Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 12:07
Abonamente

 
 

Istorie 22 Ianuarie 2015, ora 06:42    Din editia print

În culisele Istoriei. UNIC ȘI IREPETABIL...

Marime Font

Criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi a reușit să dea eminescologiei contemporane o nouă orbită calitativă. 

El a reușit să contureze clar noi orizonturi tematice ale acestui domeniu de cercetare. Și acest fapt nu este întâmplător, există o continuitate invizibilă a acestor preocupări, odată ce la Chișinău a activat nu prea mult timp eminescologul Augustin Z.N. Popescu (30.VIII.1910, Bucureşti – 1.IV.1988, Bucureşti), cel care mai târziu va semna Augustin Z.N. POP. Dar care în epocă a folosit pentru scrierile sale mai multe nume literare, înregistrate în „Dicționar de pseudonime” (București,1973) de Mihail Straje: A.P.; A.Z.N.P.; Pop: Aug. Pop; Antioh Profir; Olga Profir. Sunt pseudonimele comunicate autorului de Augustin Z.N. Pop la 4 decembrie 1967.

A ajuns la Chişinău în virtutea meseriei sale de profesor de literatură română.
În biografiile lui de după 1944 nu pomenește de faza chișinăuiană, unde a fost un excepțional profesor de limba și literatura romană la Liceul Militar „Regele Ferdinand I”, și a rămas în memoria discipolilor, mândri că au ascultat prelegerile distinsului eminescolog.
Avem tot temeiul să credem că paginile frumoase despre marea iubire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle au fost zămislite în provincialul și tihnitul Chișinău. Aici și astăzi mai este vie povestea marii lor iubiri, în intersectarea celor două străzi centrale care le poartă numele.



Mai există un motiv, un resort ascuns pe care-l descoperim în prefața volumului lui Augustin Z.N. Pop

„Mărturii...” (Chișinău, 1989, pag.5):
„Dacă a cunoscut calomnia încă pe când se afla în viață, nici în postumitate soarta Veronicăi Micle nu a fost mai fericită. Biografii improvizați și publiciști fără cercetări speciale și cu un pervertit spirit mercantil, ca N.V. Baboeanu și Octav Minar, inventând documente, mutilând pe cele existente, intervenind pe autografe și construind acțiuni iluzorii, i-au vulgarizat - zeci de ani - amintirea prin cărți de succes facil. În mod cert, prezentarea Veronicăi Micle drept o frivolă și cauza calamităților lui Eminescu contravine realității și ecourilor unei tragice iubiri în opera celui mai mare poet român. La polul opus denigratorilor se situează apologeți de ocazie, care nici mai mult, nici mai puțin, au prezentat-o ca pe o „poetă de forță și o sfântă”. Chiar cercetători de bună credință, dar neavertizați de procedeele incorecte ale autorilor citați, și, acordându-le credit din birou, au folosit deficitar atari „relevări” lipsite de probitate.”

Ani la rând a acumulat documente, mărturii, argumente ce l-au ajutat la reconstituirea biografiilor lui M. Eminescu și V. Micle. A reconstituit nu numai compartimentul documentar, dar chiar și stările de spirit. De aceea cărțile lui „Pe urmele lui Mihai Eminescu” (București, 1978), „Pe urmele Veronicăi Micle” (București,1981), chiar tipărite la Editura „Sport-Turism” au devenit chiar la apariție rarități bibliografice, ediții căutate și citate de specialiștii în materie. Dar ce e cu adevărat relevant, cei doi protagoniști au devenit foarte apropiați de cititorul simplu, fiind prezentați pe înțelesul tuturor.

În capitala Basarabiei, eminescologul Augustin Z.N. Pop s-a numărat printre colaboratorii lui Sergiu Bejan, rectorul Seminarului Teologic din Chişinău. Era încadrat într-o serie de personalităţi remarcabile, care aveau nume şi operă pe potrivă: Victor Mateevici, cu studii la Academia Teologică din Moscova, fratele poetului Alexei Mateevici, Ilie Tocan, reputat teolog; Teodor Suruceanu, care scotea şi revista Limba noastră a Seminarului Teologic ș.a.

Cu studii făcute la Bucureşti unde a trecut prin şcoala primară, liceu şi Facultatea de litere ca să obţină licenţa în 1931, el reprezenta în Basarabia valoarea autentică a școlii filologice românești. Doctoratul l-a susţinut mult mai târziu – la Universitatea din Cluj, în 1968. A debutat, însă, în 1929, în revista Sepia pe care a condus-o.

După 1930, a colaborat la principalele reviste literare de specialitate (Convorbiri literare, Athenaeum, Preocupări literare, Buletinul „M. Eminescu”), precum şi la aproape toate revistele literare de după război (Viaţa românească, România literară, Luceafărul, Convorbiri literare, Tomis, Transilvania, Ramuri etc.).

Este autorul unei opere vaste: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (Bucureşti, 1938); Contribuţii eminesciene, I-II (Bucureşti 1938-1940); Biografia mitropolitului Varlaam al Moldovei (Bucureşti, 1940); Din Eminescu necunoscut. Şase note despre cultura sa (Cernăuţi, 1942); Aglaea Eminescu, sora poetului (Cernăuţi, 1943); Glosări la opera mitropolitului Dosoftei (1673-1686) (Cernăuţi, 1943); G.T. Kirileanu (Bucureşti, 1956); La aniversarea revistei „Şezătoarea” (Bucureşti, 1956); La aniversarea revistei „Şezătoarea” (Bucureşti, 1958); „Cuca-Muca” în semnificaţia „Pluguşorului” (Bucureşti, 1958); Catalogul corespondenţei lui Mihail Kogălniceanu (Bucureşti, 1960); Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu (Bucureşti, 1962); Contribuţii la biografia lui N. Bălcescu (Bucureşti, 1963); Ipoteşti – vatra poetului (Bucureşti, 1964); Din istoria culturii argeşene (Piteşti, 1965); Unirea în Argeş (Piteşti, 1965); Două teze inedite ale lui George Coşbuc (Bucureşti, 1966); Mihai Eminescu (Bucureşti, 1966); Mărturii. Eminescu – Veronica Micle (Bucureşti, 1967; ed. II, 1969); Liviu Rebreanu (Bucureşti, 1967); Scriitorii argeşeni şi copiii (Piteşti, 1969); Noi contribuţii la biografia lui Eminescu (Bucureşti, 1969); Câteva contribuţii documentare la opera şi biografia lui Costache Negruzzi (Bucureşti, 1969); Istoria tiparului în zona argeşeană şi a Oltului vestic (Piteşti, 1970); 1848 în Argeş. Documente noi literare (Piteşti, 1971); Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu (Bucureşti, 1972); Din şantierul de creaţie al lui Liviu Rebreanu (Bucureşti, 1972); Ovid Densușianu. Fişier (Deva, 1973); Eminescu în etapa ieşeană (Zrenjanin, 1973); Elevii lui Ioan Bogdan (Panciova, 1976); Pe urmele lui Mihai Eminescu (Bucureşti, 1978); Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu (Bucureşti, 1979); Pe urmele Veronicăi Micle (Bucureşti, 1981); Întregiri documentare la biografia lui Eminescu (Bucureşti, 1983); Mărturia documentelor de la vechile tiparniţe româneşti la Nicolae Labiş (Bucureşti, 1985); Caleidoscop eminescian (Bucureşti, 1987); Mărturii…: Eminescu, Veronica Micle (Chişinău, 1989).

Istoric literar care îşi va face cunună de glorie din câteva cărţi dedicate temei eminesciene a fost un colaborator fidel al revistei Viaţa Basarabiei în anii ʼ40, ai sec. XX. Și, probabil, din acest moment s-a simțit legat sufletește de tărâmul miraculos al Basarabiei.

În biografiile lui ulterioare s-a ferit să pomenească despre perioada basarabeană, fiindcă aceasta îi putea aduce mari neplăceri, dar noi consemnăm cu plăcere colaborarea acestui distins cercetător cu cea mai importantă revistă de cultură din ținut:
Revista revistelor: Gândirea, Orizonturi (V.B.,1938, nr. 3); Recenzie ( V.B.,1938, nr. 1-2), rec. la cartea: Prigoana religioasă în Spania / trad. de C. Stellian (Bucureşti, 1938); Adnotare (V.B.,1938, nr. 1-2), adnot. la cartea: Vrabie G. Mesionism ardelean. (Bârlad, 1937); Latina gintă basarabeană (V.B.,1941, nr. 8); Centenar literar (V.B.,1938, nr. 1-2); Recenzie (V.B.,1938, nr. 3), rec. la cartea: Pillat Ion. Caietul verde: versuri (Bucureşti, „Cartea Românească”); Prale, firea cea întoarsă… (V.B.,1940, nr. 11-12); Recenzie (V.B.,1938, nr. 3), rec. la cartea: Teleajen Sandu. O fată singură: roman (Bucureşti); Recenzie (V.B.,1938, nr. 1-2), rec. la cartea: Teodoreanu Ionel. Secretul Anei Florentin: roman (Bucureşti); Părintele Andronic Cărturarul (1820-1893) (V.B.,1940, nr. 7-8).

Prin aceste rânduri reconstituim o biografie care e foarte importantă pentru istoria literaturii, dar mai ales pentru acei care descoperă și redescoperă tot ce este legat de Eminescu, fiindcă, în ultimă instanță fiecare dintre noi are cristalizat un Eminescu al său, unic și irepetabil...

În imagini:
1.A.Z.N.Pop
2. Clădirea Liceului Militar „Regele Ferdinand I”
3. Mihai Eminescu
4. Coperta cărții „Pe urmele lui Mihai Eminescu”
5. Coperta cărții „Pe urmele Veronicăi Micle”
6. Coperta cărții „Mărturii...”

Un articol de: Iurie Colesnic
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md