CSI / Rusia

În plină criză, în Rusia ies la lumină handicapurile modelului economic moştenit din era sovietică

De ele depinde viaţa a 11 milioane de ruşi. Ineficienţa fabricilor şi lipsa de diversitate a economiilor locale i-a ajuns din urmă. Acum oraşele monoindustriale ale Rusiei sunt sufocate economic, iar rata şomajului e de două ori mai mare decât în restul ţării.

La 250 de kilometri de Sankt Petersburg se gasește Pikaliovo, un oraș industrial unde amintirea URSS-ului rămâne vie. Monumentul lui Lenin, Palatul Culturii și strada tipic sovietică arată originile orașului. La fel face și economia. Pikaliovo se învârte în jurul fabricii sale de alumină, unde lucrează peste 10% din populația orașului.

Oleg Khristitch, director de fabrică: „Mai bine de 2.100 de oameni lucrează pentru noi. Orașul acesta există mulțumită afacerii noastre. Toți oamenii care locuiesc aici au la un moment dat o legătură cu fabricile noastre. Când copiii lor termină facultatea, vin să lucreze la noi în fabrică”.

În Rusia sunt 319 de de orașe monoindustriale. În ele locuiesc nu mai puțin de 11 milioane de oameni, adică 10% din întreaga populație a Rusiei.

Dar acum, când țara se află sub sancțiunile Occidentului iar prețurile materiilor prime au atins minimul ultimilor 13 ani, pericolele unei economii nediversificate se simt direct în viața oamenilor care nu au alternative.

Primul șoc a fost criza din 2008. Un an mai târziu, fabrica de la Pikaliovo anunța un program masiv de concedieri, după ce angajații nu-și mai primiseră salariile de câteva luni. Restructurarea însă a fost oprită de un Vladimir Putin furios, care dicta politica fabricii din poziția de atunci, de prim-ministru al Rusiei. A fost momentul în care l-a umilit pe Oleg Deripaska, unul dintre cei mai puternici oligarhi ai Rusiei, cel care deține fabrica de alumină. I-a dat un pix și l-a forțat să semneze un contract prin care garanta locurile de muncă. Miliardarul nu a scos un cuvânt și s-a conformat.

Angajații și-au păstrat locurile de muncă. Însă intervenția de la Kremlin a costat scump.

Svetlana Antropova, reprezentantul sindicatului fabricii: „De atunci, angajații au fost forțați să muncească în weekend, mai multe zile pe săptămână și lucrează cât pentru doi oameni sau mai mulți. De asemenea, au pierdut toate beneficiile sociale”.

Se muncește foarte mult pentru foarte puțin. Puterea de cumpărare a oamenilor e puternic erodată de inflația uriașă: doar în primele opt luni ale acestui an, prețurile au crescut cu circa 20%.

Deși Kremlinul a refuzat inițial restructurarea, acum încearcă un soi de reformă. De la centru s-a anunțat un plan de diversificare a economiei rusești, iar în baza lui, statul a investit la Pikaliovo într-un complex de sere și într-o nouă platformă industrială.

Centralismul continuă, iar greșelile trecutului se pot repeta. Oricum, pentru orașele monoindustriale ale Rusiei, tentativele Kremlinului vin prea târziu. Șomajul e dublu față de restul Rusiei, protecția socială nu face față, iar exodul elitelor – și nu numai – este uriaș. Orașele monoindustriale și-au pierdut 20% din populație.

sursa: digi24.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *