Astăzi 28 Iulie 2021, Miercuri - Ultima actualizare la ora 15:21
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 12 Mai 2020, ora 04:14

În culisele Istoriei: „SĂ NU TE NAȘTI LA MARGINE DE ȚARĂ”

Marime Font

Grigore Filip-Lupu este autorul unei cărți-document „Să nu te naști la margine de țară” (București, 1995). Este un volum de memorii care cuprinde perioada interbelică și până dincolo de revoluția din decembrie 1989, dar sunt originale prin faptul că mărturisește sincer despre calvarul prin care a fost să treacă după 1945, locuind în România.

Născut la 22 ianuarie 1911, în comuna Pănășești din actualul raion Strășeni, într-o familie de răzeși, n-a confirmat speranțele mamei care spera să-l vadă preot și s-a făcut publicist. A terminat școala primară în catul de baștină (1919-1923), apoi a venit la Chișinău la Seminarul Teologic (1923-1931), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie din Chișinău. Dar așa și nu s-a preoțit. Își continuă studiile la Facultatea de Litere a Universității din București, urmează și cursurile Facultății de Istorie la aceeași universitate și destinul a vrut ca el să fie toată viața profesor de limba română și istorie.

Fiind student activ în anii 1934-1835, a fost membru în Consiliul Uniunii Studenților din România, ca reprezentant al Centrului Studențesc din Chișinău.
Și tot în această perioadă, 1934-1937, este un colaborator fidel al publicațiilor „România Creștină”, „Raza”,„ Gazeta Basarabiei” ș.a.


În timpul războiului a colaborat la ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, editat de Leon T. Boga la „Raza”, „Basarabia literară”. A fost redactor la „Basarabia” ș.a.
Tot el, și autorul volumului „Interferențe” a publicat în 1975 schița monografică „Alecu Mateevici”, un act de mare curaj pentru acele vremuri.

Anume tema „Alecu Mateevici” a făcut să legăm o corespondență din care reproduc un răvaș:

Stimate domnule Iurie Colesnic,
V-am rămas dator cu răspunsul la scrisoarea dvs. din decembrie 1991 prin care îmi confirmaţi depunerea unor materiale rămase de la poetul Alecu Mateevici de către dl Vlad Chiriac la Muzeul de Literatură „Mihail Kogălniceanu” pe care-l conduceţi. Îmi propuneaţi că dacă mai am ceva lucrări sau acte cu date despre persoane basarabene să vi le trimit la acel centru.

Fiind bolnav de picioare şi cu dureri neîntrerupte, deci necreând dispoziţii nici fizică şi nici psihologică, nu am răspuns.

Totuşi, câteva cuvinte despre Alecu Mateevici şi „Limba noastră” îmi permit să vă scriu acum.

În legătură cu aceasta vă trimit copia de pe cererea mea către Academie (bibliotecă) după sfatul dlui Chiriac – care cuprinde toate materialele predate dânsului pentru a le depune la Chişinău.

Cred că le-a predat pe toate. Zic aceasta pentru că unele fotografii ale strămoşilor lui Alecu Mateevici (date de mine) au apărut în cadrul unor articole din „Literatura şi Arta” sau „Basarabia” ca provenind nu de la mine.

Pentru noi, refugiaţii basarabeni din ţară (România), Alecu Mateevici cu poezia „Limba noastră” a constituit un pretext literar în cadrul căruia, în timpul comuniştilor, puteam vorbi, măcar printre rânduri despre Basarabia că e pământ românesc. Menţionez că pronunţarea numelui de Basarabia atrăgea atenţia suspicioasă a securităţii.

Astfel, pentru prima dată în 1965, la insistenţele mele, regretatul prof. G.C. Nicolescu a introdus în volumul antologic „Cântarea României” poezia „Limba noastră” în întregime (şi cu strofa ce cuprinde Nistru). Tot la insistenţele mele, poezia a fost introdusă în manualul şcolar de literatură, cl. VI şi cu muzica după Al. Cristea.

De aici a urmat prezentarea cântecului „Limba noastră” între alte cântece patriotice ca: „Eroi au fost”, „Pe-al nostru steag”, „Hora unirii”, „Tricolorul”, „Graiul neamului” etc.

Încă din 1975 eu am organizat anual, la 16 martie, o comemorare (parastas) pentru Mateevici la Biserica „Precupeţii Noi” din Bucureşti, cu care prilej se cânta „Limba noastră”.

Trebuie să remarc că atât în ţară, cât şi în Basarabia cântecul „Limba noastră” cu autorul Alecu Mateevici a constituit pretextul din jurul căruia a pornit mişcarea pentru libertatea Basarabiei.

Şi în Basarabia, ca şi în ţară, basarabenii sub pretextul literar îşi exprimau gândurile lor basarabene prin „Limba noastră” a lui Mateevici.

Am plâns cu emoţie când se cânta în Cercul basarabenilor refugiaţi sau la Chişinău la Cenaclul doctorului Şelaru cântecul „Limba noastră” după Al. Cristea. Aici, la Bucureşti, am reuşit să imprim obiceiul ca atunci când se cântă „Limba noastră” toată lumea să se scoale în picioare.

Din cauză că mi-au îngheţat picioarele în timpul războiului prin coclaurile Caucazului, de acum doi ani în urmă nu mă mai pot purta. Nu pot lua parte la manifestările fraţilor basarabeni, dar mă bucur când îi văd la televizor că se scoală în picioare în timpul cântării „Limba noastră”.

Am considerat acest cântec patriotic ca imn al basarabenilor. Ar putea fi al tuturor românilor, căci unitatea neamului românesc s-a menţinut mai ales prin limbă şi statul român s-a format tot pe bază de unitate a limbii.

De aceea vă trimit şi câteva extrase din diferite publicaţii a unor articole cu referire la „Limba noastră” şi autorul ei Alecu Mateevici.

De asemenea, fotocopiile alăturate vin să confirme unele fapte de atitudine a basarabenilor încă din anul 1940-41 şi lupta pentru eliberarea Basarabiei.

Gheara rusească a creaţiei pirogravată a prietenului meu S. Bâtcă, originar din Străşeni, eu am fotografiat-o şi, multiplicată în câteva zeci de exemplare, am dat-o împreună cu telegrama către Antonescu la foarte mulţi prieteni siguri, încă începând din 1968.

Am citit mai multe articole ale dvs. în „Literatura şi Arta”.

Referitor la cel din 9 aprilie 1992 privitor la Ion Inculeţ cu caracterizarea acestuia de către Onisifor Ghibu, pot să vă spun că notiţa acestuia din urmă precum că Inculeţ s-a sinucis este un neadevăr.

Chiar în „preseara” (cum zice Ghibu) morţii sale, eu împreună cu Gherman Pântea şi cu N. Codreanu, inginer CFR, l-am vizitat pe I. Inculeţ acasă ca să meargă cu noi la guvernatorul Băncii Naţionale pe care-l cunoştea. Se simţea rău. Avea palpitaţii puternice de inimă. Nici vorbă să fi ieşit în oraş la plimbare. A doua zi am auzit că a murit de inimă. La moartea lui, eu, împreună cu Gh. Pântea, în audienţă, am cerut generalului Antonescu să-i facă funeralii naţionale, dar trebuind să aibă şi acordul lui Haria Sima, care era vicepreşedintele Consiliului de miniştri, ne-a trimis la el. Acesta a fost împotrivă şi nu i-a mai făcut funeralii naţionale. La înmormântare am vorbit despre actul Unirii şi Inculeţ ca exemplu pentru noi toţi în lupta pentru Basarabia.

***
E posibil să vă mai trimit ceva, dacă voi fi sănătos.
Cu deosebită stimă,
Grigore FILIP-LUPU”


In 1940, URSS ocupă Basarabia, editează la București ziarul „Gând basarabean”, fiind președinte al Cercului basarabean din București, unde președinte de onoare era mitropolitul Gurie Grosu, iar membri erau distinse personalități basarabene: Gherman Pântea (vicepreședinte) Vasile Țepordei (secretar), Pan Halippa, N. Bosie-Codreanu, dr. Gheorghe Lașcu, Constantin Roșca ș.a.

În 1941 trece Prutul, fiind voluntar în armata română, dorind cu tot dinadinsul să elibereze Basarabia. Această alegere n-a fost ușoară, dintre toți colegii care au fost solicitați să se înroleze voluntari, doar câțiva au răspuns apelului, printre ei fiind Igor Plămădeală. Nepotul lui Alexandru Plămădeală a murit lângă Odesa, astupând cu corpul lui o ambrazură inamică...

Războiul văzut de publicistul Grigore Filip-Lupu are o culoare și o conotație aparte:
„ÎN RĂZBOI”

În primăvara anului 1941, deja mă aflam angajat prin examen de concurs la Direcția generală de statistică pentru lucrările recensământului general al populației, unde lucra și prietenul meu – Filip Croitoru – ca șef de birou. Și eu, și el eram mobilizați pentru lucru.

În același timp, împreună cu cumnatul său, Maxim Scobici, am luat în arendă de la Ministerul Economiei Naționale – Direcția românizării – via naționalizată a evreului Mărcușor Raiter, din Huși, tatăl avocatului Raiter, camarad de militărie cu noi, ceștilalți trei. Via se afla la periferia orașului Huși, pe valea numită „Ochi”.
Eu trebuia să fac rost de împrumuturi bănești pentru exploatarea viei, iar Max Scobici să administreze exploatarea, fiind prezent permanent în Huși.
Chiar în preziua lui 22 iunie 1941 – ziua declanșării războiului – ridicasem un împrumut de 500 000 lei de la B.I.N.A.G. – Banca de Investiții Naționale a Agriculturii, ca garant fiind Gherman Pântea, mai târziu primar al Odesei și seara am și plecat cu trenul spre Huși.

Noaptea, la ora 12, s-a declanșat războiul împotriva rușilor. Generalul Antonescu ordonase armatei masate pe Prut să atace: „Ostași români, vă ordon, treceți Prutul și zdrobiți dușmanul care ne-a cotropit pământul strămoșesc...”! Era duminică.

La radio, profesorul Ștefan Ciobanu a făcut apel către basarabeni să întâmpine cu bucurie armata română. Seara, a dat un telefon la mine acasă, probabil, în legătură cu începerea războiului, dar eu plecasem spre Huși.

L-a rugat pe Sergiu Roșca să vorbească la radio pentru tinerii basarabeni, ca să întâmpine cu dragoste armata română eliberatoare. Din cauza acestei cuvântări, a avut de suferit mai târziu de la comuniști.

Începuse războiul la Prut.

A doua zi m-am și întors la București.
Am încercat ca împreună cu alți tineri basarabeni să formez un pluton de voluntari și să plecăm pe front. N-am reușit. Singurii care au fost de acord cu formarea acestui pluton de voluntari au fost Filip Croitoru, Valentin Lazăr, Igor Plămădeală și Alecu Solomon.

Am renunțat la scutirea de mobilizare pentru lucru și, după ce am aflat de la Ministerul de Război că și regimentul nostru – 3 Roșiori – ce se afla cantonat la Buziaș, județul Timiș, va pleca pe front, amândoi – eu și Filip Croitoru – am anunțat regimentul să ne trimită ordine de chemare. Ne-am cumpărat cizme mai elegante și la începutul lui iulie 1941, am fost prezenți la Buziaș, la regiment. În cadrul acestui regiment, care avusese garnizoana la Chișinău, se aflau foarte mulți basarabeni, mai ales ofițeri în rezervă și T.T.R.-iști, care rămăseseră concentrați „pe zonă” în Banat.

Am fost repartizat la Escadronul II – cu calul de serviciu „Ispita”, care mă va purta în toate campaniile de la Odesa și, apoi, la Moghilău, la Rostov-pe-Don, la Valea Cubanului, la Anapa și la Krasnodar, până la începutul retragerii din Caucaz, din iarna 1942-1949.

Am debarcat la Zorleni-Vaslui și am trecut Prutul pe la Fălciu. Când am trecut prin Chișinău, orașul eliberat, încă ardea.

Evreii, la retragerea spre Rusia, incendiaseră tot orașul, în mod organizat, dirijați de către autoritățile bolșevice.

Știind că vom trece prin Chișinău spre Vadul lui Vodă, în ziua plecării din cantonamentul Suruceni, cu aprobarea căpitanului de escadron, am plecat înaintea regimentului ca să-i văd pe părinții soției mele în oraș, urmând să aștept regimentul la marginea orașului, spre satul Goian.

I-am văzut pe ai mei. S-au bucurat tare și am plâns împreună de bucuria revederii. Ne-am îmbrățișat de revedere și, împreună cu ostașul care mă însoțea, ne-am deplasat pe drumul Goianului. Pe drum, ne-am întâlnit cu mașina generalului Antonescu. Văzându-ne, așa răzleți, a oprit mașina, făcându-ne semn să ne apropiem de mașină.

Când l-am văzut, am înghețat de emoție. Ne-a întrebat ce-i cu noi. Am raportat adevărul. A spus aghiotantului colonel: „Notează numele ofițerului și unitatea”! și au plecat.

A fost a doua oară când am vorbit cu generalul Antonescu (nu era încă mareșal). De data aceasta cu neplăcere.

Am cantonat câteva zile în Vadul lui Vodă și apoi am trecut Nistrul, îndreptându-ne spre frontul Odesei, unde rușii opuneau rezistență.
O noapte am cantonat în satul Șipca.

Eu am fost cartiruit în casa unui bătrân care avea și grajd (șopron) pentru cal. Seara, l-am cinstit cu niște coniac. Nu știa să vorbească românește. La urarea paharului a zis în rusește: „Za vașe zdarovie i za vașe hrabrosti”, ceea ce înseamnă „în sănătatea voastră și pentru curajul vostru”. Eram împreună cu Vladimir Cristea, fiul lui Al. Cristea, profesor de muzică la Școala Eparhială din Chișinău, care a compus melodia cântecului „Limba noastră” pe versurile lui Alecu Mateevici. El știa rusește și mi-a tradus cele spuse de bătrân. El avea dreptate că ne felicita pentru curajul nostru – al românilor –, că am intrat în luptă cu așa putere – puterea sovietică (sovetska vlasti).

Eram, însă, aliați cu germanii, despre care toți credeau, la momentul acela, că vor câștiga războiul.

Eram și atunci și sunt și acum de părere că, în epoca modernă, nu ne putem apăra ființa noastră națională decât făcând politică alături de Europa și în special alături de Germania și Franța. Alți occidentali ne-au abandonat adesea în brațele ruso-asiaticilor.

Situația geopolitică în fața politicii de expansiune a rușilor și ucrainenilor ne obligă să fim prieteni cu popoarele vecine din sud-vestul și vestul nostru, în special cu ungurii, prin care ne apropiem de germani.

Rușii sunt dușmanii naturali ai ființei noastre, chiar de când, în expansiunea lor spre Balcani și Marea Mediterană, au ajuns să ne fie vecini.
Istoria ne-a confirmat că românii au avut de pierdut, chiar și atunci când au fost alături de ei în războaiele lor, fie că ei câștigau, fie că pierdeau războiul.
Rușii nu și-au respectat cuvântul dat niciodată.

Viclenia și cinismul rușilor este peste măsura înțelegerii diplomației tuturor popoarelor civilizate din Europa.”

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 15:21

Veaceslav Ioniță despre legea privind piața produselor petroliere: ”Este un lobby brutal din partea marilor companii.

Veaceslav Ioniță despre legea privind piața produselor petroliere: ”Este un lobby brutal din partea marilor companii.

 Proiectul de modificare a legii privind piața produselor petroliere, propus de PAS și suspus dezbaterilor chiar în aceste momente, este un lobby brutal din partea marilor companii și este continuarea procesului de monopolizare a pieței inițiat de ANRE, iar PAS ar trebui să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 13:56

Tauber: Gruparea Șor pretinde de la PAS o funcție de vicespeaker și un post de membru la APCE

Tauber: Gruparea Șor pretinde de la PAS o funcție de vicespeaker și un post de membru la APCE

Marina Tauber, a anunțat că gruparea pe care o reprezintă va pretinde la mai multe funcții importante în Parlament. Printre acestea se numără și o funcție de vicepreședinte al Parlamentului, precum și una de membru al delegației țării noastre la APCE.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 13:22

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. Unii locuitorii sunt blocați în case

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. Unii locuitorii sunt blocați în case

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. În urma acestora au dus și la alunecări de teren și pagube materiale. În plus, mulți oameni au rămas blocați în propriile locuințe, după ce casele le-au fost parțial acoperite de bolovanii aduși de ape, informează B1 TV.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 12:50

Militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Decizia CESP

Militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Decizia CESP

Decizia CESP de ieri, menționează că militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Cauza ar fi că în municipiu se înregistrează o creștere a cazurilor de Covid-19.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 12:17

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să-și ceară scuze de la Ala Nemerenco

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să-și ceară scuze de la Ala Nemerenco

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să dezmintă informațiile precum că consiliera prezidențială în domeniul sănătății Ala Nemerenco precum că ar fi primit ilegal diploma de master. Și de asemenea să-și ceară scuze. Recent, Darovannaia a venit cu...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 11:51

Joe Biden avertizează că dacă vom ajunge la un război adevărat, va fi din cauza unui atac cibernetic

Joe Biden avertizează că dacă vom ajunge la un război adevărat, va fi din cauza unui atac cibernetic

Președintele american Joe Biden a avertizat marți că, dacă Statele Unite vor intra într-un "război adevărat" cu o "putere majoră", ar putea fi ca urmare a unui atac cibernetic asupra țării, subliniind că Washingtonul consideră China și Rusia ca fiind...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 11:31

Un polițist a fost reținut de ofițerii SPIA. Acesta cerea bani de la vânzătorii din piața Calea Basarabiei

Un polițist a fost reținut de ofițerii SPIA. Acesta cerea bani de la vânzătorii din piața Calea Basarabiei

Un poliţist care ar fi cerut bani de la vânzătorii din Piaţa “Calea Basarabiei” a fost reţinut de către ofiţerii SPIA. Omul legii este suspectat că ar fi perceput taxe ilegale în valoare de 500 de lei. De asemenea, alte cinci persoane sunt investigate pe baza acestui caz.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 11:13

Transnistria se depopulează extrem de rapid. Cei plecați nu se mai întorc niciodată

Transnistria se depopulează extrem de rapid. Cei plecați nu se mai întorc niciodată

Cea mai înaltă rată a depopulării s-a înregistrat în stânga Nistrului, în ultimii 30 de ani, remarcă Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”. Din 1991, în stânga Nistrului populația s-a redus de 2,4 ori, de la 731 de mii la 306 mii,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 10:58

Consiliul raional Criuleni este vizat de CNA. Mai multe persoane publice ar fi prejudiciat bugetul public

Consiliul raional Criuleni este vizat de CNA. Mai multe persoane publice ar fi prejudiciat bugetul public

Ofițerii de la Centrul Național Anticorupție au elaborat un control în această dimineață la Consiliul raional Criuleni, din cauza unui dosar de prejudiciere a bugetului public. În acest dosar sunt vizate mai multe persoane publice.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 10:50

Rusia la toamnă va scumpi gazul livrat în Republica Moldova

Rusia la toamnă va scumpi gazul livrat în Republica Moldova

Vadim Ceban, directorul ,,Moldovagaz” a anunțat că în toamnă Rusia va scumpi gazul care este livrat în Republica Moldova. Iar această scumpire va fi operată de către „Gazprom”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 08:00

Republica oligarhică petrolieră Moldova

Republica oligarhică petrolieră Moldova

 Oricine poate accesa pagina anre.md și să vadă evoluția prețurilor internaționale la carburanți. În ultimele 4 zile se atestă scăderea ușoară a cotațiilor Plats atăt la benzina, căt și la motorina.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 17:24

Albia râului Bâc va fi reconstruită, pentru a preveni inundațiile

Albia râului Bâc va fi reconstruită, pentru a preveni inundațiile

Primăria municipiului Chișinău va comanda realizarea unui studiu de fezabilitate pentru reconstrucția albiei râului Bâc și prevenirea inundațiilor provocate de acesta.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 15:15

În câteva minute un oraș din China a fost acoperit de un nor de nisip

În câteva minute un oraș din China a fost acoperit de un nor de nisip

În decurs de câteva minute, o furtună uriașă de nisip a făcut ravagii în orașul istoric Dunhuang din nord-vestul Chinei.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 15:00

Un lac din Patagonia a devenit roz peste noapte. Care este cauza?

Un lac din Patagonia a devenit roz peste noapte. Care este cauza?

Un lac din Patagonia care a devenit roz peste noapte a provocat panică în rândul locuitorilor din zonă, dar și controverse în rândul autorităților.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 12:34

O explozie puternică a avut loc la o uzină chimică din Germania

O explozie puternică a avut loc la o uzină chimică din Germania

O explozie a zguduit un sit chimic industrial din oraşul german Leverkusen. Anunţul a fost publicat pe Twitter şi apoi de Reuters, acesta nu precizează informaţii suplimentare cu privire la pagubele produse.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 11:57

Primarul socialist din Drochia riscă să rămână fără funcție

Primarul socialist din Drochia riscă să rămână fără funcție

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit trei conflicte de interese admise de către un primar, un secretar al Consiliului local și un director al unei Case de Cultură. Incompatibilitatea de funcție a fost indentificată la un consilier din Consiliul raional, o altă...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 11:25

Țîrdea este cu gândul numai la pușcărie

Țîrdea este cu gândul numai la pușcărie

Deputații comuniști și cei socialiști au făcut câteva declarații, ieri, în fața Parlamentului, unde a avut loc ședința de constituire a Legislativului ales în urma alegerilor din 11 iulie curent.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Iulie 2021, ora: 05:57

Marele absent, Igor Dodon! A fugit din țară?

Marele absent, Igor Dodon! A fugit din țară?

Liderul socialiștiilor Igor Dodon este mare absent de la ședința de constituire a noului Parlament ales. La ședința de constituire a noului Parlament de legislatura a XI-a s-au prezentat doar 91 de deputați din cei 101, ceea ce reiese că, zece deputați nu au venit la învestire.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)