Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Actualitate 8 Iulie 2017, ora 16:28

Guvernul mută gunoiul dintr-o groapă în alta

Marime Font

În timp ce Uniunea Europeană reciclează o treime din deșeurile pe care le produce, Guvernul și Primăria municipiului Chișinău le mută de la o groapă de gunoi la alta și se laudă cu asta. Și asta în condițiile în care sunt peste 2 500 de gropi de gunoi pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit statisticilor oficiale din 2015.

Autoritățile încearcă să-i „mituiască” pe localnicii care acceptăt tot gunoiul din Chișinău în jurul lor cu foi de odihnă pentru copii, construcția drumurilor, plantarea unei fâșii forestiere sau reabilitarea stației de tratare a apei.


Recent, după ce locuitorii din satul Bubuieci au protestat împotriva transportării gunoiului în localitatea lor și după mai multe scandaluri cu primăria Chișinăului, a intervenit Guvernul să rezolve problema. Totuși, autoritățile au redeschis vechea gunoiște de la Țânțăreni, Anenii Noi pentru doi ani și jumătate, cu anumite condiții.

Cu ce au „mituit” autoritățile locuitorii de la Țânțăreni:


- Localitatea va primi anual circa 6 mln de lei pentru soluționarea problemelor de interes local
- Consolidarea și întreținerea barajul de la poligon
- Procurarea și funcționarea stației de epurare a levigatului
- Reabilitarea și repunerea în funcțiune a stației de tratare a apei
- Demararea lucrărilor pentru iluminatul stradal
- Reparația drumurilor asfaltate
- Construcția unui drum de ocolire pentru mașinile care evacuează gunoiul, astfel încât acestea să nu mai treacă prin localitate
- Plantarea unei fâșii foreștiere și a unui gard de protecție
- Construcția unui centru de sănătate în comuna Țînțăreni
- Alte lucrări care s-a angajat Primăria Chișinău să le facă - pavaj la grădiniță, foi de odihnă pentru copii etc.

De asemenea, la sfârșitul lunii mai, s-a propus la ședința Parlamentului modificarea legii privind protecția aerului atmosferic prin interzicerea utilizării pungilor de plastic și înlocuirea acestora cu pungi biodegradabile cum ar fi pungile din amidon. S-a vorbit despre pericolul utilizării acestora și s-a propus ca treptat, până în anul 2019, utilizarea pungilor de plastic să fie interzisă. Proiectul de lege a fost votat în primă lectură.




Europa reciclează o treime din deșeuri

Potrivit datelor statistice oferite de Eurostat, deșeurile municipale reprezintă doar aproximativ 10% din totalul deșeurilor generate în UE. Prevenirea acestor deșeuri va reduce impactul asupra mediului, nu doar în timpul fazelor de consum și risipă, dar și pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor consumate. Țările care au dezvoltat sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor municipale au înregistrat performanță în gestionarea generală a deșeurilor, anunță Agenția Europeană de Mediu.

În 2015, Comisia Europeană și-a propus ca deșeurile municipale să fie reciclate în proporție de 60 la sută. Până în anul 2025, va avea loc pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor și până în anul 2030, 65 la sută din deșeuri să fie reciclate. 

Totalul generării de deșeuri din țările UE a scăzut cu 3 la sută . Cu toate acestea, nu există o tendință uniformă între țări. În 16 țări există o tendință de creștere în ceea ce privește generarea deșeurilor de cap locuitor, în timp ce în alte 19 țări tendința descrește.

În 2014, producția de deșeuri municipale de persoană a fost cea mai ridicată în Danemarca și Elveția, iar cea mai mică în România, Polonia și Serbia. Aceasta reflectă faptul că țările bogate tind să genereze mai multe deșeuri de persoană.

Țările din Uniunea Europeană au atins o rată medie totală de reciclare de 33 la sută în 2014, comparativ cu 23 la sută în 2004, potrivit Eurostat.


România se află aproape de capătul listei, însă tendința de prelucrare a gunoiului este în creștere surprinzătoare. Dacă în anul 2004, România recicla doar un singur procent, în anul 2014, se prelucrează deja 13 la sută din deșeuri.

Potrivit Eurostat, țara care reciclează cea mai mare cantitate de deșeuri este Germania. În anul 2004 aceasta a prelucrat și refolosit 56 la sută din deșeuri, iar în 2014 – 64 la sută.Pe a doua poziție se află Austria care în 2004 a reciclat 57 la sută din gunoi și până în anul 2014 a prezentat o tendință de descreștere cu un procent.

Codașă la prelucrarea gunoiului este Turcia. Ca și în anul 2004, se reciclează doar 1 la sută din gunoi.

Unde ajung deșeurile noastre

Republica Moldova nu se regăsește în lista țărilor care reciclează deșeurilor. Noi nu avem nici un centru de reciclare a deșeurilor. Nu avem nici un Centrului de Gestionare a Deșeurilor Periculoase.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md