Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente

Atitudini 3 Decembrie 2012, ora 07:32    Din editia print

Marime Font

Identitate, patriotism și educație (I)

E un lucru obișnuit ca manualele și discursul educativ al familiei, școlii și societății din toate timpurile să-l abordeze pe cel de-al patrulea factor al educației, pe însuși educatul, cu ideea de patriotism, promovată în forma unui transparent identitarism.

 
 
 

Astfel, orice Făt-Frumos din basmele populare românești pleacă în lume - domeniul experiențelor, dar și al alterității, necopt, cu o identitate abia schițată, ca să revină acasă (=Patria), maturizat și cu achiziții moral-spirituale definitorii ființei sale, deci cu o identitate formată. În vechime se obișnuia ca tatăl să-și ducă băiatul moștenitor la hotarul moșiei și să-i ardă o bătaie, ca acesta să țină minte cât-a fi și-a trăi care este pământul părinților, însuși cuvântul moșie însemnând „de la moși” - de la „părinții din părinți”, cum ar zice Eminescu, tot poetul nostru național declarând fără drept de apel, în perioada procesului de definitivare a națiunii române: Suntem români și punctum!

Valorile Patriei și Identității fiind stabilite pentru sute de ani înainte – chiar și Biblia cu Apocalipsa ei evitând să menționeze că națiunile – cea mai prețioasă calitate obținută/construită de comunitățile etnice, ar dispărea vreodată, pedagogii au obținut cel mai puternic reper ideologic pentru teleologia și conținuturile educației. În istoria învățământului românesc din Basarabia acest reper a fost valorificat la cotă maximă doar în perioada interbelică (1918-1940), tăvălugul comunismului impunându-ne în perioada sovietică o patrie și o identitate false.



Dar ideea falsului patriotism și falsei identități este amplu folosită și azi de ideologii ascunși sau vădiți ai comunismului eurosiberian, care nu numai că se plimbă țanțoș prin academii și universități, la Bălți, Cahul, Comrat și Tiraspol, dar au cel mai greu cuvânt de spus și în Legislativul și Guvernul de la Chișinău, în școli și în chioșcurile de ziare, și are două fețe specific imperiale, ambele îmbrăcate în măști, esența falsului fiind lipsa propriei forme de identitate.

Prima față este europenizarea și globalizarea, valorificate doar pe vectorul centrifug - mișcarea de la valorile naționale la cele europene și mondiale (valorile naționale fiind, de regulă, ignorate), nu și pe vectorul centripet – de la valorile europene și cele universale la identitatea națională, precum este firesc și legic. Codul educației și Concepţia modernizării sistemului de învăţământ tocmai de asta nu rezistă criticilor, rămânând la stadiul de proiecte, iar curricula disciplinare, declarate emfatic „modernizate”, ne-au umplut de rușine, în special cu „subcompetențe” și greșelile epistemice ale funcționarilor europeni, căci promovează falsul europenism și neagă valorile de temelie ale națiunii căreia aparținem congenital.

A doua mască a ideologiei imperial-comuniste este falsul identitar, acordat generos străinilor, aceștia ajungând să declare cinic băștinașilor că ei nu aparțin patriei lui Ștefan cel Mare și Mircea cel Bătrân, deși trăiesc în spațiul ei geografic, ci patriei lui Potiomkin, Belski și Șelin: Belițî - russkii gorod, repetă obsesiv elevii rusofoni ai Școlii profesionale nr. 5.

Înțeleg: am fost ocupați de țarii ruși, tancurile sovietice și gazele rusești. Dar pentru gaze plătim la prețuri europene, nu la cele lucașenciene. De ce dar ne oferim benevol să plătim și al doilea preț, al capului plecat, care, deși nu este tăiat de sabie, totuși nici soarele nu vede?

(Va urma)

Un articol de: Vlad Pâslaru
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul