Social

În memoria lui Grigore Vieru şi a deportaţilor

„În acest an, subiectele primei lecţii sunt un motiv de tristeţe, mai ales că avem şi o elevă care a decedat într-un accident rutier. Dar datoria fiecăruia dintre noi e să păstrăm în memorie lucruri dragi şi sfinte, chiar dacă ne dor”, spune Nadejda Leagul, profesoară de limba română din Pârâta, Dubăsari. Profesoara afirmă că a crescut şi şi-a educat copiii cu poezia lui Grigore Vieru. „Nu îi certam, le recitam câte o poezie”, menţionează ea, adăugând că nu a depăşit încă trecerea în nefiinţă a poetului. Astăzi ea le va recita elevilor săi din „Balada celor deportaţi” şi „Scrisoare din Basarabia” pentru că asta este durerea care ne-a marcat ca popor. Deşi a aflat din presă că subiectul deportărilor a fost în egală măsură recomandat de minister şi s-a pregătit în acest sens, profesoara a spus că responsabilii de la Direcţia de învăţământ din raion au refuzat cu vehemenţă abordarea acestui subiect. Ea a aflat de la noi că le poate vorbi totuşi copiilor despre tragedia moldovenilor. „Într-un fel, elevii mei sunt pregătiţi pentru acest subiect. Le-am împrumutat cartea „Calvarul deportărilor”, mărturiile unor foşti deportaţi. La noi, în stânga Nistrului, deportările au fost în anii ’30, dar la fel de tragice. Şi altă dată le-am vorbit despre acest subiect”, adaugă Nadejda Leagul.

Emilia Butnaru, învăţătoare la Gimnaziul din Scorţeni, Teleneşti, va vorbi în limbajul picilor de clasa a III-a despre marele poet basarabean. „Copiii mici se plictisesc repede, de aceea va trebui să recurg la jocuri, excursii imaginare, înscenări de tot felul pentru a le vorbi despre plaiul, mama şi graiul în poezia lui Grigore Vieru”, afirmă ea.

„Prea mult au băgat sovieticii în noi frica şi ura faţă de cei care au fost duşi în Siberia. Chiar şi acum, în 2010, aceşti oameni nevinovaţi sunt văzuţi cu ochi răi de unii dintre noi care nu le-au înţeles durerile. O să le recomand copiilor să vorbească cu părinţii şi buneii despre aceste subiecte şi să reconstituie istoria oamenilor deportaţi din Larga”, povesteşte Elena Ştirbu, profesoară de istorie şi directoarea gimnaziului de la Larga, Briceni. Profesoara mai spune că în ajun a citit mai multe materiale despre acest subiect şi că şi-a îndemnat copiii să vină pregătiţi, cu propriile portofolii atât în tematica deportărilor, cât şi în cea a poetului Grigore Vieru. „L-am cunoscut pe Grigore Vieru cu două luni înainte de tragicul accident. I-am arătat o poză făcută în ograda socrilor mei din Larga, alături de regretatul Ion Vatamanu şi un scriitor de la Kiev. S-a bucurat enorm când a văzut poza”, îşi aminteşte directoarea.

Referitor la cazul din Dubăsari, ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, spune că, dacă se va confirma „refuzul” de a accepta subiectul deportărilor, va recurge la măsuri administrative de pedepsire a responsabililor. Potrivit ministrului, în această zonă autorităţile raionale deseori confundă obligaţiile funcţionarului public cu agitaţia de partid (a PCRM – n.r.).

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *