Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Atitudini 2 Iunie 2014, ora 06:36    Din editia print

Marime Font

Și eu voi muri, mamă!

E una din replicile spectacolului Copiii foametei, de Alexei Vakulovski, în regia Luminiței Țâcu. O femeie naște un copil în foamete și mama ei o ceartă. De ce l-a născut acum? Oricum va muri. „Toți murim, mamă. Și eu voi muri, mamă!"

 
 
 

Spectacolul e un adevărat documentar şi e o mare bucurie că Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, prin iniţiativa directorului Petru Hadârcă, a început să pună în scenă istoria recentă a acestui popor. E o bucurie la fel de mare că o regizoare tânără şi talentată ca Luminiţa Ţâcu a fost îmbrăţişată de Teatrul Naţional.

Nu e o piesă la care se râde. Din contra, e cutremurătoare, mai ales dacă ţinem cont că fiecare cuvânt rostit de actori e unul adevărat. Primul lucru pe care l-am simţit acut a fost diferenţa dintre mărturia istorică şi literatură. Fiindcă oricât de dură ar fi o ficţiune şi oricât de tare ne-ar emoţiona, putem spera că nu e reală. Pe când în cazul de faţă, rezonanţa suferinţei sătenilor din Antoneşti, raionul Ştefan Vodă, şi – prin ei – a tuturor basarabenilor, ne răscoleşte.



De la un capăt la altul spectacolul e zguduitor. Iar actorii nu joacă această piesă, ci o trăiesc. Cu smerenia cuvenită unui astfel de context. Dacă de obicei după o piesă poți spune: jocul acelui actor mi-a plăcut mai mult, sau al celuilalt actor și mai mult, în această piesă, actorii se dau în spate ca să lase drama celor care au trecut prin foamete să vorbească. Toți cei nouă actori sunt ca unul. Un personaj colectiv, dramatic, excepţional.
Văzând această piesă-document m-am gândit că dacă ar exista un program cu spectacole doar din istoria recentă: foamete, deportări, puşcării – pe care să le vedem unul după altul, zile la rând, cred că noi, toţi cei prezenţi, ne-am schimba radical. Ar fi o metanoie, o întoarcere a minţii de 180 de grade, o înţelegere mult mai profundă a vieţii şi a suferinţei. Am ieşi din sala de spectacol alţi oameni, mult mai maturi.

Sala a fost plină. Spectatorii stăteau nemişcaţi. Urmăreau cu sufletul la gură. Dar cum toate timpurile îşi au – vorba actorilor – „stribocii” lor, am putut observa o situaţie care mi-a dat de gândit. Chiar pe rândul din faţa mea erau vreo două-trei doamne (vârsta de mijloc) care şuşoteau. Erau evident dezamăgite că nu e nimic de râs. Lângă ele era un tânăr. Nu mai mult de 17 ani. I se citea emoţia pe faţă. Din când în când, se uita nemulţumit înspre doamnele şuşotitoare. Când piesa a luat sfârşit, ele au fost primele care voiau să iasă din sală, cu zâmbetele pe buze. Însă tânărul era în calea lor şi aplauda de zor. Până la urmă l-au împins şi au trecut.

Dacă doar cei bătrâni ar fi avut ochii în lacrimi la gândul propriei drame din timpul foametei, iar tinerii s-ar fi comportat ca acele femei, m-aş fi gândit că nu mai sunt şanse pentru noi, ca popor, să ne recuperăm memoria. Însă felul în care a decurs acest mic (şi paralel) episod, precum şi mărturiile altor tineri din sală, m-a umplut de încredere.

Recomand profesorilor de română şi de istorie să meargă să vadă acest spectacol cu clasa. Luminița Țâcu, Doriana Zubcu-Marginean, Snejana Puică, Iurie Focșa, Iurie Radu, Draga-Dumitrița Drumi, Leo Rudenco, Diana Decuseară, Ghenadie Gâlcă, Alexandru Pleșca şi Corina Sărăteanu – mă înclin!

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul