Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

Actualitate 14 August 2018, ora 08:45    Din editia print

ReportajGunoiștea din Trușeni a fost închisă peste cel puţin un deceniu de existență

Marime Font

„Tot ce se aduce și se aruncă aici se scurge în râul Bâc și ajunge în oraș”, a atenţionat Ruslan Codreanu, care a dispus închiderea gunoiştii 

Tone de deşeuri din construcţii, gunoi menajer şi pneuri uzate sunt depozitate zilnic nu departe de râul Bâc, pe un teren privat, care aparține comunei Trușeni. La începutul săptămânii trecute, Ruslan Codreanu, primarul, care s-a ales pe el însuşi, a atras atenția chişinăuienilor la acest subiect, după ce a fost într-o inspecție la faţa locului. O zi mai târziu, TIMPUL a aflat mai multe despre această problemă. 

În dimineața zilei de marți, am ajuns la gunoiștea neautorizată din preajma comunei Trușeni, unde căile de acces pentru mașini sunt blocate. Ne-a ieșit în întâmpinare Igor, șoferul unui excavator, care lucra în apropiere. El ne-a spus că şi-a luat angajamentul să păzească zona. „E închisă gunoiștea”, a strigat la noi. Când a aflat că suntem jurnaliști, s-a oferit să ne ajute să trecem de barajele improvizate. Apoi ne-a povestit că lucrează în cadrul unei companii, iar de câteva zile încarcă lut din zonă. „Ieri, a venit viceprimarul din Trușeni și m-a rugat să blochez intrarea. Azi, nici nu mă pot odihni și nici nu pot lucra ca lumea, că numai mă urc în excavator și vin mașinile cu gunoi. Cred că au fost vreo 20 până acum. Toți mă întreabă de ce e închisă gunoiștea… Aici, cândva a fost carieră de piatră, iar de vreo zece ani se aduce gunoiul. Așa că problema asta nu-i de astăzi”, afirmă șoferul.

Gunoiul îi aducea unui bărbat câte 40 de lei pe zi

În timp ce discutăm cu Igor, observăm o maşină care se apropie de grămezile de lut ce blochează trecerea spre gunoiște. Din ea coboară doi bărbați, care vin grăbiți către noi. „De ce-i închis? Ne-au spus niște vecini că au găsit lemne de foc pe aici și am veni și noi să luăm”, explică unul dintre ei. Întrebat dacă a adus vreodată gunoi în această zonă, bărbatul se crucește şi ne asigură că nici prin gând nu i-a trecut.

La câțiva pași de barierele improvizate, ne atrag atenţia doi bărbați și o femeie, pe semne, erau o familie. Văzându-ne, cel mai tânăr se îndepărtează, iar cu ceilalți doi intrăm în vorbă. Deşi nu arată ca nişte boschetari, ne relatează că locuiesc pe unde apucă, iar de ceva vreme se adăpostesc într-o baracă din apropiere. Bărbatul este foarte revoltat că s-a închis gunoiștea, deoarece aici, adaugă el, muncea toată ziua. „Adunam peliculă, carton și penoplast (polistiren – n.r.). Făceam vreo 40 de lei pe zi, dar cine ți-i dă acum pe degeaba”, scrâşneşte el.



Femeia, supărată și ea, precizează că oamenii care locuiesc în vilele de alături s-au plâns autorităţilor și de aceea au închis gunoiștea. „Au zis că miroase, dar mirosul acesta nu e de la gunoiște, ci de la o stână de capre din apropiere. Aici nu se aduc resturi de mâncare, dar numai gunoi din construcție”, se dă cu părerea interlocutoarea mea.

Am încercat să discutăm şi cu locuitorii complexului locativ din preajmă, dar nu am zărit niciun suflet pe afară. Agentul de pază n-a vrut să deschidă gura, limitându-se să ne informeze că se află la muncă. Totuși, el ne-a recomandat să solicităm „de la organele competente” înregistrările camerelor video, instalate la intrarea în complex, dacă vrem să aflăm câte mașini aduc zilnic gunoi.

Aici a fost o carieră de piatră

Victor Masleaev, primarul-interimar al comunei Trușeni, spune că această gunoiște a fost formată încă prin anii 2000. El ne asigură că nu cunoaşte deocamdată multe detalii, deoarece activează de numai un an la Primărie. „Din câte știu, acolo a fost o carieră. Şi după ce au scos piatra, locul a fost preconizat pentru depozitarea deșeurilor materialelor de construcție și a solului, ca să poată astupa groapa respectivă. Apoi, se pare că anumite persoane s-au gândit să obțină profit din această situație. Eu activez de un an și nu sunt la curent cu situația și nu reușesc să rezolv toate problemele. Însă, după ce m-a invitat dl Codreanu și am văzut dezastrul de acolo, am solicitat informații și secretara mi-a comunicat că, în ultimii zece ani, Primăria Trușeni a intervenit cu mai multe demersuri la poliție și la ecologie. Sperăm că, împreună cu dl Codreanu, vom soluționa problema”, a adăugat Masleaev.

