Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 09:03
Abonamente

Moldova 21 Iulie 2014, ora 07:23    Din editia print

Satul DrojdieniHaiducii noștri au trăit și-au să trăiască!

Marime Font

De cel puțin 370 de ani, în valea Budăi, acum Valea Bujorului, se întinde satul Drojdieni, care a fost și a rămas mai mult un satelit al satelor vecine, Șișcani și Bujor. Istoricii povestesc că din timpuri vechi aici locuiau răzeşi şi mazili, iar acum Drojdieni este populat de 420 de persoane. 

Drojdieni nu este un sat care poate fi găsit pe orice hartă și nici navigatorul auto nu arată drumul spre acesta. Nu are primărie proprie, grădinița riscă să fie închisă, iar fiecare a doua familie are pe cineva plecat peste hotare la muncă.



Totuși, am ajuns în sat în momentul în care se construia rețeaua de canalizare, pentru care fiecare locuitor a plătit în jur de trei mii de lei. Conform primarului de Șișcani, Vladimir Bodean, în administrarea căruia este și Drojdieni, în proiectul de canalizare s-au investit 5,7 milioane lei, dintre care 280 de mii au fost colectate de la locuitorii satului.


Mai mult, Primăria de Șișcani restaurează Casa de cultură a satului, care a fost construită în 1960. „S-au investit 300 de mii pentru instalarea acoperișului, geamurilor și ușilor. Iar anul curent sunt preconizate 110 mii de lei pentru reparația sălilor de confecții și pentru restaurarea fațadei”, a povestit primarul.


În timp ce unii lucrau de zor pentru crearea unor condiții europene pentru locuitorii satului, alții se odihneau. Anatol, un bărbat de 55 de ani, după ce a recunoscut că este în stare de ebrietate, fiindcă a sărbătorit Sf. Apostoli Petru și Pavel, care avusese loc cu trei zile în urmă, a povestit în culori roz despre sat. „Trăim bine. Lucrez la pământ, cresc viță-de-vie”, afirmă bărbatul ai cărui patru copii muncesc în Franța, Elveția, Italia și Rusia, iar soția sa - în Italia. Ionela, nepoata sa de zece ani, învață în Rusia, însă nu poate alege unde îi place mai mult să trăiască.

Iarăși, cine muncește, are

Doamna Maria care venise în vizită la un locuitor al satului a zis că aici „se trăiește cum se vede”. Împrejur, însă, se vedeau case bine îngrijite, cu grădini verzi și pline de legume și fructe, dar și case care stau să pice, păzite de câini slăbiți de foame și grădini părăsite. Adică… se trăiește după cum se muncește.

În una dintre casele sărăcăcioase am găsit-o pe Valentina, mamă a șapte copii. „Înainte lucram la colhoz. Acum nu am ce face și nici loturi de pământ nu am. Alții lucrează cu ziua sau pleacă la Chișinău”, spune aceasta. În timp ce soțul ei lucrează ocazional în domeniul construcțiilor în capitală sau Lăpușna, copiii o ajută la muncă pe deal. „Trebuie să le fac buletine și să sper că nu vor fi luați la armată. Oricum, în Chișinău este greu de găsit lucru”, explică doamna, întrebată de ce aceștia nu se angajează în capitală. Totuși speră că odată cu semnarea Acordului de Asociere, cel puțin pentru tineret va fi mai bine. „Nu avem noi televizor ca să urmărim știrile. Am mulți copii și nu avem bani să ne cumpărăm televizor. Mă mai ajută fata de 24 de ani care lucrează la Chișinău”, povestește Valentina despre fiica sa care muncește la o fabrică de producere a macaroanelor. Totuși, cu excepția celor care se apropie sau au împlinit deja majoratul, femeia mai are doi copii școlari și unul de un an și jumătate. „Nu-mi prea place la școală fiindcă e departe”, spune Eugenia care trece în clasa a VIII-a, care merge la școală cu microbuzul asigurat de primărie, ce se mai strică și de obicei, iarna. Părinții, deocamdată nu știu ce va face Eugenia după absolvirea gimnaziului. „Dacă va învăța bine se va duce mai departe, dacă nu, va sta ca și fratele său mai mare – acasă”, încheie Valentina.

Ileana, mamă a trei copii, cu vârsta cuprinsă de la un an până la șapte, spune că se întreține cu banii soțului care lucrează în Rusia, în construcții, deja de opt ani. De la stat primește indemnizația de 400 de lei doar pentru copilul de un an. „Eu cresc pici, cu asta mă ocup”, spune aceasta, fiind nemulțumită de faptul că „grădinița se încălzește de la plită, clădirea neavând încălzire centralizată”. În prezent, grădinița este frecventată de 25 de copii. „Dacă vom trece la autofinanțare, grădinița va fi închisă. Acest lucru se va afla după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2015”, a explicat primarul.

Eu cu rușii nu țin!

Unul dintre sătenii care au ales să nu plece în Rusia este Pavel, care deține un lot de două hectare pe care cultivă porumb. Comparativ cu alte familii din sat, cea a domnului Pavel a rămas unită. „Fiica mea s-a căsătorit și locuiește în Drojdieni. Lucrează și ea la pământ ca și noi”, povestește acesta.

Săteanul Mihai, de 55 ani, se plânge însă că le-au fost luate pământurile pe care le avea demult, și a rămas doar cu trei hectare. „Aici se trăiește tare greu și mai trebuie să plătim impozitul de aproximativ 1100 lei. Am vrut să sădesc ceva pe teren, dar din cauza vremii nu am reușit. Avem doar ce creștem în grădină”, spune acesta, arătând că-și crește pe lângă casă o iapă, o purcică și câteva păsări. Soția lui, Claudia este plecată la muncă cu ziua, unde primește 120 de lei. Mai are doi copii, fata lucrează în Chișinău, iar băiatul este plecat la Moscova. „Nu știu de partea cui sunteți voi, dar eu cu rușii nu țin, vă spun sincer. Noi trăim pentru Europa. Acum o ducem greu, dar ne descurcăm, fiindcă haiducii noștri au trăit și-au să trăiască!”, spune Mihail, îngrijorat de prezența reportofonului.

Nu au bani de pâine, dar nici să lucreze nu vor

Mihai povestește că în sat sunt mai mulți proprietari de terenuri care cresc viță-de-vie, porumb sau altele, totuși unii dintre ei au avut de suferit pierderi din cauza grindinei. Unul dintre aceștia este Petru, de baștină din Drojdieni, care are un lot de zece hectare unde cultivă viță-de-vie, de șapte ani. „Muncesc încontinuu, n-am nici zile libere, nici sărbători”, spune gospodarul care a rămas cu 150 de mii de lei datorie de anul trecut. „Avem cheltuieli mari, oamenii nu vor să lucreze. Cei de treabă au murit și au rămas cei care nu au bani să plătească grădinița pentru copii, dar nici nu vor să lucreze. Sunt niște trântori adevărați care stau acasă, beau și fumează”, se revoltă acesta. Anii trecuți vindea kilogramul de struguri cu 11-12 lei, acum, însă, nu crede că va putea vinde cu mai mult de cinci lei. Petru este convins că în Europa sunt de toate și producția noastră nu este necesară. „Am fost în România și ni s-a spus că ei au poama lor și ne-au trimis la porcii de ruși să-i hrănim”, povestește gospodarul. Chiar și în Italia, unde locuiește și lucrează fiica sa, Petru a observat piețele pline de struguri.





Grădinița, camera de odihnă




Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md