Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:36
Abonamente

Interviu 11 Mai 2012, ora 07:21    Din editia print

Gheorghe Cojocaru: „Este de datoria noastră să reproducem imaginea adevărată a celor întâmplate la 1812”

Marime Font

Foto: Ramin Mazur
 
 
 

Gheorghe Cojocaru este director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

- Dle Cojocaru, se apropie 16 mai, ziua în care vom consemna 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Pe parcurs, istoricii s-au străduit să prezinte opiniei publice - prin intermediul mass-media, editând unele cărţi şi broşuri sau desfăşurând conferinţe la temă - adevărul despre pacea de la Bucureşti din 1812 şi urmările ei. Se putea face mai mult? Cine v-a susţinut în această campanie de sensibilizare a opiniei publice?
- În primul rând, voi menţiona implicarea presei, mai ales a ziarului TIMPUL, în procesul de împrospătare a memoriei colective cu date noi şi mai vechi referitoare la însemnătatea evenimentului pe care vrem să-l consemnăm pe data de 16/28 mai anul curent. Este cunoscută şi constituirea unei Mişcări Civice, cu scopul de a menţine vie memoria dramei prin care a trecut Basarabia. Iată că, în acest context - al interesului public faţă de trecutul nostru istoric - s-au întâlnit oamenii din presă cu istoricii şi, din iniţiativa lor, a apărut şi Mişcarea Civică „1812”, site-ul „1812”, o serie de articole publicate în presă, inclusiv în TIMPUL, scrise de specialişti în istorie modernă, care au menţinut interesul public faţă de actul din 16 mai 1812, când, la Bucureşti, două imperii - Rus şi Otoman - au semnat Tratatul de pace prin care au sfâşiat Ţara Moldovei. Basarabia a fost ruptă din trupul unitar al Moldovei vechi şi anexată Imperiului Rus. Atunci, s-a comis o nedreptate istorică, o nedreptate cu profunde consecinţe dramatice pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului. La depărtare de 200 de ani, este de datoria istoricilor, dar şi a ziariştilor să reproducem imaginea adevărată a acelui eveniment dificil din istoria noastră.

- Degrabă, subiectul va fi dezbătut într-o conferinţă internaţională, care se va desfăşura la Chişinău şi la Iaşi. Cine este organizatorul conferinţei şi istorici din câte ţări şi-au anunţat participarea?
- Academia de Ştiinţe a Moldovei împreună cu Academia Română au lansat un proiect comun de desfăşurare a conferinţei, pe 14-16 mai, la Chişinău şi Iaşi, iniţiativă susţinută de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău. Responsabili de buna organizare şi desfăşurare a evenimentului sunt Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” - Filiala Iaşi a Academiei Române.



La conferinţă vor participa oameni de ştiinţă din diferite ţări, care vor lua în dezbatere contextul semnării şi dimensiunile Tratatului de pace de la Bucureşti din 16/28 mai 1812, vor analiza coordonatele evoluţiei noastre ulterioare, consecinţele acelui act politic şi militar, încercând să propună o înţelegere mai adecvată a istoriei noastre de la 1812 şi până la 2012. Conferinţa va fi pe măsura aşteptărilor oamenilor, pentru că vor participa nume cunoscute din istoriografia naţională şi internaţională. Istoricii vor încerca să definească, printr-o multitudine de optici, care a fost dimensiunea reală a acelui act dramatic pentru Basarabia şi întreg spaţiul românesc şi care a fost impactul anexării de la 1812 asupra evoluţiilor noaste ulterioare.

La această conferinţă vor participa, în primul rând, istorici din R. Moldova, colegii noştri de la Academia Română, de la o serie de universităţi şi centre de cercetare din dreapta Prutului, apoi - o delegaţie importantă din Rusia, cu specialişti din istoria contemporană. Vom avea reprezentanţi ai comunităţilor academice şi universitare din Italia, Ţările Baltice, Polonia, Turcia, Ucraina, Austria...

- Cine-şi asumă cheltuielile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea conferinţei?
- Guvernul Republicii Moldova, mergând în întâmpinarea demersului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a adoptat o hotărâre prin care a acordat o susţinere financiară substanţială pentru organizarea şi desfăşurarea acestei conferinţe la Chişinău. Sigur că a trebuit să căutăm şi sponsori. Vreau să menţionez că Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău este printre organizatorii şi finanţatorii acestei reuniuni, care, sper, va fi pe măsura investiţiilor - şi la Chişinău, şi la Iaşi. Contribuţia Institutului Cultural Român este una foarte importantă şi vreau să-i mulţumesc şi pe această cale directorului Petru Guran pentru întreg suportul acordat.

- Dar ce scop urmăresc istoricii care vor veni la eveniment din Rusia? Nu cumva de a motiva rezultatele păcii de la Bucureşti şi de a face de la tribuna conferinţei propagandă velicorusă?
- Conferinţa, care are un statut internaţional, îşi propune să creeze o atmosferă de dezbateri academice. Nu vom încuraja abordările de natură extra-academică, propagandistă, care nu îşi au locul la o reuniune patronată de două academii de ştiinţe. Sunt sigur că la această reuniune se vor confrunta diverse puncte de vedere - şi istoricii sunt oameni diferiţi -, dar polemica este necesară pentru a ne cunoaşte reciproc, pentru a face eforturi să ne înţelegem unii pe alţii. Cred că este mult mai bine ca istoricii să polemizeze pe marginea subiectului dat, decât asemenea polemici să aibă loc în spaţiul politic.

