Astăzi 20 Iulie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 16:53
Abonamente

Interviu 12 Decembrie 2017, ora 04:49

Igor Munteanu: „Banii noştri servesc drept pernă de oxigen pentru administrația separatistă”

Marime Font

Regiunea transnistreană consumă uriașe sume de bani pentru întreținerea militarilor de care nu are nevoie și folosește în acest scop finanțări ilicite de la Moscova, consideră fostul ambasador al R. Moldova în SUA, Igor Munteanu. Potrivit lui, soluționarea pe cale democratică a conflictului transnistrean este practic imposibilă cel puțin până la evacuarea completă a militarilor și a tehnicii rusești din regiune. Munteanu crede că președintele Dodon ar trebui să-și uite identitatea și istoria de dragul unei utopii postsovietice scrise de Kremlin și este convins că ţara noastră nu este pregătită să treacă la sistemul electoral mixt până la alegerile parlamentare din 2018. 

- Presa de limbă rusă din Chişinău scria, acum o săptămână, că Guvernul pregăteşte un plan de soluționare a conflictului transnistrean, printre ai cărui autori sunteţi şi dvs. Despre ce este vorba?

- Mă bucur să clarificăm acest subiect. În primăvara anului 2017, Institutul nostru, IDIS, a inițiat anumite consultări asupra priorităților politicii de reintegrare cu Biroul pentru Reintegrare al Guvernului, invitând în acest format câteva grupuri ale societății civile valoroase. Consultările au avut loc în regim Chattam House, adică asigurând discreție și încredere din ambele părți. La consultări se fac propuneri, se dezbat idei și soluții, se atacă probleme cu care se confruntă decidenții. Totuși, întocmirea unui document de viziune este responsabilitatea exclusivă a Guvernului, care și-l asumă la momentul potrivit și cu o finalitate politică clară, dorind să rezolve anumite probleme intractabile în alte condiții. Speculațiile din presa rusă, la care faceți trimitere, altfel spus acest joc de-a „alba-neagra”, trădează o anumită incapacitate de a ieși din stilul speculativ al presei de bulevard.

„Transnistria consumă sume uriașe de bani pentru a alimenta militari”

- Credeți că aplanarea conflictului transnistrean poate avea loc în mod democratic?



- Poate și trebuie să aibă loc democratic, dar pentru asta e nevoie să existe mai multe condiții necesare și suficiente, printre care aș menționa, în primul rând, eliminarea factorului central de amenințare. Este vorba de trupele regulate ale Federației Ruse, numite şi GOTR, în care se practică recrutarea localnicilor cu cetățenia Federației Ruse, ceea ce vine în contradicție cu prevederile acordului de încetare a focului din iulie 1992, și care nu a respectat niciodată „neutralitatea”. Militarii GOTR au fost responsabili de transferuri de tehnică, muniții, echipament de radiolocații și instruire a paramilitarilor transnistreni. În al doilea rând, se cere demilitarizarea Transnistriei sub monitorizarea OSCE și a altor organizații internaționale. În pofida deficitului bugetar, Transnistria consumă uriașe sume de bani pentru a alimenta militari de care nu are nevoie și folosește în acest scop finanțări ilicite de la Moscova.

Chiar și aprovizionările de gaze naturale de la „Gazprom” sunt convertite în bani colectați de la populație și imediat plătiți pentru întreținerea militarilor, securiștilor și birocrației separatiste. Prin urmare, nu cred că putem merge spre o soluție de reglementare democratică câtă vreme regiunea piftește de militari și muniții vraiște. Deci, după evacuarea completă a militarilor și a tehnicii rusești din regiune, avem nevoie de o perioadă de pregătire a trecerii militarilor transnistreni la viața civilă, precum și colectarea și nimicirea munițiilor și a tehnicii, care poate fi folosită cu caracter ofensiv. Există metode eficiente aplicate în situații similare și a venit timpul în care trupele regulate ale Federației Ruse ar trebui să-și înceteze activitatea și să plece din R. Moldova, suspendând orice exerciții comune, necoordonate cu Chișinăul, în care sunt practicate operații militare de forțare a râului Nistru sau trageri din toate tipurile de arme.

