Constantin Tănase

Imposibila iubire

Astăzi se împlinesc 149 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, act realizat prin alegerea sa ca domn al acestor principate a colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza. Astăzi, și în stânga, și în dreapta Prutului tot mai puțini își amintesc de acest act istoric.

De la 1859 încoace harta Europei a fost croită și răscroită după poftele mai marilor acestor lumi, multe s-au schimbat, un lucru însă a rămas neclintit – adevărul că popoarele, lovite de amnezie, pier. Valorăm atâta și suntem atâta, câtă memorie avem. Să zici că se transformă în turmă nu ar fi corect, deoarece și turma are memorie. Despre lup se spune că, unde a mâncat oaia, treapădă de zece ori. Pentru că are memorie. Poporul care și-a pierdut memoria istorică nici atâta nu mai ține minte – unde l-a mâncat lupul. Poporul care și-a pierdut memoria istorică își venerează călăii și își pierde instinctul autoconservării etnice. Cinghiz Aitmatov a numit pierderea memoriei istorice la kirghizi „mancurtizare”. La noi, pierderea memoriei istorice ar trebui să se numească transnistrizare.

Boala a trecut Nistrul și tinde să se transforme în pandemie. Virusul acestei pandemii se numește Voronin. Toate acțiunile lui împotriva României urmăresc un singur obiectiv: să ne lipsească de memoria istorică. De 18 ani încoace, conducerea de la Chișinău își consumă energiile nu pentru apropierea noastră de matcă, ci pentru transnistrizarea memoriei noastre istorice. Aceste elite încearcă să ne convingă că așa-zisul conflict transnistrean este unul artificial, provocat de elitele politice; că noi – basarabenii – și transnistrenii nu avem ce împărți; că chipurile, suntem la fel. Nicio forță politică serioasă din Republica Moldova nu îndrăznește să combată acest punct de vedere. Tristul adevăr e că orice variantă de soluționare a conflictului care va fi propusă de ruși va fi împotriva intereselor vitale românești majoritare din Republica Moldova.

A curs prea mult sânge pe Prut și pe Nistru, ca Republica Moldova și Transnistria să ajungă a fi ca doi brazi dintr-o tulpină. Transnistria e deja rusească, iar Basarabia e încă românească, iată de ce iubirea dintre cele două maluri ale Nistrului e imposibilă. Unirea acestora se poate produce doar dintr-o singură situație – când și Republica Moldova va deveni cu totul rusească. Ceea ce face acum Voronin – lingușirea grețoasă a Rusiei, înălțarea memorialelor închinate „ostașului eliberator”, favorizarea limbii ruse, atacurile împotriva României și a simbolurilor statale ale Republicii Moldova, campaniile furibunde de discreditare a intelectualității, modificările la Legea cetățeniei, potrivit cărora deținătorii de pașapoarte românești nu pot accede în structurile de conducere ale statului ș.a.m.d. – urmărește realizarea acestui obiectiv strategic rusesc: transformarea Republicii Moldova într-un spațiu rusesc, ca să devină imposibilă și iubirea dintre cele două maluri ale Prutului. Ca aceasta să se întâmple e nevoie de un singur lucru: pierderea memoriei istorice. Pentru că un popor care și-a pierdut memoria istorică își votează călăii și se unește cu împilatorii săi.

Constantin Tănase
24 ianuarie 2008

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *