Astăzi 21 Februarie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 20 Februarie 2018
Abonamente

Actualitate 13 Noiembrie 2017, ora 12:44    Din editia print

Guvernul şi Parlamentul actual pot intra în istorie / Opinie

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

„Limba noastră-i o comoară” 
(Alexei Mateevici) 

Imnul statului cu numele R. Moldova este „Limba noastră”. Versurile aparțin preotului Alexei Mateevici, iar melodia – preotului Alexandru Cristea. Dacă azi, printr-o minune, aceștia s-ar trezi în realitatea acestui stat, cred că ar muri de mahnă și dezamăgire. Pentru că atunci, la Congresul Învățătorilor Moldoveni din 1917, Mateevici, citind poezia nemuritoare, a adăugat că suntem români, că vorbim aceeași limbă și avem aceiași strămoși. Aşa se întâmplă însă la noi că, de ne convine, adorăm imnul statului, dar dacă nu ne convine, ne moldovenizăm și ne dezicem de rădăcini. Suntem cam ipocriți, domnilor!

Pe 1 noiembrie, curent, la un post TV, stăteau patru persoane, o femeie și trei bărbați, care discutau în limba rusă, fără nicio morală, despre ce limbă vorbim. La un moment dat, a apărut o întrebare simplă: ce drept au slavonii și românofobii să se dea cu părerea despre limba noastră, română, dacă ei au limba lor, de care ar trebui să se îngrijească și să și-o numească cum vor. Când cei trei bărbați au încercat să facă trimitere şi la argumentele Academiei de Știinţe, moderatoarea le-a reproşat răspicat: „Cine mai e și academia asta? Nu știți cine stă acolo?”.



Unul dintre bărbați, mai curajos din fire, s-a pornit să spună că moldovenii sunt mai vechi decât românii. Era un oarecare Mișin, păcat că nu-i știu numele de botez, că i-aș spune să aibă grijă de slavona (rusa) lui și atunci ar putea face unele corecții de exprimare cu fel de fel de cuvinte tabu (necenzurate) în limba rusă, care sunt folosite nu numai de oamenii inculți, prin scările blocului sau în curțile caselor.

De exemplu, un om care la acest moment ne reprezintă în lume (deși lumea n-are habar de el!) este președintele (ales de unii) Igor Dodon. Acesta este un hibrid din toate punctele de vedere, dar, mai ales, în vorbire, în discursurile de la tribuna, de care se ține cu ambele mâini. Se teme să nu cadă, dacă bate vântul. Dar vântul libertății va bate neapărat!

La o singură emisiune TV, acest „erou al zilelor noastre” a utilizat fel de fel de expresii slave (ruse). De pildă, „raslabtesi!”, dându-i astfel de înțeles politicianului Traian Băsescu că nu va avea sorți de izbândă în R. Moldova. Referindu-se tot la fostul șef de stat de la București, Dodon a zis că acesta „mutește” cu poporul, adică minte cetățenii. Despre Andrian Candu, același individ a zis că nu are altceva de făcut, decât să se închine la „nacealistvo”, adică la șefii săi de la Bruxelles sau de la București.
Am dat mai sus doar câteva exemple, însă Dodon o dă cu rusismele de fiecare dată când iese la microfon. El vrea ca lumea să creadă că vine de jos, de la poporul necărturar, și că vorbește așa ca într-o joacă. Din păcate, insul nu vede că jocul său este foarte periculos și promovează incultura și lipsa de morală.

Revin la ceea ce spuneam mai sus: cum își permit patru rusofoni să se dea cu părerea despre rădăcinile istorice ale limbii române, dacă ei nu cunosc niciun cuvânt în limba de stat, pe care nu o respectă deloc, și nici nu vor s-o învețe. Să gândească atât de stâlcit îi îndeamnă Dodon (președintele lor), precum și toți socialiștii și comuniștii, care fariseic spun: „Principalul e să fie pace!”

Ce fel de pace, domnilor? Cei de peste Nistru vorbesc doar rusește, nu vor să știe nici limba „moldovenească”, iar, când aud de română, se fac negri la față. Cei din autonomia găgăuză sunt educați în grădinițe și școli rusești și n-au idee despre limba statului R. Moldova, oricum s-ar numi ea. Iar președintele (ales) nu adoptă nicio poziție în sensul că astfel se încalcă Constituția. Chiar dacă este omul Moscovei și face ceea ce i se dictează din Kremlin, i-ar prinde bine puțintică cultură. Poate că ar fi bine ca Guvernul și Parlamentul de astăzi să-și asume rezolvarea problemei Limbii Române, schimbând art. 13 din Legea Supremă. Șansa de a intra în istorie le aparţine, depinde cum o vor folosi.

Autoare: Alexandra Tănase 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Februarie 2018, ora: 08:03

Demnitatea, Dodon și fundația

Demnitatea, Dodon și fundația Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul