Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 10:34
Abonamente

Comentariu 10 Decembrie 2012, ora 07:36    Din editia print

Marime Font

Identitate, patriotism și educație (II)

Falsificarea identității și a patriei popoarelor ocupate nu e o acțiune tipică ruso-sovietică, ci una specifică ocupanților din toate timpurile, semne ale fenomenului regăsindu-se în denumiri precum Engleza Australiană, Antilele Olandeze, Congo Belgian, Biserica Romano-Catolică, Бессарабская Губерния.  

 
 
 

Unii ocupanți însă au avut influență civilizatoare asupra populațiilor colonizate, importând în teritoriile ocupate nu numai propria limbă, dar și o cultură superioară. Alții, dimpotrivă, au avut și mai au doar impact pustiitor. Anume la ocupanții pustiitori se poate observa fenomenul numit în istorie și diplomație coloana a cincea, identificabil cu cel al puiului de cuc, apărut dintr-un ou depus într-un cuib străin, care, dezvoltându-se, aruncă din cuib puii păsării-mame.

Pe la noi, puii de cuc se întâlnesc peste tot și în număr mare. Aceștia, în loc să se integreze cultural-spiritual în spațiul românesc în mod firesc, păstrându-și propria identitate etnică - și ar fi nevoiți s-o facă, dacă și noi am fi cu adevărat în identitatea noastră - au renunțat formal la originile etnice, lăsându-se adoptați în mod fățarnic de națiunea titulară, căreia însă îi surpă din interior, ca viermele în măr, nucleul identitar. Identitatea de pui de cuc și-o obțin vorbind româna, dar și fiind ajutați masiv și slugarnic de propriul produs-surogat, pe care-l proliferează: în Constituție – cu Articolul 13, în Parlament – cu o stângă politică antinațională, în Guvern – cu un dezinteres apatic pentru educație și învățământ, iar în învățământ – printr-un sistem paralel de instruire în limba rusă, afiliat patriotic țărilor de origine, prin „subcompetențele” tolerante diletantismului și eclectismului științific, prin nihilism național și cosmopolitism.



Roadele unui învățământ dominat de puii de cuc, europatrioți patetici (recunoscuți după curriculă), se pot vedea și ele peste tot: s-a renunțat benevol, pe vectorii intern și extern, la ideea națională – la care n-au renunțat membrele UE: Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Grecia, Spania etc., adoptându-se mecanic și inoportun, disciplina Istoria integrată; nu sunt recunoscute ortografia și punctuația limbii române, stabilite de cele două academii române; nu ne mai pasă că copiii noștri învață după manuale compromise științific și ideologic, ai căror autori ocolesc ideea identitară și cea național-patriotică – probabil, din teama de a nu fi etichetați de puii de cuc drept naționaliști, căci, iată, puii de cuc de la Școala profesională nr. 5 l-au aruncat din cuib pe un profesor român!..

…Un pui de cuc mi-a retras funcția de președinte al seminarului științific, arogându-și-o; m-a exclus din consiliul științific; m-a jefuit de dreptul de autor și coordonator al Curriculumului de limba și literatura română și al două proiecte de cercetare; împreună cu un alt pui de cuc, m-a adus la starea de infarct și m-a demis din Institutul de Științe ale Educației, unde am muncit o viață – acțiunile lor fiind votate de moldovenii din subordine...

Avem deci de ales: ori ne menținem în identitatea noastră congenitală – românească și europeană, suportând-eliminând cu demnitate etichetele naționalistî, bîki, mulî; ori evităm etichetarea, acceptând cu lașitate transformarea noastră imperturbabilă în aceste simboluri șovine – visul elevilor de la Școala profesională nr. 5, al părinților și buneilor lor, de la Alexandru I până la Victor Șelin.

Un articol de: Vlad Pâslaru
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md