În calitatea noastră de gazdă a reuniunii, vom manifesta toată căldura şi bunăvoinţa faţă de toţi participanţii, indiferent din ce ţară vor sosi. Vom crea condiţii ca orice opinie, argumentată ştiinţific, să răsune în aula academiei noastre. Vom saluta maniera liberă a discuţiilor şi dezbaterilor pe fondul problemelor care vor fi abordate.
Cenzura nu-şi are rostul într-o societate liberă şi, mai ales, în incinta Academiei de Ştiinţe, forul suprem al ştiinţei, care prin definiţie trebuie să încurajeze dezbaterile şi polemicile. Toţi istoricii invitaţi se vor bucura de libertatea de exprimare într-un cadru civilizat academic.

- Se vor bucura chiar şi acei care fac la Chişinău jocul unor forţe antiromâneşti?
- Fiţi liniştiţi, la conferinţă vor participa istorici profesionişti, cunoscuţi, care îşi respectă meseria şi care ştiu să distingă între propagandă şi ştiinţă. „Politrucii zilei”, la care va referiţi, nu se vor număra printre invitaţii la conferinţă.

- Toţi istoricii străini care vor veni la Chişinău vor merge şi la Iaşi?
- Ne-am dorit foarte mult ca toţi istoricii să aibă posibilitatea de a merge şi la Iaşi. Sigur, a trebuit să rezolvăm o serie de probleme ce ţin de obţinerea vizelor pentru colegii din spaţiul CSI. Împreună cu directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, dl Gheorghe Cliveti, am reuşit să depăşim toate mecanismele birocratice pentru a facilita accesul colegilor din spaţiul estic la lucrările conferinţei de la Iaşi.

- De fapt, ce scop urmăreşte conferinţa?
- Scopul este rostirea şi afirmarea adevărului istoric, actualizarea abordărilor noastre ştiinţifice, din perspectiva celor două secole de istorie, o mai bună cunoaştere şi percepere a locului nostru în istorie şi în lume. Există un interes academic, dar şi public, foarte mare faţă de evenimentul care s-a consumat acum 200 de ani. Totodată, interesul este nu numai al nostru, este unul regional şi, fără a exagera, internaţional.

- Ce se poate face pentru a sensibiliza opinia publică internaţională faţă de ceea ce s-a întâmplat în urma semnării păcii de la Bucureşti în 1812?
- Această conferinţă, care are misiunea de a rosti şi promova adevărul istoric prin dezbateri şi atitudini critice, are, totodată, şi menirea de a stabili nişte puncte de orientare în spaţiul istoric, de a vedea de la tribuna ei cu mai multă claritate cum s-a produs trecerea noastră prin timp şi spaţiu; ce am avut şi ce am pierdut; de ce am rămas în urmă de trenul istoriei şi ce ar trebui să facem ca să nu mai repetăm ceea ce s-a întâmplat, căci mereu a trebuit să ne întoarcem pe acelaşi cerc şi s-o luăm de la capăt. Este nevoie de asemenea reuniuni ştiinţifice pentru a avea o imagine adecvată asupra istoriei noastre naţionale într-un context european şi internaţional, cu atât mai mult cu cât istoria noastră a fost una cu rupturi, cu discontinuităţi… Undeva, firul ei trebuie refăcut şi reînnodat. Este necesar să însuşim învăţămintele esenţiale, cel puţin, din această lecţie de istorie din ultimii 200 de ani.

În ştiinţă primează şi rămân punctele de vedere argumentate. Prin desfăşurarea acestei conferinţe internaţionale, vom aduna materialele participanţilor şi le vom însuma într-un volum-două. Le vom distribui bibliotecilor, şcolilor, organismelor internaţionale şi ambasadelor de la Chişinău... Cred că în acest fel vom promova o abordare care să fie în consens cu interesele noastre naţionale.

- Câţi istorici vor participa?
- Din R. Moldova - circa 50, din România - în jur de 30-40, din Rusia - circa 10, vor mai fi participanţi din Ţările Baltice, Finlanda, Austria, Ucraina, Turcia. Deci, numai la Chişinău vom avea vreo 120 de participanţi şi mulţi invitaţi. Aici, lucrările conferinţei se vor desfăşura în plen pe 14 şi 15 mai, iar la Iaşi vor avea loc şedinţe de lucru pe ateliere, la 16 mai. În trei zile de lucru, vom aduna peste 70 de rapoarte...

- Nu credeţi că a fost cazul să se implice mai activ Guvernul, societatea civilă, pentru a da evenimentului un impuls pe potriva însemnătăţii sale?
- Suntem aşa cum suntem… Dar, am spus şi repet, Guvernul s-a implicat cu o contribuţie financiară importantă, prilej cu care aş vrea să adresez mulţumirile noastre dlui prim-ministru Vlad Filat, Academia de Ştiinţe face chiar mai mult decât poate şi menţionez în acest sens implicarea şi contribuţia personală a preşedintelui Academiei, dl acad. Gheorghe Duca. Conducerea Academiei noastre face foarte mult ca ştiinţa să se pronunţe cu autoritatea şi argumentele sale pe marginea unor probleme dureroase, sensibile, ale istoriei şi culturii. În fine, Academia este acolo unde trebuie să fie, ceea ce reliefează rolul ei de instituţie academică de prestigiu într-o societate contaminată de probleme identitare, de probleme moştenite, în mare măsură, de la trecutul nostru istoric...

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md