Muguri galbeni şi-au iţit naivi căpşoarele din învelişul protector al ramurii materne, prin răzoare – ghiocei firavi au apărut ademeniţi de nişte raze false de pseudoprimăvară, seva a pornit prin venele copacilor… Ce se întâmplă de fapt la noi, în plină iarnă? Ce impact au temperaturile cu plus asupra omului, a naturii, agriculturii şi… în general? Pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări, am mers la specialiştii în materie.
Alternanţa iernilor
Dr. Maria Nedealcova, şefa Laboratorului climatologie şi geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ne-a spus că, aşa precum arată datele anuale, clima din Moldova se încălzeşte drept consecinţă a încălzirii globale. Potrivit ei, la aceasta contribuie doi factori: cel natural şi cel antropic. Astfel, după anii ’60 ai secolului trecut, iernile în Moldova au devenit mai calde şi se manifestă în raportul de doi la unu. Astfel, la două ierni calde, avem una rece. În afară de aceasta, îmi spune Maria Nedealcova, avem şi alternări frecvente ale perioadelor-antipod: cald, adică situaţie de moină, moloşag – atunci când valorile termice diurne sunt de peste 0 grade C. În celelalte anotimpuri, cu excepţia toamnei, când tendinţele termice sunt mai moderate, toate anotimpurile „suferă” de o încălzire continuă.
Între secetă şi inundaţii
Din punct de vedere al regimului de umiditate, în aspect multianual, se atestă o intensificare a procesului de rigidizare, dar, totodată, se înregistrează aceleaşi alternări-antipod: foarte uscat şi foarte umed. Drept exemplu ne poate servi anul 2007, cu secete intensive şi anul 2008, cu inundaţii devastatoare. „Putem avea alternări-antipod frecvente, de la un an la altul, dar şi alternări frecvente chiar în cadrul unui sezon. Instabilitatea semnificativă a sistemului climatic regional este şi o consecinţă a influenţei factorului antropic asupra bazinului aerian. Dacă se va păstra ritmul respectiv de încălzire, vom suporta consecinţe imprevizibile. Ne paşte pericolul de aridizare, de deşertificare. Într-o ţară cu orientare agrară a economiei naţionale, acest lucru nu este benefic”, a menţionat Maria Nedealcova.
Sănătatea oamenilor
Am dorit să aflăm şi opinia unui medic. Grigore Gojan, directorul Centrului de examinare medicală al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătăţii, afirmă că, odată cu schimbarea bruscă a temperaturii, respectiv, cu scăderea presiunii atmosferice, de regulă, acuză dureri bolnavii hipertonici, persoanele cu osteoporoză, cu afecţiuni reumatice, neurologice, cu dereglări vegetative şi cardiace. În asemenea situaţii, el le recomandă acestora să-şi monitorizeze sănătatea, să administreze o pastilă, să-şi facă o cardiogramă sau să se adreseze medicului.
A început vegetaţia grâului de toamnă
Dr. hab. Boris Boincean, şeful Secţiei sisteme agricole de la Institutul de cercetări ştiinţifice pentru culturile de câmp „Selecţia” din oraşul Bălţi, ne-a asigurat că, deocamdată, nu se atestă o influenţă negativă a încălzirii din ultimele zile asupra culturilor agricole. „Totuşi, dacă temperaturile mari se vor menţine, ar putea începe vegetaţia grâului de toamnă. Ea, în principiu, deja a început şi plantele folosesc rezerva de substanţe acumulate în urma înfrăţirii, iar acest proces biologic de epuizare a rezervelor slăbeşte gradul de călire, gradul de rezistenţă la fluctuaţii de temperaturi. În anul 2003 noi am pierdut orzul şi grâul în perioada de primăvară, când s-a declanşat contrastul de temperatură – ziua erau 15 grade căldură, iar noaptea 10-15 grade frig. Sperăm că temperaturile din timpul zilei vor scădea şi poate vom avea şi nişte zăpadă, care va crea un covor, o plapumă deasupra plantelor. Fără un strat de zăpadă, am putea pierde grâul”, conchide Boris Boincean.
„Deşi nu dorm, copacii încă mai rezistă…”
„Nu vă faceţi griji. Temperaturile mari care au fost atestate săptămâna curentă nu influenţează grav asupra viabilităţii, productivităţii şi calităţii viitoarei recolte de viţă-de-vie şi de fructe. Încă nu. Într-o anumită măsură, căldura e mai sus de norma multianuală, dar nu este deranjantă, deocamdată. Totuşi, dacă ar fi o temperatură de minus 10-15 grade măcar o săptămână-două, ar fi foarte bine pentru dispariţia ciupercilor şi a altor boli şi vătămători”, explică Gheorghe Savin, şeful Secţiei genofond şi ameliorare a Institutului de Horticultură. Potrivit lui, în sol, la adâncimea rădăcinilor active ale viţei-de-vie, ale copacilor şi ale altor plante horticole, temperatura nu se ridică mai mult de 3-4 grade.
Scurt pe doi
L-am telefonat pe un fermier cu experienţă pentru a afla cum pot fi diminuate pierderile agricole pe care le-ar putea provoca mutaţiile climaterice. „Paza bună trece primejdia rea”, mi-a spus Sergiu Ciobanu, conducătorul Gospodăriei Ţărăneşti „Sfântul Gheorghe” din raionul Ştefan-Vodă, agronom de profesie, tot el preşedintele Federaţiei cultivatorilor de cartofi din R. Moldova. El este absolut convins că agricultorii, mai cu seamă cei din domeniul fitotehniei, trebuie să folosească soiuri şi hibrizi amelioraţi şi adaptaţi la condiţiile noastre locale.
Vine, vine frigul!
Solicitat de TIMPUL, Ilie Boian, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ne-a liniştit. Mai întâi el ne-a explicat că valurile de căldură se formează atunci când masele de aer cald din Marea Mediterană sau chiar din nordul Africii pătrund pe teritoriul Moldovei şi, în plină iarnă, provoacă perioade cu moine, când temperatura se ridică peste 0 grade. În continuare, Ilie Boian ne-a asigurat că frigul se reîntoarce şi, începând cu 16 februarie, vremea va fi geroasă, cu temperaturi de minus 10-15 grade noaptea şi de 6-11 grade sub zero în timpul zilei. Apoi din nou va reveni căldura. „Noi ne aflăm pe un areal de tranziţie – la întâlnirea maselor reci din nord cu cele calde din sud se produce alternarea acestor valuri termice”, a menţionat directorul Serviciului Hidrometeorologic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
