Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 15 Noiembrie 2017, ora 06:10    Din editia print

Marime Font

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

 
 
 

Asta era pe atunci singura și cea mai performantă „mașină de spălat”... Rodea fiecare rufă aparte, apoi ieșea afară să le înșire... Noi urmăream cu nasurile turtite la geam cum le înșira, învăluită într-un nor de aburi... Eram mulți, mici, nu suporta să umblăm murdari, avea un cult al curățeniei... Intra în casă cu mâinile roșii, umflate de ger, zdrelite de „doskă”, dar bucuroasă, o bucurie nu știu cum ciudată, tristă. Își înfășura mâinile în niște cârpe, dar n-am auzit-o niciodată să blesteme viața.

Nici pe surorile mamei mele nu le-am auzit să blesteme viața. Ele și-au pierdut bărbații la Cotul Donului, dar nu s-au mai recăsătorit. Au dezbătut toată viața sadul și pălămida de pe pământurile colective ale colhozului matern. Lucrau de luni și până sâmbătă, bani primeau o dată pe an, după „godovoi otciot” (raportul de dare de seamă al colhozului). Duminica mergeau pe jos câțiva kilometri, în satul vecin, la biserică, să pună câte o lumânare pentru cei morți și cei vii. Deși erau sclave pe plantațiile colhozului, ele erau, totuși, femei libere, fiindcă își acceptaseră destinul în baza unor valori în care credeau. Înțeleg că sunt un tip demodat, că sunt omul altui secol, înțeleg că viața se schimbă, că se schimbă și prioritățile morale ale societății, se modifică grila valorilor, admit că societatea în general și femeia în particular trebuie să fie mai libere și mai dezinhibate. Dar nu până la indecență și penibil. Chipul mamei, dar și al mătușilor mele, nu a strălucit pe coperte de reviste cu vipuri... Când azi văd cu câtă ostentație se promovează femeia goală, femeia „descoperită frumos”, dar nu femeia născătoare de prunci, care menține focul în vatră, îmi apare în imaginație chipul senin al mamei, cu mâinile zdrelite de „doskă” și umflate de ger...



În zadar încercăm să ascundem o mare rușine a societății noastre - și azi femeia, în special cea de la țară, e sclavă. Un pic mai modernizată, dar e sclavă. Nu doresc să contrapun generațiile, nici să contrapun femeia de la oraș cu cea de la țară. Și la oraș femeile au probleme, unde mai pui că nu toate femeile de la oraș se dezbracă frumos prin reviste de lux. Altceva vreau să zic: prea am dat-o toți pe politică, prea ne-am închis într-un „univers” în care nu mai e loc pentru adevăratele probleme ale acestei națiuni. Astăzi toți caută cu febrilitate ideea națională a R. Moldova, dar o caută acolo unde nu există. Suntem o țară bolnavă, cu răni deschise, sângerânde, care nu pot fi tratate cu sloganuri politice sau geopolitice. Sunt convins că ideea națională a unui stat bolnav, cum e al nostru, trebuie să fie respectul față de femeie, față de femeia care menține focul în vatră și naște prunci.

Dezrobiți mai întâi femeia și apoi apucați-vă de integrarea Moldovei în Europa. Instituiți cultul femeii și veți avea o națiune sănătoasă, iar o națiune sănătoasă știe ce vrea de la istorie...

Constantin Tănase
4 octombrie 2013 

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul