Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 9 August 2018, ora 12:11

Ilan Șor a răspuns la acuzațiile privind utilizarea discursului de ură

Marime Font

 
 
 

Liderul Partidului ȘOR, primarul de Orhei Ilan Șor a răspuns detaliat, într-un amplu articol, la acuzațiile despre utilizarea „discursului de ură”, care au venit din partea reprezentanților opoziției de dreapta, organizațiilor neguvernamentale și unor instituții mass-media.

Potrivit lui Ilan Șor, în campania de „persecuție și defăimare” dezlănțuită împotriva sa sunt vizibile toate semnele unei abordări părtinitoare și electorale a evaluării declarațiilor anumitor politicieni. „Voi scrieți articole, declarații, plângeri la procuratură, postări pe rețelele de socializare. În multe din ele amintiți despre apartenența mea etnică, direcționând această vânătoare de o amploare fără precedent în albia xenofobiei și antisemitismului. Nu voi scrie că prin aceasta vă arătați adevărata față, deoarece există argumente mult mai solide care demonstrează că sunteți părtinitori și vă conduceți de duble standarde”, a scris Ilan Șor.

În acest context, politicianul atrage atenția la faptul că oponenții săi politici și adepții lor din societatea civilă și presă au încălcat ani la rândul cele mai elementare norme etice. „Este inadmisibil ca pe parcursul atâtor ani să calci în picioare principiul prezumției nevinovăției care spune foarte clar: atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă nu poți numi un om criminal. O decizie judiciară definitivă în așa-numitul dosar „Șor”, din câte se cunoaște, nu a fost pronunțată. Totuși, eu de cinci ani întregi citesc și aud despre mine în mod regulat că sunt hoț, că am furat „miliardul”. Analiștii corecți și presa independentă din acea Europă spre care voi tindeți, nu vor numi niciodată un om criminal în lipsa unei decizii judecătorești irevocabile, care ar demonstra acest lucru”, a mai scris Ilan Șor în articolul care îi trădează emoțiile.



El a menționat că utilizarea unor „expresii tari” – reprezintă una din tradițiile politicii moldovenești. „Considerați că am un limbaj scandalos? De ce nu vă indignați când îl foloseau alți politicieni moldoveni?”, întreabă primarul de Orhei.

Astfel, el aduce un șir întreg de exemple de insulte, limbaj licențios și amenințări pe care le utilizează în ieșirile publice, inclusiv în adresa sa, reprezentanții scenei politice moldovenești. Practic toți politicienii cunoscuți de la noi uzează de insulte și amenințări reciproce, inclusiv jargoane și limbaj suburban. „Rahat”, „porc”, „clovn”, „bandit”, „trădător”, „prostituată”, „curvă” – sunt doar o parte din lexiconul politic moldovenesc. Mai multe detalii, inclusiv prezentarea autorilor acestora, pot fi găsite în articolul lui Ilan Șor.

Liderul Partidului ȘOR acordă o atenție aparte cazurilor de incitare la ură interetnică, xenofobie și antisemitism, în special din partea reprezentanților așa-numitei „mișcări de rezistență” în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase. „După manifestațiile noastre la sediile PAScuDA, liderii și adepții PAScuDA și-au lăsat măștile și și-au arătat adevărata față. O față distorsionată de rânjetul xenofobiei și antisemitismului”, a scris Ilan Șor.

În sprijinul spuselor sale el aduce câteva exemple de folosire de către liderii protestelor a „limbajului de ură” în raport cu reprezentanții altor naționalități care locuiesc în Republica Moldova.

Octavian Țâcu, unul din liderii așa-numitei mișcări protestatare, colaborator al Institutului de istorie al Academiei de Științe (!), fost ministru (!!), a scris următoarele: „Cum se explică că un individ care bea vinul și mănâncă pâinea unei țări care l-a primit generos,ca pe mulți alții, ne înjură în limba rusă și ne consideră o turmă de oi? Moldovenii, românii sunt băștinași ai acestei țări și noi suntem 80 % din populația țării…cum de o javră care nici măcar nu ne-a învățat limba, vine să ne dea lecții de politică și adevăr, ne umilește și consideră că poate face ce vrea la noi acasă?” Iar Țâcu nu s-a oprit aici, năpustindu-se asupra susținătorilor Partidului ȘOR, a căror principală „vină”, în opinia sa, constă în limba maternă. „Nu vă doare nimic că stați și vă uitați cum niște babe rusofonce ne intimidează democrația și dreptul nostru de a avea un viitor?”, l-a citat Ilan Șor pe fostul ministru, iar în prezent unul din liderii „mișcării de rezistență ACUM”, Octavian Țâcu.

Ilan Șor atrage atenția la faptul că retorica „șovină” transpare și în mesajele actualilor deputați liberal-democrați. „Deputata PLDM Maria Ciobanu a început chiar să-i amenințe pe evreii din Republica Moldova cu relansarea nazismului, pe care ea personal în consideră „patriotism”. „În societate se nasc patrioți ca în 1939 în Germania și în România”, a scris ea. Ei bine, un deputat din Parlamentul Moldovei, care îi consideră pe Hitler și Antonescu patrioți – asta e prea de tot. Mai e de mirare că în Moldova, până acum, încă nu a fost adoptată o lege care să penalizeze pentru nerecunoașterea Holocaustului? Care „nerecunoaștere?!” deputata PLDM-ului lui Filat este convinsă că Holocaustul are o scuză: pur și simplu „patrioții” i-au eliminat pe „jidanii obraznici”, a scris Ilan Șor.

În opinia sa, doar pentru ca politicienii-xenofobi să-și arate adevărata față, a meritat să folosească în adresa lor expresiile mai dure pe care și le-a permis. „Doar pentru ca oamenii să vadă cât de negru le este cerul-gurii, să vadă și să se îngrozească, a meritat să fie provocați”, a recunoscut Ilan Șor.

Primarul de Orhei a atras atenția că toate aceste exemple clare de utilizare a „discursului de ură”, inclusiv manifestarea xenofobiei și incitarea la ură interetnică nu au atras niciun comentariu din partea organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului și a instituțiilor mass-media. „Iar acum întrebarea: Este necesar ca aceste manifestări de ură să fie evaluate de organizațiile guvernamentale și neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului, organelor de drept, instituțiilor mass-media, structurilor de stat, ambasadelor străine? Cum poate fi explicată această abordare selectivă? Au asurzit, sau au orbit? Ei îl văd doar pe Șor, care i-a numit pe hoți „hoți”, și „nemernici” pe nemernici, și nu vor să-i observe nici în ruptul capului pe politicienii de rang înalt care incită ura interetnică și visează la pogromuri naziste! Dacă e așa, atunci eu nu am fost emotiv, dar am prezentat situația așa cum este în realitate”, a concluzionat Ilan Șor.

În timpul unei acțiuni de protest în fața sediilor PAS și Platformei DA împotriva tentativei de închidere a magazinelor sociale, Ilan Șor a făcut un șir de declarații și evaluări dure, care au provocat o reacție virulentă din partea organizațiilor neguvernamentale și a presei care simpatizează opoziția de dreapta. Multe comentarii la această temă comportau un vizibil caracter xenofob.

Sursa: argumentul.info 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul