Astăzi 17 Februarie 2019, Duminică - Ultima actualizare la 16 Februarie 2019
Abonamente

Actualitate 7 Iulie 2017, ora 06:00    Din editia print

REPORTAJÎn CSI nu exportăm din cauza relațiilor încordate cu Rusia, iar în Uniunea Europeană nu putem comercializa deocamdată

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

În ciuda caniculei de afară, echipa ziarului TIMPUL și-a continuat aventurile prin satele Moldovei. De această dată, am descoperit o localitate unde practic nu există șomeri, iar fiecare al doilea sătean întâlnit ne-a comunicat despre suportul pe care România, în general, și cetățenii săi, în particular, l-a acordat comunei. 

„Avem o colaborare bună cu România”

La doar 16 kilometri distanță de Chișinău se află satul Ratuș. O localitate pitorească din raionul Criuleni, care te cucerește prin relieful deluros, mult verde crud, case îngrijite și localnici binevoitori. Aparent, această așezare rurală nu se deosebește cu nimic de multe altele din Republica Moldova. Însă, Petru Buzu, primarul comunei Drăsliceni în a cărei administrare se află satul, ne-a contrazis, remarcând că, deși în această localitate nu prea se fac investiții străine, lucrurile se schimbă încet, dar sigur în bine. Iar aceste schimbări sunt posibile, inclusiv datorită unei strânse colaborări cu România.

„În ultima perioadă, nu prea s-au făcut investiții în sat. Numai grădinița din localitate a fost renovată cu susținerea Guvernului României care a alocat peste un milion de lei. Banii au fost folosiți pentru reparația acoperișului, pentru construcția tamburului, pentru reparația și izolarea fațadelor, montarea ușilor și ferestrelor, precum și pentru lucrări de renovare și dotare la interior. Ulterior, Primăria a mai acordat alte 420 de mii de lei pentru lucrările care nu au fost incluse în proiectul inițial. Și, în general, avem o colaborare bună cu România, suntem înfrățiți cu comuna Viișoara din județul Cluj, iar acum pregătim o înfrățire cu Prundul Bârgău, județul Bistrița-Năsăud. În rest, încercăm să ne descurcăm din resursele proprii. Bunăoară, din bugetul local, în anul 2014 au fost efectuate lucrări de renovare a gimnaziului din satul Ratuș, în 2015 străzile principale din localitate au fost iluminate, iar în 2018 vom ilumina toate ulițele din satul Ratuș și o serie de alte renovări mai mici”, a specificat primarul.



„În sat sunt foarte puțini șomeri”

De asemenea, oficialul este convins că datorită poziționării geografice în sat nu prea există șomeri, iar tinerii, deși pleacă peste hotare se reîntorc ulterior și își construiesc case în sat.

„Deși suntem aproape de Chișinău, tinerii oricum aleg să plece peste hotare. Totuși, o bună parte dintre aceștia se reîntorc, își construiesc case și fac investiții, iar asta nu poate decât să ne bucure. Ca și în oricare altă localitate există și probleme, un exemplu ar fi drumul central, care se află la balanța Consiliului Raional și este într-o stare deplorabilă. În schimb, în satul Ratuș sunt foarte puțini șomeri. O bună parte din populație muncește la Chișinău, iar ceilalți se ocupă cu legumicultura și pomicultura”, a spus Petru Buzu.

La Ratuș se produc semințe calitative

Când am intrat în satul Ratuș, ne-a atras atenția o gospodărie amplasată lângă un lac, care se întindea pe o suprafață de peste două hectare. Iar plantațiile de legume n-aveau cum să nu-ți facă cu ochiul. La intrarea în gospodăria țărănească era construită o răstignire care, în opinia proprietarului, ferește plantațiile de furia lui Dumnezeu. Andrei Spânu spune că pasiunea pentru agricultură îi curge prin sânge și că s-a născut anume pentru a valorifica pământurile țării. A terminat Institutul de Agricultură, și de atunci a tot muncit în domeniu vreme de jumătate de veac. Astăzi, se ocupă cu seminologia și are o marcă comercială cunoscută și apreciată pe piața autohtonă.

„Am fost mai bine de 40 de ani agronom la o gospodărie colectivă care cuprindea patru localități, apoi aceasta s-a destrămat și un grup de muncitori m-au rugat să formez o mică gospodărie țărănească în care să creștem semințe de legume. Și iată, de atunci s-au scurs 17 ani. În general, ne ocupăm cu creșterea răsadului și a semințelor de legume. Avem răsad de roșii, de castraveți, de ardei iuți și dulci, de pepene verde și galben, de praz, de țelină etc. Noi producem doar răsad de care avem nevoie pentru a face seminologie. Acesta se vinde mai bine, oamenii deja ne cunosc și vin și-l cumpără direct de aici. Cu semințele e mai complicat, le realizăm doar pe piața autohtonă. În CSI nu exportăm din cauza relațiilor încordate cu Rusia, iar în Uniunea Europeană nu putem comercializa deocamdată, pentru că acolo fiecare stat încearcă să-și protejeze piața, unde mai pui că producția noastră probabil nu corespunde standardelor europene. Pentru a obține aceste standarde în Republica Moldova este nevoie de un program de stat care ar veni în ajutorul agricultorilor”, susține Andrei Spânu.

„Pentru a avea o agricultură profitabilă Moldova am putea prelua practica României”

De-a lungul vieții sale, agricultorul a vizitat mai multe țări printre care Italia, Albania, Turcia, Finlanda, Olanda, Turcia, Slovacia, nemaivorbind de statele vecine, și a descoperit o agricultură performantă. De aceea, este de părere că în Republica Moldova această activitate nu aduce profit, deoarece pământul este repartizat fiecărui cetățean în cantități mici, iar agricultura profitabilă se face pe mii de hectare. Totuși, bărbatul susține că am putea obține și noi profit dacă am prelua din practica României.

„La noi, oamenii dețin în medie până la un hectar de pământ pe care-l prelucrează singuri, iar producția o realizează în cantități mici la piață, de aceea de multe ori nu-și acoperă cheltuielile. Iată, la frații noștri, în România, am descoperit o practică bună în acest sens. În satul Matca, județul Galați sunt peste două mii de hectare de sere, acolo fiecare gospodar deține în medie 30-50 de ari. Însă, există o stațiune de primire a producției. Astfel, gospodarul își aduce recolta, acolo imediat este apreciată calitatea produselor după care acestea sunt cumpărate”, explică agricultorul


La Ratuș pasiunea pentru muncă se transmite din tată în fiu

Pe lângă pământ, Andrei Spânu mai are o mare comoară - familia. Bărbatul s-a bucurat atunci când unul dintre feciorii săi a renunțat la o carieră în jurisprudență și a hotărât să ducă mai departe pasiunea pentru pământ. Vasile, feciorul lui Andrei Spânu, a terminat Universitatea Agrară din Republica Moldova, după care a mai făcut o facultate în drept, a muncit, vreme de câțiva ani, ca executor judecătoresc la Chișinău, dar nu s-a regăsit și a revenit în sat ca să continue afacerea de familie. Aici, bărbatul și-a întemeiat o familie, are patru copii și intenționează să deschidă în localitate un magazin de semințe unde va realiza propria producție.

„Nu am putut să mă acomodez la oraș, nu e pentru mine viața la bloc, eu vreau să fiu liber. De mai bine de zece ani lucrez cot la cot cu tata pământul. El e un adevărat cunoscător în domeniu. Și pentru a realiza mai ușor o parte din producție, m-am gândit să construiesc un magazin la intrarea în sat, unde vom vinde atât semințe și răsad, cât și legume, de asemenea, vom avea și o farmacie veterinară. E un proiect îndrăzneț, construcția căruia va fi terminată în curând”, a concretizat bărbatul de 39 de ani.

S-a reîntors în sat și și-a deschis o mică afacere, care atrage și chișinăuienii

Continuându-ne calea pe ulițele satului, ne-a atras atenția o casă frumoasă renovată după standarde europene. Acolo, am cunoscut-o pe Silvia Mititelu, o femeie de 40 de ani, care după ce a emigrat timp de câțiva ani în Portugalia, a decis să se reîntoarcă și să-și facă un rost în satul natal. „Am terminat Facultatea de Psihologie, după care m-am căsătorit, am născut o fetiță, iar în sat nu am avut unde să profesez după specialitate. Așa că am decis să plec peste hotare pentru a aduna niște bani. După șapte ani, m-am reîntors în țară pentru că fiica mea era adolescentă și consideram că avea nevoie mai mult ca niciodată de mine. Dar și sincer vă spun că-mi era dor de satul natal, nu am putut să mă acomodez în străinătate, acolo e frumos, dar nu e ca acasă”, recunoaște Silvia.

Reîntoarsă în țară, femeia a urmat niște cursuri de cosmetologie, iar în scurt timp și-a deschis acasă un salon de epilare. Acum specialista atrage și clienți din oraș, datorită muncii calitative și a prețurilor reduse. „Eu am mai multe pasiuni, ar fi trebuit să mă fac actriță, dar n-a fost să fie, mi-a plăcut psihologia, dar n-am profesat. Acum, am o mică afacere în domeniul frumuseții, care atrage și cliente din oraș. Eu folosesc produse calitative, deseori aduse din străinătate, care au certificat de calitate. Iar prețurile diferă în funcție de zona supusă epilării, dar nu depășește 150 de lei”, spune femeia în vârstă de 40 de ani.



Beciul modern de la Ratuș

Pe Vasilisa Vărzari am surprins-o în timp ce se ocupa cu treburile gospodărești, de cum ne-a văzut femeia ne-a invitat în beci pentru a ne răcori și a ne servi cu cel mai bun compot de casă. Cică această licoare este preparată la Ratuș după o rețetă moștenită din străbuni, nu conține zahar și este sănătos. Mare ne-a fost mirarea să descoperim încăperea subterană care era amenajată după ultimele tendințe și reprezenta bijuteria gospodinei.

„Am doi copii, i-am crescut singură pentru că soțul a decedat pe când erau mici. Dar mă bucur că au ajuns oameni buni și demni. Toată frumusețea de aici reprezintă investițiile lor. La sat e bine de trăit, doar că trebuie să și muncești. Satul nostru este aproape de oraș, aici doar cei, care nu vor să muncească, stau degeaba. Avem mulți agricultori care angajează sezonier muncitori, dar și la Chișinău pleacă lumea. E o localitate de gospodari, dar, totuși, în tinerețea mea erau mai mulți locuitori”, își amintește gospodina de 70 de ani.

„La noi în sat există insuficiență de brațe de muncă”

Ne-am văzut de drum și am observat o livadă de cireși, apoi o podgorie de vii, lângă care câțiva bărbați munceau de zor la construcția unei case agricole. Așa l-am cunoscut pe Ion Buzu, un locuitor al satului Ratuș care, mai bine de zece ani, lucrează în calitate de agronom pe acele pământuri.

„Pe timpurile Uniunii Sovietice am lucrat agronom pe aceste dealuri, de aceea le cunosc suficient de bine. Așa că, acum zece ani, proprietarul, pe atunci un tânăr ambițios, mi-a spus despre ideea sa de-a valorifica aceste terenuri. L-am avertizat că agricultura este riscantă și ne-am apucat de lucru. Am avut multe de îndurat, am suportat multe pierderi, dar într-un final am reușit. Astăzi avem trei hectare de pruni, două hectare de cireși canadieni, șase hectare de vii și două hectare de zmeură. Iar anul trecut am mai plantat alte două hectare de cireși. La noi în sat este o problemă cu insuficiența forței de muncă, pentru că majoritatea locuitorilor lucrează la Chișinău. Așa că aducem muncitori din satele mai îndepărtate”, conchide agronomul.


Strugurii și prunele de la Ratuș ajung pe piața din România

Între timp de plantațiile cu viță-de-vie s-a apropiat și proprietarul, Igor Bogdan, cunoscut de săteni cu numele de Fantomas, poreclă pe care a moștenit-o de la tatăl său. Bărbatul este frigotehnist de specialitate și spune că inițial și-a construit propriul frigider unde depozita recolta oamenilor, după care roada a devenit din ce în ce mai puțină și a hotărât să-și facă propriile plantații. Deși locuiește în altă localitate, a hotărât să investească peste 200 de mii de euro în pământurile natale. Sunt bani pe care proprietarul i-a luat cu împrumut de la mai multe rude stabilite în Italia. Iar în zece ani de activitate a reușit să întoarcă doar jumătate din datorii. Pomicultorul spune că realizează producția pe piața autohtonă, dar și exportă. Bunăoară, anul trecut, o bună parte din recoltă a ajuns pe piața europeană.

„Agricultura nu e întotdeauna profitabilă, dar eu mă strădui să rezist și să aduc și ceva nou în țară, pentru că am de restituit datoriile. De exemplu, am adus cireși canadieni din Italia, care au început să dea roade, deși sunt pretențioși. Angajam sezonier oameni la anumite lucrări, care câștigă câte 200 de lei zilnic. Iar recolta o depozităm în frigidere și o realizăm fie pe piața autohtonă, fie pe cea externă. Anul trecut toată recolta de struguri și prune au fost cumpărate de niște parteneri români și au ajuns pe piața din țara vecină”, spune proprietarul.

„Biserica a fost ridicată cu suportul financiar al creștinilor și al României”

Pe un alt deal din localitate, într-o zonă pitorească am observat o biserică aflată în construcție. Așa am aflat de la săteni că până în anul 2005, satul Ratuș nu a avut Lăcaș Sfânt, fiind nevoiți să parcurgă cinci kilometri pe jos până la biserica din Drăsliceni. În anul 2005 cu suportul creștinilor a fost construită o biserică provizorie, zece ani mai târziu s-a pus temelia unei biserici în stil transilvănean. Parohul Ioan Marian ne-a spus că înălțarea noului lăcaș a fost posibilă atât datorită contribuției creștinilor, cât și a grantului obținut din partea Guvernului României pentru Românii de Pretutindeni.

„În primăvara anului 2014, cu mila lui Dumnezeu a fost pusă temelia unei înălțătoare biserici în stil transilvănean. Lucrările au costat 600 de mii de lei și au fost donați de creștinii care-și doresc o biserică în localitatea lor. În primăvara anului 2015, am câștigat un proiect de finanțare din partea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al MAE România, bani ce ne-au permis să ridicăm pereții. În total s-au cheltuit pentru construcțiile de până acum aproape două milioane de lei. Însă, valoarea totală a construcției este peste șapte milioane de lei, așa că nu putem face prognoze despre când se vor finaliza lucrările de construcție”, a spus preotul bisericii din satul Ratuș.

Potrivit recensământului din anul 2014, în satul Ratuș locuiesc 1200 de persoane. 

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 16 Februarie 2019, ora: 21:39

Criza catalană provoacă căderea celui de-al doilea guvern spaniol din ultimii ani. Incapacitatea pe care a manifestat-o de guvernul de dreapta al lui Mariano Rajoy de a stabiliza situația, a ușurat sarcina de schimbare a puterii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Februarie 2019, ora: 09:56

România și-a consolidat poziția de principala piață de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova, după o creștere în anul 2018 a livrărilor de bunuri moldovenești pe piața românească cu 31,9 la sută (în 2017 au crescut cu 17,1 la sută), potrivit datelor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Februarie 2019, ora: 09:25

Cinci oameni au fost uciși și alții au fost răniți, vineri după-amiază, după ce un individ a deschis focul într-un parc industrial din orașul Aurora, din apropiere de Chicago, Illinois, anunță BBC.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 16 Februarie 2019, ora: 09:22

Horoscop 16 februarie 2019. O zi în care tactul, politeţea şi profesionalismul sunt definitorii pentru mulţi nativi. Ocupaţi-vă timpul cu activităţi de calitate şi nu lăsaţi răutăţile celor invidioşi să vă creeze o stare negativă. Important este să vă simţiţi bine...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 16 Februarie 2019, ora: 07:11

Fructele şi legumele reprezintă elemente importante ale unei alimentaţii corecte. Experţii în nutriţie recomandă consumul a cel puţin 400 g de fructe şi legume, împărţite în cinci porţii, în fiecare zi. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Februarie 2019, ora: 06:43

Un studiu publicat anul trecut în jurnalul Science sugerează că apa lichidă este prezentă sub calota din polul sud al lui Marte. O nouă cercetare publicată în jurnalul Geophysical Research Letters spune că trebuie să existe o sursă subterană de căldură pentru ca apa...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 16 Februarie 2019, ora: 03:54

Alcoolul este o sursă consistentă de calorii și se știe că un consum ridicat de alcool tare și de bere favorizează creșterea în greutate.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Februarie 2019, ora: 03:40

O universitate din Cluj are încasări de 1.000 de euro pe zi, după ce și-a făcut firmă și și-a deschis propriul magazin de desfacere, unde vinde lapte, ouă, mezeluri, dar și produse de patiserie, produse în Stațiunea Didactică Experimentală de la Cojocna, relatează...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Februarie 2019, ora: 00:40 de George Mârzencu

Drama femeii care a câștigat duelul cu „marele URSS”

Drama femeii care a câștigat duelul cu „marele URSS” Din editia print

Olga Focșa din Strășeni a evadat de două ori de sub baionetele sovieticilor, apoi și-a trăit o bună parte din viață, ascunsă în podurile sătenilor

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Februarie 2019, ora: 00:35

De ce MOLDOVEANUL Dimitrie Cantemir spunea ca e ROMÂN?

De ce MOLDOVEANUL Dimitrie Cantemir spunea ca e ROMÂN?

"Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, scrisă între anii 1719 și 1722 în care autorul explică de ce moldovenii sunt români...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Februarie 2019, ora: 00:14

Dodon TRĂDEAZĂ electoralul pro-rus și promite să PĂSTREZE Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și să-l DEZVOLTE

Dodon TRĂDEAZĂ electoralul pro-rus și promite să PĂSTREZE Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și să-l DEZVOLTE

Igor Dodon a anunțat că în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, la care participă zilele acestea, va prezenta un „concept al politicii externe echilibrate”. Acest concept are la bază principiul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 17:13

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie este monitorizată cu ajutorul tehnologiilor științifice către Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului. Într-o conferință de presă la IPN, directorul CReDO, Sergiu Ostaf, a declarat că este vorba de o cercetare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 17:06

 Candidata Partidului Politic ”ȘOR” în circumscripția uninominală 50 (Europa), Tatiana Platon, și-a prezentat angajamentul public față de moldovenii plecați peste hotarele țării. Potrivit ei, Partidul Politic ”ȘOR” este singura formațiune politică...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 16:26

Creşterea economică a determinat şi creşterea veniturilor populaţiei Republicii Moldova. Potrivit unor date statistice publicate de ziarul Moldova Democrată, salariul mediu lunar a crescut cu 54 %, din anul 2015 şi până în 2019.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 15:52

Luni 18 februarie 2019, ora 11, la Chișinău, va avea loc lansarea lucrărilor de montare a Conductei de Interconectare a Sistemului de Transport Gaze din România cu Sistemul de Transport Gaze din Republica Moldova Faza II pe direcția Ungheni – Chișinău, obiectiv declarat de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 14:55

Antreprenorii moldoveni au înţeles, în ultimii ani, că au statul le este partener, nu un adversar. Este opinia liderului PDM, Vlad Plahotniuc, exprimată după o serie de întâlnici cu exponenţii mediului de afaceri din raionul Străşeni, alături de candidatul democrat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 14:51

Mass-media din Rusia relatează că președintele rus s-a rănit la deget în timpul unui antrenament de judo. Toate agentiile de presa majore din Rusia – Interfax, TASS, RIA Novosti și RBC – au scris despre acest lucru.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 14:32

Plăcintele din Lăpuşna sunt foarte delicioase, în special cele cu brânză. De acest fapt s-a convins, la faţa locului, vicepreşedintele PDM, Andrian Candu. Acesta a mers, alături de candidații formațiunii în circumscripțiile uninominale 38 și 39, Alexandru Botnari și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 13:21

Partidul Democrat din Moldova va înregistra un scor foarte bun la alegerile parlamentare din 2018. De această părere sunt Igor Boţan şi Andrei Popov, analiști politici și realizatori de la postul de televiziune TV 8.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 15 Februarie 2019, ora: 13:10

Lipsa de energie e tot mai simțită iar orele de muncă la birou par și mai interminabile cu cât vremea de afară e mai pretențioasă și încă întunecă foarte devreme. Și parcă ai vrea să schimbi ceva, dar nu știi ce.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 11:17

Alocaţiile pentru copii aproape se dublează de la 1 martie. Modul în care a fost votată însă această majorare a scos ce e mai rău din aleşii neamului. A fost circ joi seara în Parlament după ce PNL a trecut un amendament în buget cu voturi de la putere. Unul scump,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 11:14

Șase companii agricole certificate ecologic din Republica Moldova participă, în perioada 13-16 februarie, la Expoziția de comerț cu produse ecologice, „BioFach 2019”, desfăşurată la Nürnberg, Germania, transmite MOLDPRES.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 11:00

Agenția Servicii Publice va elibera cetățenilor cu drept de vot, în ziua alegerilor, acte de identitate necesare pentru participarea la scrutin. Ziua de 24 februarie a fost declarată lucrătoare pentru angajații subdiviziunilor responsabile de eliberarea actelor de identitate, inclusiv...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 10:58

Partidul Democrat ţine cont de nevoile oamenilor, de aceea exponenţii acestuia sunt întâlniţi peste tot cu multă căldură. La această concluzie a ajuns liderul PDM, Vlad Plahotniuc, după discuţiile cu alegătorii din satele Grozeşti şi Bălăureşti, raionul Nisporeni.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Februarie 2019, ora: 10:49

Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, susţine că statele occidentale ar putea instiga la manifestaţii violente la Chişinău, după modelul protestelor Maidan de la Kiev din 2014, dacă Partidul Socialiştilor obţine victoria în alegerile legislative din...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)