„Moldova-Gaz” este, de fapt, o companie falimentară”

- „Cheia acestui conflict nu se găseşte la Moscova, după cum pretind anumiţi analişti, care sugerează astfel că îndulcirea relaţiilor cu Moscova va produce, în mod necesar, o soluţionare rezonabilă a conflictului”, spuneaţi într-un interviu. În acest caz, de ce soluționarea rezonabilă nu a avut loc în ultimii 25 de ani?

- Cred că-mi atribuiți declarații străine.

- Probabil că ați uitat. Ați făcut această declaraţie în luna mai 2008, pentru IPN.

- Am spus anterior că regimul secesionist a fost scăpat de colaps atunci când i s-au aruncat „colaci de salvare” de pe malul drept. Este vorba şi de semnarea contractului de importare a energiei electrice de la Kuciurgan în condițiile în care banii R. Moldova servesc drept pernă de oxigen pentru administrația separatistă, care folosește mai departe generozitatea suspectă a „Moldova-Gaz” de a livra gaze naturale fără a cere achitarea plăților pentru consumul lor de la transnistreni. Avem date incomplete și confuze cu privire la suma datoriilor, proprietățile deținute de această companie, modul în care sunt gestionate afacerile acestei companii, dar și cum își distribuie aceasta veniturile în ciuda faptului că este falimentară. În spatele „Moldova-Gaz” stau 6,5 mlrd dol. SUA, acumulați ca datorii. Drama acestui stat ține de faptul că permitem unor șarlatani să ne dreagă, oferindu-le liderilor de la Tiraspol imunitate și pârghii decizionale pe domenii strategice, fără a-i putea trage la răspundere atunci când sunt prinși cu ocaua mică. Idioții utili fac deja încălzirea pe tușă.

Dodon - un fel de „Ataturk al tuturor moldovenilor spălați pe creier”

- Președintele Igor Dodon a vorbit de mai multe ori despre conceptul de federalizare a R. Moldova şi acordarea unui statut special regiunii transnistrene. Ce credeţi că urmărește el prin aceasta și ce riscuri implică federalizarea?

- E simplu ca bună ziua - Dodon folosește discursul pentru care este răsplătit la Moscova. Singura soluție de supraviețuire pentru regimul secesionist ar fi crearea unei situații pe care R. Moldova să o accepte „așa cum este”, cu toate structurile (armată, KGB, birocrație coruptă, procurori criminali etc.) și, automat, toate datoriile acesteia să devină ale statului comun, unificat, dar separat pe subiecți federativi. Ăsta-i modelul Primakov din 2007 și acceptat „prietenește” de Lucinschi. Idioții utili fac deja încălzirea pe tușă, semnalând că ar fi pregătiți să servească indicațiilor de la Moscova. Şi nu-i vorba doar de Dodon. Pentru că șeful statului este cel care s-a lipit de federalizare cel mai mult, insist pe ipoteza că acesta este robul propriului său succes din scrutinul anului 2016 - a triplat așteptările electorilor rusofoni, radicalizându-i, și a promis lucruri fanteziste la Moscova, ceea ce-l discreditează ca actor politic. În fanteziile sale, Dodon este un fel de „Ataturk al tuturor moldovenilor spălați pe creier”, care ar trebui urgent să-și uite identitatea și istoria de dragul unei utopii postsovietice, scrise de Kremlin.

- Societatea civilă din R. Moldova este învinuită că se implică în politică și acționează la comandă. Ce părere aveţi despre aceste acuzații?

- Societatea civilă este cam tot ce nu lucrează pentru administrația statului, spunea pe timpuri Michael Walzer, un faimos profesor de la Universitatea Princeton, ceea ce înseamnă că în panoplia acestui concept se includ sindicatele, partidele, asociațiile pe interese, profesionale, pe arte, vârstă, de mediu. Respectiv, să vrei să blamezi societatea civilă, pentru că se implică în politică, este tot atât de inutil ca și cum ai avea pretenții la ploaie că te udă. Societatea civilă are idei, nevoi, presiuni, pe care le interpretează în funcție de context și de emitenți. Deseori ea decide să se apropie de sistemul politic, tocmai fiindcă crede că astfel va putea influența mai eficient anumite procese.

„Viitorul Parlament ar putea păstra un sistem de reprezentare fictiv”

- În 2018, vom avea alegeri parlamentare în baza sistemului electoral mixt. Ar putea acest factor să schimbe conjunctura politică din viitorul Parlament?

- Da. Sistemul electoral mixt deja schimbă modul în care vor fi finanțate campaniile (vorbesc la plural), va dubla costurile politice de menținere a sistemului, va spori rolul baronilor locali, îngropând definitiv unul din motivele principiale pentru care PD și PSRM au făcut propagandă în folosul sistemului – că alegătorii își vor putea alege deputații și tot ei îi vor putea rechema. Sistemul mixt s-a prăbușit în România, Georgia și Ucraina, păstrându-se în diverse forme modificate doar acolo unde persistă cutuma și tradițiile istorice îndelungate. Modificarea bruscă a sistemului a contrazis recomandările clare și explicite ale Comisiei de la Veneția și opinia comună exprimată de experții OSCE-ODIHR. Dacă acest sistem nu va fi respins de Curtea Constituțională în urma sesizării deputaților liberali, viitorul Parlament ar putea păstra un sistem de reprezentare fictiv, ale cărui centre cervicale se vor găsi cu totul în alte locuri decât ar trebui să fie.
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 13:05

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Trotuarul din fața sediului partidului lui Andrei Năstase, plin de mascați, mobilizați ca să asigure ordinea publică în timpul protestului susținătorilor lui Ilan Șor. Polițiștii au format un zid viu la intrare în clădire. Exact la fel ei au procedat și la sediul PAS,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 12:51

Americanii sunt convinși că Rusia va încerca din nou să influenţeze alegerile din SUA

Kirstjen Nielsen, secretarul american pentru Securitate Internă, a declarat că autorităţile SUA ar trebui să fi pregătite pentru noi încercări ale Moscovei de a interveni în alegerile din Statele Unite, site-ul cotidianului The Hill, citat de Mediafax. 

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Dosarul transnistrean: Decizia ONU și narativul rusesc

Recenta decizie a Adunării Generale a ONU, prin care s-a elaborat o Rezoluție privind retragerea trupelor Federației Ruse din Transnistria, reprezintă un succes diplomatic pentru Chișinău. Asta chiar dacă, pe termen scurt sau mediu, nu vom asista la mari surprize, Moscova putând face uzanță de dreptul...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Macron și politica externă franceză

Pe 14 iulie, pe marile bulevarde ale Parisului, trupele militare franceze, alături de o parte din trupele aliate, au defilat pe sub Arcul de Triumf. A fost ziua națională a Franței, motiv pentru care trebuie să aruncăm o scurtă privire asupra a ceea ce această țară reprezintă acum, pe scena europeană...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Haz de necaz și minciuni de legat ochii

Povestea banilor continuă. Cum altfel, de vreme ce avem de îndurat dispariția miliardului? De atunci stăm pe datorii tot mai mari chiar dacă nu vom avea de unde să le întoarcem. Însă totul e pentru acum: să supraviețuim acum, să fim siguri că vom avea bani de pâine, să nu ne...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Povara impresionismului (politic) la moldoveni

Eu nu. Răspund celor ce mă (De ce, mă, voi mă?) atacă în presă. Mamei lor de presă gălbuie-vărgată! Eu nu, mai cu seamă. Acum când (precum glăsuiește pe una voce ziarul „Bătrânetul” de sâmbătă), citez: „e sfârșit de toamnă cu semilună pe cer pe la...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul


 

 


Cele mai citite articole Timpul.md