Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Actualitate 13 Noiembrie 2017, ora 12:44    Din editia print

Guvernul şi Parlamentul actual pot intra în istorie / Opinie

Marime Font

 
 
 

„Limba noastră-i o comoară” 
(Alexei Mateevici) 

Imnul statului cu numele R. Moldova este „Limba noastră”. Versurile aparțin preotului Alexei Mateevici, iar melodia – preotului Alexandru Cristea. Dacă azi, printr-o minune, aceștia s-ar trezi în realitatea acestui stat, cred că ar muri de mahnă și dezamăgire. Pentru că atunci, la Congresul Învățătorilor Moldoveni din 1917, Mateevici, citind poezia nemuritoare, a adăugat că suntem români, că vorbim aceeași limbă și avem aceiași strămoși. Aşa se întâmplă însă la noi că, de ne convine, adorăm imnul statului, dar dacă nu ne convine, ne moldovenizăm și ne dezicem de rădăcini. Suntem cam ipocriți, domnilor!

Pe 1 noiembrie, curent, la un post TV, stăteau patru persoane, o femeie și trei bărbați, care discutau în limba rusă, fără nicio morală, despre ce limbă vorbim. La un moment dat, a apărut o întrebare simplă: ce drept au slavonii și românofobii să se dea cu părerea despre limba noastră, română, dacă ei au limba lor, de care ar trebui să se îngrijească și să și-o numească cum vor. Când cei trei bărbați au încercat să facă trimitere şi la argumentele Academiei de Știinţe, moderatoarea le-a reproşat răspicat: „Cine mai e și academia asta? Nu știți cine stă acolo?”.



Unul dintre bărbați, mai curajos din fire, s-a pornit să spună că moldovenii sunt mai vechi decât românii. Era un oarecare Mișin, păcat că nu-i știu numele de botez, că i-aș spune să aibă grijă de slavona (rusa) lui și atunci ar putea face unele corecții de exprimare cu fel de fel de cuvinte tabu (necenzurate) în limba rusă, care sunt folosite nu numai de oamenii inculți, prin scările blocului sau în curțile caselor.

De exemplu, un om care la acest moment ne reprezintă în lume (deși lumea n-are habar de el!) este președintele (ales de unii) Igor Dodon. Acesta este un hibrid din toate punctele de vedere, dar, mai ales, în vorbire, în discursurile de la tribuna, de care se ține cu ambele mâini. Se teme să nu cadă, dacă bate vântul. Dar vântul libertății va bate neapărat!

La o singură emisiune TV, acest „erou al zilelor noastre” a utilizat fel de fel de expresii slave (ruse). De pildă, „raslabtesi!”, dându-i astfel de înțeles politicianului Traian Băsescu că nu va avea sorți de izbândă în R. Moldova. Referindu-se tot la fostul șef de stat de la București, Dodon a zis că acesta „mutește” cu poporul, adică minte cetățenii. Despre Andrian Candu, același individ a zis că nu are altceva de făcut, decât să se închine la „nacealistvo”, adică la șefii săi de la Bruxelles sau de la București.
Am dat mai sus doar câteva exemple, însă Dodon o dă cu rusismele de fiecare dată când iese la microfon. El vrea ca lumea să creadă că vine de jos, de la poporul necărturar, și că vorbește așa ca într-o joacă. Din păcate, insul nu vede că jocul său este foarte periculos și promovează incultura și lipsa de morală.

Revin la ceea ce spuneam mai sus: cum își permit patru rusofoni să se dea cu părerea despre rădăcinile istorice ale limbii române, dacă ei nu cunosc niciun cuvânt în limba de stat, pe care nu o respectă deloc, și nici nu vor s-o învețe. Să gândească atât de stâlcit îi îndeamnă Dodon (președintele lor), precum și toți socialiștii și comuniștii, care fariseic spun: „Principalul e să fie pace!”

Ce fel de pace, domnilor? Cei de peste Nistru vorbesc doar rusește, nu vor să știe nici limba „moldovenească”, iar, când aud de română, se fac negri la față. Cei din autonomia găgăuză sunt educați în grădinițe și școli rusești și n-au idee despre limba statului R. Moldova, oricum s-ar numi ea. Iar președintele (ales) nu adoptă nicio poziție în sensul că astfel se încalcă Constituția. Chiar dacă este omul Moscovei și face ceea ce i se dictează din Kremlin, i-ar prinde bine puțintică cultură. Poate că ar fi bine ca Guvernul și Parlamentul de astăzi să-și asume rezolvarea problemei Limbii Române, schimbând art. 13 din Legea Supremă. Șansa de a intra în istorie le aparţine, depinde cum o vor folosi.

Autoare: Alexandra Tănase 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md