Primarul a menţionat că luni a solicitat celor trei proprietari ai terenurilor agricole pe care se află gunoiştea să respecte Codul Funciar și să le folosească după destinație. Potrivit lui, două dintre aceste terenuri sunt proprietate privată, iar al treilea se află sub sechestru la o bancă. Totodată, Victor Masleaev ne-a spus că nu-şi aminteşte cine sunt cei trei proprietari.

„Nu pot sta toată ziua la pândă”

TIMPUL a reușit să dea de unul dintre aceştia. Este vorba despre Vasile Vasilachii, care a recunoscut că pe terenul său creşte o gunoiște, dar ne-a mărturisit că nu ştie ce să facă în situaţia creată. „Ce măsuri pot lua eu? Acolo vin foarte mulți oameni și nu pot sta toată ziua să păzesc terenul. Mai demult am sesizat și organele competente, dar nu s-a schimbat nimic. Când voi reveni din vacanță, vreau să fac un demers şi la procuratură”, ne-a asigurat Vasilachii.

Menţionăm că despre această gunoişte s-a aflat abia luni, 6 august, când primarul interimar Ruslan Codreanu a efectuat aici o inspecție fulger. „Tot ce se aduce și se aruncă aici se scurge în râul Bâc și ajunge în oraș. Eu am solicitat informații să văd când s-a vândut, cum s-a vândut și cui, dacă s-a autorizat acest lucru și dacă toate procedurile au fost legale. Aici, pe lângă gunoiul din construcții, se aduce și se aruncă și cauciuc, care se descompune foarte greu și elimină toxine foarte periculoase pentru sănătate și se duce în sol. Eu am fost martor, două săptămâni în urmă, cum un camion al unei companii de producere a băuturilor alcoolice evacua aici reziduurile. Atunci am dispus imediat stoparea tuturor acțiunilor de acest gen”,a declarat edilul pentru presa prezentă la fața locului.

Ruslan Codreanu a adăugat că a sesizat Agenția Ecologică pentru a vedea dacă această instituţie a eliberat autorizație de deschidere a unei astfel de gunoiști. Marți, pe site-ul Institutului Ecologic de Stat (IES), a apărut un răspuns oficial referitor la sesizarea edilului. „Organele pentru protecția mediului nu au eliberat o asemenea autorizație. Mai mult, de către AE Chișinău, subdiviziune teritorială a IES, s-a dus o luptă aprigă de aproximativ patru ani contra depozitării deșeurilor în această locație. E regretabil că administrația locală nu a intervenit până acum”, se arată în comunicatul instituției.

A fost intentat un dosar penal pe acest caz

Conform aceluiaşi document, începând cu 2015, AE Chișinău a efectuat mai multe raiduri de salubrizare, fiind încheiate procese-verbale cu privire la contravenție. Reprezentanții IES susțin că, la 20 martie, au remis Procuraturii Generale un denunț, prin care au solicitat să se investigheze acest caz. Astfel, la 27 aprilie 2018, a fost intentată urmărirea penală pe faptul poluării mediului şi samavolniciei, însoţită de aplicarea violenţei periculoase pentru viaţă sau sănătate. Cauza penală se află în gestiunea procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani.
Cu toate acestea, miercuri, 8 august, Primăria a sesizat din nou Procuratura Generală. În demersul semnat de Ruslan Codreanu se arată că „anumite persoane fizice/juridice gestionează depozitul pentru deşeuri din construcţii şi demolări, în mod abuziv şi neautorizat, creând astfel o adevărată bombă ecologică pe teritoriul mun. Chişinău. Pe această platformă se depozitează şi alte deşeuri periculoase şi anume anvelope uzate, deşeuri din azbest, deşeuri de membrane bituminoase, uleiuri uzate”.

De asemenea, primarul interimar al Capitalei afirmă că există informaţii precum că anumite persoane percep, în mod ilegal, taxe de la cei care depozitează deşeurile pe această platformă. În acest context, Codreanu solicită procurorilor să examineze cazul şi să sancţioneze persoanele vinovate, precum şi să sisteze activităţile de depozitare a deşeurilor în zonă.  

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md