltă parte, Ghenadie Dubița, director adjunct al Direcţiei generale locativ-comunală şi amenajare din cadrul Primăriei Chișinău, infirmă că 70 la sută din blocuri nu au administratori, deși recunoaște că există probleme cu privire la reorganizarea fondului locativ. „În 1993, legea prevedea că toate locuințele privatizate trebuie să fie gestionate de Asociaţii ale proprietarilor locuinţelor privatizate (APLP). Paralel cu acestea, au continuat să existe Cooperativele de construcţie a locuinţelor (CCL). Ulterior, după anul 2000, legea a stabilit ca atât APLP, cât și CCL, să fie reorganizate în ACC, însă există și blocuri care nu s-au supus acestor prevederi. Mai există și blocuri, care au rămas în gestiunea Întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ (ÎMGFL). Aceste întreprinderi există și astăzi, chiar dacă urmează a fi lichidate. Prin urmare, în lege este stipulat că administratorul unui bloc poate fi ACC, întreprinderea instituită sau contractată de Administrația Publică Locală. Adică, se prezumă că ÎMGF administrează blocurile și nu mai putem invoca că doar ACC le poate gestiona. Realitatea este că avem diferite forme de administrare și, atât timp cât nu va fi constituită una nouă, n-o putem lichida pe cea veche”, adaugă Ghenadie Dubița.

Pot fi verificate toate apartamentele, dar numai cu acordul proprietarilor

Totuși, pentru a preveni astfel de explozii, primarul Ruslan Codreanu a dispus ca, în preturile de sector, să fie constituite comisii speciale care vor examina cazurile de folosire ilicită a buteliilor de gaz lichefiat în blocurile de locuinţe din Chişinău. Din comisiile respective vor face parte reprezentanţi ai preturilor de sector, ai Direcţiei general-locativ comunale şi amenajare, ai Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale, Inspectoratului General de Poliţie şi Agenţiei pentru Supraveghere Tehnică. Comisiile în cauză vor verifica blocurile locative, pentru a depista cazurile de folosire ilicită a buteliilor cu gaz lichefiat şi vor întreprinde măsurile de rigoare pentru înlăturarea riscurilor, ca urmare a exploatării acestora.

„Am acționat atunci când am identificat problema”

În acelaşi timp, Mihail Cîrlig susține că nu înţelege cum Primăria ar putea verifica apartamentele private. „Să presupunem că aveți un apartament privat într-un bloc care nu are statut juridic. Vine la dvs. primarul și vă spune că vrea să vadă ce aveți în casă, iar dvs. refuzați. Ce va face? Se va întoarce şi va pleca”, spune președintele APACC.

Cîrlig reamintește că blocul, în care a avut loc deflagrația, nu este gazificat, respectiv, toți locatarii trebuiau să folosească plite electrice pentru a prepara mâncare. „Oamenii au adus butelii de gaz lichefiat pentru a ieftini procesul de preparare a hranei, de aceea noi suntem în derularea unui proiect prin care propunem Guvernului ca această categorie de consumatori să aibă un tarif special la energia electrică, cum a fost pe vremuri. Cu atât mai mult, cu cât în Chișinău nu sunt atât de multe astfel de blocuri”, conchide sursa.

Sunt necesare plite electrice cu inducție

La acest aspect a atras atenția și Victor Parlicov, expert în energetică la IDIS „Viitorul”. Acesta crede că, dacă la prețurile și tarifele actuale, s-ar utiliza echipamente electrice cu randament de circa 80%, ar dispărea motivația economică pentru utilizarea buteliilor cu gaze lichefiate. „Pentru comparație, eficiența încălzirii apei în ceainicul electric este de 85-90%. Cam tot atât este și în cazul plitelor electrice moderne, cu inducție. Ceea ce ține de încălzirea apei în scopuri menajere, cea mai ieftină alternativă rămâne apa caldă menajeră, livrată prin sistemul centralizat de „Termoelectrica” - 42 lei/1 metru cub. Pentru comparație, pentru a încălzi apa din robinet cu 27 grade Celsius, este nevoie de 31.65 kWh de energie. Respectiv, în cazul unui boiler electric, cu randamentul de 90%, asta ar costa circa 63 de lei. Aproape tot atât ar costa și în cazul încălzirii apei cu gaz lichefiat, la un aragaz chiar la randamentul de 80%. Astfel, asigurarea cu apă caldă menajeră, din sistemul centralizat ar aduce economii în proporții de 50 la sută”, explică expertul pe o rețea de socializare.

De aceea, el vine cu propuneri pentru a reduce costurile de energie a locuitorilor acestor blocuri: „Termoelectrica”, în regim prioritar, ar trebui să instaleze puncte termice individuale la blocurile respective, ceea ce ar oferi consumatorilor apă caldă menajeră în regim non-stop. Apoi, în cadrul mecanismelor create prin noua Lege privind Eficiența Energetică, să fie lansat un program de substituire a echipamentelor electrice vechi, cu echipamente moderne, eficiente din punct de vedere energetic. Cu alte cuvinte, consumatorii să poată schimba plitele electrice vechi pe plite electrice moderne”, propune Victor Parlicov.

„Am dormit cu bomba alături”

Femeia își amintește că, acum patru ani, într-o dimineață, a ieșit în scara blocului și, simţind miros puternic de gaz, a chemat echipa de la Chișinău-Gaz. „N-am să uit niciodată, cum muncitorii au făcut ochii cât cepele când au văzut concentrația de gaz din aer și mi-au zis să-mi iau cât mai repede actele și copilul și să fug de acolo. Într-un final, am aflat că un vecin, fiind în stare de ebrietate, a pus un vas cu apă pe foc și a adormit. Apa clocotindă s-a scurs pe flacăra aragazului și a stins-o, iar gazul a ieșit toată noaptea în apartament, până s-a făcut resimțit în scară. Când a venit ambulanța, l-au găsit fără cunoștință în apartament, dar a scăpat cu viață, pentru că avea geamul de lângă pat întredeschis. Acum, de câte ori mă vede, îmi mulțumește. Iar pe mine mă trec fiorii, amintindu-mi că am dormit o noapte cu bomba lângă noi”, povestește Elena Olivschi.

Menţionăm că, în 2007, un bloc locativ din Soroca a fost distrus după o explozie puternică produsă de o scurgere de gaze. Patru persoane au murit, printre care un copil. Peste un an, în bucătăria Centrului Comercial „Jumbo” din Capitală, o altă explozie a produs arsuri la șase oameni. În 2016, a avut loc o deflagrație în cafeneaua „La Soacra” din Piața Centrală, în urma căreia patru persoane au murit, iar 13 au fost grav rănite.