Gunoiștea din Trușeni a fost închisă peste cel puţin un deceniu de existență

publicat în Actualitate pe 14 August 2018, 08:45

„Tot ce se aduce și se aruncă aici se scurge în râul Bâc și ajunge în oraș”, a atenţionat Ruslan Codreanu, care a dispus închiderea gunoiştii 

Tone de deşeuri din construcţii, gunoi menajer şi pneuri uzate sunt depozitate zilnic nu departe de râul Bâc, pe un teren privat, care aparține comunei Trușeni. La începutul săptămânii trecute, Ruslan Codreanu, primarul, care s-a ales pe el însuşi, a atras atenția chişinăuienilor la acest subiect, după ce a fost într-o inspecție la faţa locului. O zi mai târziu, TIMPUL a aflat mai multe despre această problemă. 

În dimineața zilei de marți, am ajuns la gunoiștea neautorizată din preajma comunei Trușeni, unde căile de acces pentru mașini sunt blocate. Ne-a ieșit în întâmpinare Igor, șoferul unui excavator, care lucra în apropiere. El ne-a spus că şi-a luat angajamentul să păzească zona. „E închisă gunoiștea”, a strigat la noi. Când a aflat că suntem jurnaliști, s-a oferit să ne ajute să trecem de barajele improvizate. Apoi ne-a povestit că lucrează în cadrul unei companii, iar de câteva zile încarcă lut din zonă. „Ieri, a venit viceprimarul din Trușeni și m-a rugat să blochez intrarea. Azi, nici nu mă pot odihni și nici nu pot lucra ca lumea, că numai mă urc în excavator și vin mașinile cu gunoi. Cred că au fost vreo 20 până acum. Toți mă întreabă de ce e închisă gunoiștea… Aici, cândva a fost carieră de piatră, iar de vreo zece ani se aduce gunoiul. Așa că problema asta nu-i de astăzi”, afirmă șoferul.

Gunoiul îi aducea unui bărbat câte 40 de lei pe zi

În timp ce discutăm cu Igor, observăm o maşină care se apropie de grămezile de lut ce blochează trecerea spre gunoiște. Din ea coboară doi bărbați, care vin grăbiți către noi. „De ce-i închis? Ne-au spus niște vecini că au găsit lemne de foc pe aici și am veni și noi să luăm”, explică unul dintre ei. Întrebat dacă a adus vreodată gunoi în această zonă, bărbatul se crucește şi ne asigură că nici prin gând nu i-a trecut.

La câțiva pași de barierele improvizate, ne atrag atenţia doi bărbați și o femeie, pe semne, erau o familie. Văzându-ne, cel mai tânăr se îndepărtează, iar cu ceilalți doi intrăm în vorbă. Deşi nu arată ca nişte boschetari, ne relatează că locuiesc pe unde apucă, iar de ceva vreme se adăpostesc într-o baracă din apropiere. Bărbatul este foarte revoltat că s-a închis gunoiștea, deoarece aici, adaugă el, muncea toată ziua. „Adunam peliculă, carton și penoplast (polistiren – n.r.). Făceam vreo 40 de lei pe zi, dar cine ți-i dă acum pe degeaba”, scrâşneşte el.

Femeia, supărată și ea, precizează că oamenii care locuiesc în vilele de alături s-au plâns autorităţilor și de aceea au închis gunoiștea. „Au zis că miroase, dar mirosul acesta nu e de la gunoiște, ci de la o stână de capre din apropiere. Aici nu se aduc resturi de mâncare, dar numai gunoi din construcție”, se dă cu părerea interlocutoarea mea.

Am încercat să discutăm şi cu locuitorii complexului locativ din preajmă, dar nu am zărit niciun suflet pe afară. Agentul de pază n-a vrut să deschidă gura, limitându-se să ne informeze că se află la muncă. Totuși, el ne-a recomandat să solicităm „de la organele competente” înregistrările camerelor video, instalate la intrarea în complex, dacă vrem să aflăm câte mașini aduc zilnic gunoi.

Aici a fost o carieră de piatră

Victor Masleaev, primarul-interimar al comunei Trușeni, spune că această gunoiște a fost formată încă prin anii 2000. El ne asigură că nu cunoaşte deocamdată multe detalii, deoarece activează de numai un an la Primărie. „Din câte știu, acolo a fost o carieră. Şi după ce au scos piatra, locul a fost preconizat pentru depozitarea deșeurilor materialelor de construcție și a solului, ca să poată astupa groapa respectivă. Apoi, se pare că anumite persoane s-au gândit să obțină profit din această situație. Eu activez de un an și nu sunt la curent cu situația și nu reușesc să rezolv toate problemele. Însă, după ce m-a invitat dl Codreanu și am văzut dezastrul de acolo, am solicitat informații și secretara mi-a comunicat că, în ultimii zece ani, Primăria Trușeni a intervenit cu mai multe demersuri la poliție și la ecologie. Sperăm că, împreună cu dl Codreanu, vom soluționa problema”, a adăugat Masleaev.

Primarul a menţionat că luni a solicitat celor trei proprietari ai terenurilor agricole pe care se află gunoiştea să respecte Codul Funciar și să le folosească după destinație. Potrivit lui, două dintre aceste terenuri sunt proprietate privată, iar al treilea se află sub sechestru la o bancă. Totodată, Victor Masleaev ne-a spus că nu-şi aminteşte cine sunt cei trei proprietari.

„Nu pot sta toată ziua la pândă”

TIMPUL a reușit să dea de unul dintre aceştia. Este vorba despre Vasile Vasilachii, care a recunoscut că pe terenul său creşte o gunoiște, dar ne-a mărturisit că nu ştie ce să facă în situaţia creată. „Ce măsuri pot lua eu? Acolo vin foarte mulți oameni și nu pot sta toată ziua să păzesc terenul. Mai demult am sesizat și organele competente, dar nu s-a schimbat nimic. Când voi reveni din vacanță, vreau să fac un demers şi la procuratură”, ne-a asigurat Vasilachii.

Menţionăm că despre această gunoişte s-a aflat abia luni, 6 august, când primarul interimar Ruslan Codreanu a efectuat aici o inspecție fulger. „Tot ce se aduce și se aruncă aici se scurge în râul Bâc și ajunge în oraș. Eu am solicitat informații să văd când s-a vândut, cum s-a vândut și cui, dacă s-a autorizat acest lucru și dacă toate procedurile au fost legale. Aici, pe lângă gunoiul din construcții, se aduce și se aruncă și cauciuc, care se descompune foarte greu și elimină toxine foarte periculoase pentru sănătate și se duce în sol. Eu am fost martor, două săptămâni în urmă, cum un camion al unei companii de producere a băuturilor alcoolice evacua aici reziduurile. Atunci am dispus imediat stoparea tuturor acțiunilor de acest gen”,a declarat edilul pentru presa prezentă la fața locului.

Ruslan Codreanu a adăugat că a sesizat Agenția Ecologică pentru a vedea dacă această instituţie a eliberat autorizație de deschidere a unei astfel de gunoiști. Marți, pe site-ul Institutului Ecologic de Stat (IES), a apărut un răspuns oficial referitor la sesizarea edilului. „Organele pentru protecția mediului nu au eliberat o asemenea autorizație. Mai mult, de către AE Chișinău, subdiviziune teritorială a IES, s-a dus o luptă aprigă de aproximativ patru ani contra depozitării deșeurilor în această locație. E regretabil că administrația locală nu a intervenit până acum”, se arată în comunicatul instituției.

A fost intentat un dosar penal pe acest caz

Conform aceluiaşi document, începând cu 2015, AE Chișinău a efectuat mai multe raiduri de salubrizare, fiind încheiate procese-verbale cu privire la contravenție. Reprezentanții IES susțin că, la 20 martie, au remis Procuraturii Generale un denunț, prin care au solicitat să se investigheze acest caz. Astfel, la 27 aprilie 2018, a fost intentată urmărirea penală pe faptul poluării mediului şi samavolniciei, însoţită de aplicarea violenţei periculoase pentru viaţă sau sănătate. Cauza penală se află în gestiunea procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani.
Cu toate acestea, miercuri, 8 august, Primăria a sesizat din nou Procuratura Generală. În demersul semnat de Ruslan Codreanu se arată că „anumite persoane fizice/juridice gestionează depozitul pentru deşeuri din construcţii şi demolări, în mod abuziv şi neautorizat, creând astfel o adevărată bombă ecologică pe teritoriul mun. Chişinău. Pe această platformă se depozitează şi alte deşeuri periculoase şi anume anvelope uzate, deşeuri din azbest, deşeuri de membrane bituminoase, uleiuri uzate”.

De asemenea, primarul interimar al Capitalei afirmă că există informaţii precum că anumite persoane percep, în mod ilegal, taxe de la cei care depozitează deşeurile pe această platformă. În acest context, Codreanu solicită procurorilor să examineze cazul şi să sancţioneze persoanele vinovate, precum şi să sisteze activităţile de depozitare a deşeurilor în zonă.