Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 19 Februarie 2018
Abonamente

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, ora 08:15    Din editia print

Marime Font

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Pas cu pas, pe măsură ce tot mai multe unități administrative semnează Declarația de Unire cu Țara, președinte al cărei țări va mai fi Igor Dodon?

Până la ora actuală, 20 unități administrative de pe întinsul R. Moldova au semnat deja Declarația de Unire cu România. Presa liberă din R. Moldova a publicat şi declarația lui Vladimir Susarenco, primarul satului Sadova (în care s-a născut Igor Dodon), care, împreună cu o bună parte din săteni, au anunțat că vor adopta Declarația de Unire până pe 27 martie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la revenirea Basarabiei alături de România.



Să nu mire pe nimeni din România faptul că politicienii din administrația locală a R. Moldova sunt în prezent cei mai curajoși factori de decizie, care depun eforturi pentru Unire în beneficiul cetățenilor pe care îi reprezintă. În România reîntregită cu Moldova de peste Prut, primarii și consilierii locali, care își deservesc cu cinste și pricepere comunitățile, care i-au ales, vor continua să fie primari și consilieri.

Ce ar putea lucra Dodon în România reîntregită

Am mai spus-o și o repet de câte ori am ocazia: în R. Moldova profesează specialiști foarte buni în domeniile lor: diplomați, economiști, ingineri, profesori, inclusiv politicieni. Cu toții ar fi mult mai împliniți să-și practice meseria în România reîntregită sau reprezentând-o până la cel mai înalt nivel european și mondial. Unii politicieni din administrația centrală de la Chișinău preferă siguranța relativă, pe care le-o oferă un stat slab și clientelar, în loc să aibă viziunea și ambiția de a conduce o Românie reunificată, cu până la 25 de milioane de cetățeni. Ca să nu mai vorbim de faptul că interesul legitim general al cetățenilor moldoveni de orice etnie ar fi să se bucure de bunăstarea și stabilitatea, pe care le-o propune Europa civilizată, în opoziție cu himera postsovietică reprezentată de Uniunea Vamală Euroasiatică.

Pe unii dintre politicieni, care se opun cu înverșunare Unirii, îi pot înțelege. De pildă, în baza competențelor profesionale, actualul nepreședinte Igor Dodon nu ar aspira decât la un post de subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice în România reîntregită. Sau poate ar accepta o slujbă onorifică de director economic într-o companie privată cu capital majoritar rusesc.

Istoria universală, acest fir narativ specific și profund uman, ne-a lăsat povața lui Ioan Fără de Țară, care a urcat pe tronul Angliei, prin uzurpare, în secolul al XIII-lea, și a rămas în istorie ca un monarh slab. Dar când analizăm obiectiv primele 14 luni din mandatul lui Igor Dodon în funcția de președinte al R. Moldova, chiar și calificativul „slab” pare indulgent. Nimic din ce a promis în campania electorală a anului 2016 nu i-a reușit până acum, dar de fiecare dată arată acuzator către vinovații care nu-l lasă să reformeze statul: unioniștii.

„Cine scoate sabia, de sabie va pieri”

Aflat într-un dialog la distanță cu mișcarea unionistă, care îi asigură consecvent pe locuitorii ambelor maluri ale Prutului că, nu va curge sânge la Unire, nepreședintele Igor Dodon a declarat recent la NTV Moldova năzdrăvănia că „Unirea înseamnă război civil”. Dacă asta are de gând să facă Igor Fără de Țară atunci când moldovenii vor cere Unirea cu Țara, îmi doresc ca el să aibă consilieri buni care să-i reamintească o vorbă înțeleaptă din Scriptură: „Cine scoate sabia, de sabie va pieri” (Matei 26:52).

Nu este în interesul nimănui să se ajungă la momente precum cele din 6-8 aprilie 2009, când clădirea Parlamentului și cea a Președinției de la Chișinău au fost incendiate de manifestanți în revolta spontană anticomunistă, aprinsă de fraudarea alegerilor din 5 aprilie. La acea vreme, Dodon era comunist pe faţă. Astăzi s-a metamorfozat în socialist, dar este aceeași coadă de topor, care se opune interesului neamului său. Nu vă lăsați induși în eroare de numele său rusificat, căci Igor Fără de Țară este moldovean la fel cum sunt și eu, şi cum declară rudele sale din Sadova, unde primarul unionist și localnicii au cântat: „Treceți, batalioane române, Carpaţii” pe 1 Decembrie 2017.

Dacă nefericitul rege medieval Ioan Fără de Țară era fratele eroului cruciat Richard Inimă de Leu, la fel şi nefericitul Igor Fără de Țară va fi fratele fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, acum pensionar de lux al Rusiei, dat jos din funcție în stradă după ce s-a pus împotriva voinței poporului său.

2018 e despre Basarabia, 2018 e despre Unire!
 

Un articol de: George Simion
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul