Gheorghe Duca: "Am plecat din funcție pentru a fi egal în șanse cu ceilalți trei candidați"

publicat în Ultima oră pe 27 Februarie 2014, 07:43

Cu ocazia consemnării zilei de naștere (29 februarie) redacția ziarului „Timpul” i-a solicitat domnului academician Gheorghe Duca un interviu.

- Din 24 februarie a.c. nu mai sunteți președintele Academiei de Științe a Moldovei. De ce?

- În prezent, mi-am depus dosarul pentru a participa la concursul de alegere a președintelui Academiei. Am plecat din funcție pentru a fi egal în șanse cu ceilalți trei candidați.

- Care ar fi reușitele Dumneavoastră în calitate de președinte al Academiei pe parcursul a zece ani?

- Am avut un șir de rezultate frumoase, care derivă din câteva reușite de esență pe care le-a avut Academia în acești zece ani și în care am fost implicat personal. Dintre acestea pot sublinia:
adoptarea Codului cu privire la știință și inovare, care a reformat profund știința și inovarea din republică – a revitalizat comunitatea științifică, a sporit finanțarea, a crescut eficiența cercetării, a păstrat și dezvoltat potențialul intelectual, a asigurat condiții normale de muncă pentru cercetători etc.;
crearea capacităților pentru cercetare, inclusiv Biblioteca AȘM, laboratoare performante, infrastructura de cercetare;
punerea în valoare a cercetătorilor, a oamenilor de creație, dar și a personalităților naționale și internaționale.
diversificarea tipurilor de finanțare prin concurs – proiecte pentru tineri cercetători, proiecte pentru echipament, proiecte în cadrul programelor de stat etc.
sporirea vizibilității internaționale prin dezvoltarea proiectelor bilaterale (cu Germania, Italia, Franța, Federația Rusă, Belarusi, Ucraina, România etc.), prin organizarea a numeroase foruri internaționale de nivelul forului moldo-român, care a avut loc recent.

Toate acestea și o muncă asiduă au condus la realizarea celui mai important rezultat – Republica Moldova devine prima ţară a Parteneriatului Estic, alături de alți 14 membri cu un statut similar, care aderă la spațul european de cercetare, prin aceasta făcând un prim pas de aderare a țării la Uniunea Europeană.

- Care sunt beneficiile integrării științei în spațiul european de cercetare?

- Savanții au posibilitatea să comunice și să colaboreze cu colegii europeni, să aibă acces la noi surse de cunoștințe, să-și prezinte propriile proiecte de cercetare. Să atragă finanțarea europeană pentru cercetările realizate. Instituţiile din Moldova au participat până în prezent la 53 de proiecte în cadrul programului PC7, atrăgând în ţară 62 mln lei numai în ultimii doi ani.

- Ce evenimente de anvergură vor avea loc la Academie în viitorul apropiat?

- La 17 martie anul curent, cu participarea înalților oficial din cadrul Comisiei Europene, se va lansa oficial în Republica Moldova noul Program Cadru pentru Cercetare și Inovare Orizont 2020. În aprilie, Academia va fi gazda Conferinței Academiilor Dunărene. Și tot în aprilie – examenul de maturitate al Academiei pentru alegerea președintelui.

- Domnule academician Gheorghe Duca, cum considerați că este finanțată știința în Republica Moldova

Gheorghe Duca: Scientologii, cei care studiază dezvoltarea ştiinţei, consideră că dacă un stat finanţează ştiinţa până la 0,4 % din PIB, atunci el susţine ceea ce este legat de cultură, Dacă se finanţează până la 0,8 %, atunci ştiinţa are un impact asupra educaţiei. Finanţarea științei mai mult de 1%, are impact direct asupra economiei, deci începând cu 1% economia începe a simţi influența ştiinţei. Din păcate, în ultimii ani se constată un ritm descendent al finanțării din partea statului. Noi însă am reușit să atragem finanțe suplimentare din acordurile economice și fondurile internaționale. Numai în a. 2013 cofinanțarea a constituit peste 80 mln lei, deși Moldova este unica ţară din Europa care a redus finanţarea bugetară a ştiinţei.

- Care este cea mai importantă decizie a Academiei de Știință din ultimii 20 de ani?

Gheorghe Duca: Încă în 1994, Adunarea Generală a Academiei a luat o decizie unanimă că „denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova este limba română”. Indiferent de deciziile și conjuncturile politice, deseori cu presiuni puternice, Academia a stat pe poziții în această privință, nu a cedat niciodată.

- Probabil, ca o continuare a acestei decizii, ați inițiat edificarea unui Monument consacrat Limbii Române.

- Într-adevăr, la 3 septembrie 2013, în cadrul celui de-al II Congres mondial al eminescologilor, dedicat academicianului Mihai Cimpoi eu am propus ideea înălțării unui monument unic în spațiul cultural românesc – Monumentul Limbii Române și am fost susținut de peste 30 de eminiscologi din diferite țări. Am considerat că este o idee propice și am insistat ca ea să obțină o finalitate. Academia a lansat un concurs, la care s-au înscris 14 concurenți, graficieni, sculptori, arhitecți, scriitori din Republica Moldova, România și Canada, care au depus în total 21 de proiecte. Expoziția de proiecte ale Monumentului Limbii Române este deschisă la parterul sediului central al Academiei de Științe. Monumentul Limbii Române va fi instalat în scuarul Academiei de Științe.

- Ce istorie trebuie să fie predată în școli?

-Istoria națională - a spaţiului românesc, cu care ne identificăm. Identificându-ne cu altcineva, vom suporta consecinţele grave în problema identității, denumirii limbii și a viitorului nostru.

- Care sunt realizările Dumneavoastră personale în domeniul științei?

- Am fondat o nouă ramură a ştiinţei, a cărei denumire sună ca un oximoron (o armonie a contrariilor) – chimia ecologică. Această direcţie este apreciată pe plan internaţional, inclusă în manuale din străinătate. Am publicat 70 manuale și monografii, 150 brevete de invenție și peste 1500 de articole în reviste internaționale și naționale. Am pregătit 24 doctori în știință și 3 doctori habilitați, care îmi continuă ideile, le dezvoltă, le aplică în practică. În plan aplicativ, împreună cu o echipă de cercetători am inaugurat o uzină-pilot de prelucrare a deșeurilor din plastic, am sintetizat un șir de compuși chimici cu potențială activitate antioxidantă, antivirală, anti-inflamatore, insecticidă și efect imunomodulator, care se utilizeză astăzi în medicină, industrie alimentară, oenologie, electronică, nanotehnologie, agricultură, protecția mediului ambiant.

- Care sunt principiile de care se conduce în viaţă savantul şi omul Gheorghe Duca?

- Nu am uitat nici odată cuvintele bunicul meu Andrei Ţâbârnă, care îmi repeta mereu: să fii bun cu oamenii şi să faci bine, dacă vrei să ajungi bine. Această povață, dar și experienţa vieţii m-au convins că:
- adevărata generozitate faţă de viitor constă în a dărui totul prezentului;
- orice lucru trebuie făcut cu tragere de inimă, temeinic, profund, perseverent;
- decât să stai degeaba, mai bine să muncești degeaba.... oricum vei avea de cîștigat;
- detest diletantismul, trădarea, mă indispun când nu sunt convingător şi înţeles din cauza argumentelor insuficiente.
Din pacate, trebuie să constat că unii au beneficiat de bunătatea mea și m-au trădat. Mătușa mea a avut dreptate spunând că dacă faci un bine unui ratat - el devine dușmanul tău.

- Ce sfaturi le dați tinerilor cercetători?

- Ca să obţii ceva în știință, dar și în viață, trebuie să ai cunoştinţe temeinice, să ştii a formula concret obiectivul, să manifeşti insistenţă, ingeniozitate și creativitate în obţinerea unor rezultate. Mai este important să nu-ţi pierzi speranța și optimismul, şi să nu uiţi că recunoaşterea rezultatelor va veni neapărat, mai devreme sau mai târziu.

- Cum petreceți timpul liber?

- Îl petrec muncind. Chiar și atunci când plec într-o mică vacanță iau cu mine manuscrisele lucrărilor științifice pentru a medita asupra rezultatelor, a le redacta. Sunt în legătură directă cu colegii de serviciu, sunt la curent cu toate probleme cotidiene ale Academiei și ale comunității științifice.

-  Vorbiţi-ne despre familia dumneavoastră.

- Familia mea este spațiul meu de refugiu, foarte personal, în care mă simt soț, tată, socru și bunic.

Timpul.md