Astăzi 21 Februarie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 20 Februarie 2018
Abonamente

Editorial 15 Noiembrie 2017, ora 06:10    Din editia print

Marime Font

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Asta era pe atunci singura și cea mai performantă „mașină de spălat”... Rodea fiecare rufă aparte, apoi ieșea afară să le înșire... Noi urmăream cu nasurile turtite la geam cum le înșira, învăluită într-un nor de aburi... Eram mulți, mici, nu suporta să umblăm murdari, avea un cult al curățeniei... Intra în casă cu mâinile roșii, umflate de ger, zdrelite de „doskă”, dar bucuroasă, o bucurie nu știu cum ciudată, tristă. Își înfășura mâinile în niște cârpe, dar n-am auzit-o niciodată să blesteme viața.

Nici pe surorile mamei mele nu le-am auzit să blesteme viața. Ele și-au pierdut bărbații la Cotul Donului, dar nu s-au mai recăsătorit. Au dezbătut toată viața sadul și pălămida de pe pământurile colective ale colhozului matern. Lucrau de luni și până sâmbătă, bani primeau o dată pe an, după „godovoi otciot” (raportul de dare de seamă al colhozului). Duminica mergeau pe jos câțiva kilometri, în satul vecin, la biserică, să pună câte o lumânare pentru cei morți și cei vii. Deși erau sclave pe plantațiile colhozului, ele erau, totuși, femei libere, fiindcă își acceptaseră destinul în baza unor valori în care credeau. Înțeleg că sunt un tip demodat, că sunt omul altui secol, înțeleg că viața se schimbă, că se schimbă și prioritățile morale ale societății, se modifică grila valorilor, admit că societatea în general și femeia în particular trebuie să fie mai libere și mai dezinhibate. Dar nu până la indecență și penibil. Chipul mamei, dar și al mătușilor mele, nu a strălucit pe coperte de reviste cu vipuri... Când azi văd cu câtă ostentație se promovează femeia goală, femeia „descoperită frumos”, dar nu femeia născătoare de prunci, care menține focul în vatră, îmi apare în imaginație chipul senin al mamei, cu mâinile zdrelite de „doskă” și umflate de ger...



În zadar încercăm să ascundem o mare rușine a societății noastre - și azi femeia, în special cea de la țară, e sclavă. Un pic mai modernizată, dar e sclavă. Nu doresc să contrapun generațiile, nici să contrapun femeia de la oraș cu cea de la țară. Și la oraș femeile au probleme, unde mai pui că nu toate femeile de la oraș se dezbracă frumos prin reviste de lux. Altceva vreau să zic: prea am dat-o toți pe politică, prea ne-am închis într-un „univers” în care nu mai e loc pentru adevăratele probleme ale acestei națiuni. Astăzi toți caută cu febrilitate ideea națională a R. Moldova, dar o caută acolo unde nu există. Suntem o țară bolnavă, cu răni deschise, sângerânde, care nu pot fi tratate cu sloganuri politice sau geopolitice. Sunt convins că ideea națională a unui stat bolnav, cum e al nostru, trebuie să fie respectul față de femeie, față de femeia care menține focul în vatră și naște prunci.

Dezrobiți mai întâi femeia și apoi apucați-vă de integrarea Moldovei în Europa. Instituiți cultul femeii și veți avea o națiune sănătoasă, iar o națiune sănătoasă știe ce vrea de la istorie...

Constantin Tănase
4 octombrie 2013 

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Februarie 2018, ora: 08:03

Demnitatea, Dodon și fundația

Demnitatea, Dodon și fundația Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul