Judecătorii din R. Moldova condamnă la detenție pe viață mai mulți infractori decât cei din Rusia și România
Peste câteva luni se vor împlini 30 de ani de când Anatol a fost încătușat. Este primul deținut din țară care atinge acest prag, ceea ce îl face eligibil pentru eliberarea condiționată înainte de termen. „Cât am șezut eu aici, n-o șezut nimeni. Am strâns toate documentele necesare pentru eliberare după ce am împlinit 25 de ani de detenție, dar judecătorul mi-a spus că am stat prea puțin timp”, povestește bărbatul, în vârstă de 54 de ani.
Termenul minim pe care un condamnat pe viață trebuie să-l petreacă după gratii pentru a avea șansa de a obține libertatea a fost schimbat de-a lungul vremii. Conform Codului Penal vechi, din 1961, un viețaș putea ieși din închisoare după 25 de ani. Codul Penal, adoptat în 2002, a majorat acest termen de la 25 la 35 de ani. În 2009, s-a făcut o altă modificare, valabilă și astăzi, care prevede că deținutul condamnat pe viață ar putea fi eliberat după 30 de ani de ispășire a pedepsei. În R. Moldova, condamnaţii pe viaţă îşi ispăşesc pedeapsa în Penitenciarul nr. 17 din Rezina.
Deţinutul spune că, după 30 de ani de închisoare, a înțeles că, după gratii, legea este la fel ca şi cea de la libertate. „Dacă ești om, ți se răspunde omenește”, menţionează el. Totuși, Anatol recunoaște că nu a fost mereu la fel de supus și calm ca în ultima vreme, pentru că avea numai 24 de ani atunci când a fost închis. „Eram băieți tineri… Mâinile mele sunt curate. Alții au făcut-o… Trebuia să mă țin departe de dânșii”, susține deținutul. Acelaşi lucru, de fapt, îl spun cu toată siguranţa şi alţi puşcăriaşi despre infracțiunile pentru care îşi ispăşesc pedeapsa.
Anatol mărturiseşte că cel mai mult îi este dor de copii şi că, de va fi eliberat, va sta doar acasă. „Nu îmi trebuie nici ieșire la bere cu prietenii, nici plimbări, vreau să stau pe lângă casă și atât”, precizează el.
Acesta povestește că vine dintr-o familie numeroasă, formată din 13 copii. „Mama mea, care are 90 de ani, mi-a zis că s-ar fi așteptat de la oricare dintre copiii ei să ajungă aici, numai nu de la mine… Am fost închis pe 16 martie 1989, iar câteva zile mai târziu împlinisem 21 de ani. M-am întâlnit la Tiraspol cu niște băieți și întâmplător… s-a întâmplat ce s-a întâmplat… Pentru asta îmi ispășesc pedeapsa deja 28 de ani. Nu trebuia să mă întâlnesc cu cine m-am întâlnit atunci… Nu regret că am pierdut atâția ani din viață pentru fapta săvârșită. Nimeni nu are dreptul să ia viața unui om. Am făcut o prostie în tinerețe… Dar nu-mi pierd speranța că o să fiu în partea cealaltă a gratiilor”, speră vieţaşul.
Când am discutat cu el, Grigore era foarte bucuros și emoționat, pentru că, în acea zi, urma să se însoare. „Soției i-am spus adevărul, unde mă aflu și ce s-a întâmplat. Ea a spus că nu o interesează acest lucru, pentru că vede în mine un bărbat educat, la locul meu”, afirmă el. Cei doi s-au căsătorit civil în cadrul unei mici ceremonii desfășurate în interiorul penitenciarului și au sărbătorit momentul, ciocnind un pahar de șampanie pentru copii.
Proaspătul mire spune că știe exact ce va face, dacă va fi eliberat. „Îmi doresc să o cuprind pe mama și să stau cu ea la masă. Va trebui să-mi actualizez actele de studii, pentru a-mi găsi un loc de muncă”, îşi face planuri Grigore.
Tot Codul Penal stipulează că deţinuţii pe viaţă pot fi eliberaţi condiţionat înainte de termen. Acest lucru este posibil, dacă respectiva persoană a executat efectiv cel puţin 30 de ani de închisoare și dacă instanţa de judecată consideră că nu mai există necesitatea executării de mai departe a pedepsei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a dezvoltat o jurisprudență amplă în privința deținuților pe viață. Pentru ca o asemenea pedeapsă să rămână compatibilă cu art. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, care prevede că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, toți viețașii ar trebui să beneficieze de şansa de a fi eliberaţi.
În acest context, norvegienii au venit cu un set de recomandări pentru autoritățile R. Moldova. Aceștia au propus să se elaboreze o nouă definiție a detențiunii pe viață, care să ofere mai multă claritate judecătorilor în decizia de a alege între pedeapsa pe viaţă sau cea pe un număr de ani. Totodată, experții sugerează că procurorul care solicită aplicarea detențiunii pe viață, în mod obligatoriu, trebuie să întocmească un referat, în care să prezinte atât trecutul condamnatului, cât și pericolul pe care acesta îl poate avea pentru societate. Astfel, judecătorul, care are ultimul cuvânt, trebuie să chibzuiască bine dacă este necesar ca infractorul să fie privat de libertate pentru totdeauna.
„În comparație cu cei care au o sentință fixă de executare a pedepsei, condamnații pe viață au un comportament relativ bun, se străduiesc să nu încalce regimul de detenție și să demonstreze societății și organelor de drept că se comportă bine. Mulți își exprimă dorința de a participa la instruiri profesionale și la tot felul de munci, chiar dacă acestea nu sunt remunerate. De exemplu, din septembrie, vom începe niște cursuri pentru tencuitori și tâmplari. Astfel, deținuții vor putea să înveţe o astfel de meserie”, explică Ion Panaite.
Pentru a avea șansa eliberării, comportamentul condamnatului trebuie să fie satisfăcător. „Nu trebuie să aibă abateri disciplinare la momentul examinării cererii sale de eliberare condiționată, trebuie să fie încadrat în câmpul muncii neremunerate sau să-și fi exprimat intenția de a munci. Esențială este o caracteristică pozitivă din partea psihologului instituției”, precizează șeful penitenciarului.
Potrivit Iulianei Curea, șefa Direcției generale detenție din cadrul ANP, în confuziile create de modificările Codului Penal trebuie să fie luat în considerare și principiul retroactivității, care presupune că deţinuţilor li se pot aplica pedepse mai ușoare. „De exemplu, dacă persoana a fost condamnată atunci când era în vigoare legea privind ispășirea a 35 de ani din pedeapsă, acesta ar trebui să aibă șansa de a fi eliberat după ispășirea a 30 de ani, întrucât este o pedeapsă mai blândă”, spune Iuliana Curea.
De asemenea, atenţionează aceeaşi sursă, în procesul de eliberare condiționată a unui deținut este importantă evaluarea riscurilor. „Rolul sistemului penitenciar de a preveni noile infracțiuni și de a asigura securitatea comunității. Noi trebuie să fim siguri că persoana care a săvârșit infracțiuni grave nu mai prezintă pericol pentru semenii săi în momentul eliberării condiționate. Trebuie să se evalueze riscurile și nevoile acestei persoane de către profesioniști. Acum lucrăm la un instrument de evaluare care va acumula toate datele despre deținuți de la intrarea lor în pușcărie până în momentul unei posibile eliberări. Este vorba de un sistem computerizat, care ne va răspunde la întrebarea dacă există riscul ca deținutul să săvârșească o nouă infracțiune. Oamenii trebuie să înțeleagă că sistemul penitenciar are grijă de acest aspect”, mai spune şefa de direcţie.
„Din câte cunoaștem, cei trei deţinuţi de la Rezina, care vor să se întoarcă la libertate, nu prezintă un risc înalt de periculozitate. Când dosarele lor vor ajunge în instanță, cu siguranță judecătorii vor avea nevoie de informații concrete pentru a lua o decizie corectă. Toți cei care lucrează cu această categorie de deținuți trebuie să furnizeze informații cât mai detaliate despre situația fiecăruia”, adaugă Iuliana Curea.
Am încercat să aflăm cum ar proceda unii judecători în cazul în care ar trebui să decidă eliberarea condiționată a unui condamnat pe viață. Câţiva dintre aceştia, care au solicitat să le păstrăm anonimatul, ne-au asigurat că „e una când vorbești despre comportamentul pozitiv al unui condamnat și altceva e când îi citești dosarul și afli ce grozăvii a comis”.
Menţionăm că, în cazul în care eliberarea unui condamnat pe viaţă cu 30 de ani de pușcărie în spate este refuzat de către instanță, acesta are dreptul să solicite eliberarea condiționată încă o dată, dar tocmai peste trei ani.
„În această situație, a fost vorba despre o revizuire a cazului, de o schimbare a hotărârii instanței de judecată. Se mai întâmplă ca instanțele să modifice o sentință de la condamnarea pe viață la închisoare pe un termen fix”, explică Iuliana Curea.
|
Liderul grupului parlamentar Pro-Moldova, Andrian Candu, a dezvăluit în studioul Jurnal TV că Igor Dodon a fost cel care în 2005 i-a făcut cunoștință cu Vladimir Plahotniuc.
( ) Citeşte tot articolulLiderul socialiștilor Igor Dodon, care deține o colecție de accesorii de sute de mii de lei, de curând a fost observat că poartă un nou ceas de mână, estimat la aproximativ 1 500 de euro.
( ) Citeşte tot articolulA fost reținut pentru „dezmembrarea teritorială intenţionată a R. Moldova”, însă o lună mai târziu a fost eliberat, iar cele peste 30 de volume din dosarul penal intentat pe numele său și-au pierdut urma. Chiar și așa, spun cei care l-au arestat și l-au anchetat...
( ) Citeşte tot articolulZece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet, citat de Mediafax.
( ) Citeşte tot articolulCeaiul verde este recomandat în curele de slăbire, însă pe lângă rolul sau dietetic, această licoare previne o serie de alte afecţiuni sau ameliorează dureri nebănuite. Îţi spunem câteva lucruri pe care experţii în medicină naturistă nu ţi le-au...
( ) Citeşte tot articolulPrimele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin programul Covax al ONU, a anunţat preşedinta Maia Sandu, după o discuţie cu directorul regional al acestei companii, Sinan Atlig, transmite Agerpres.ro.
( ) Citeşte tot articolulFiecare al doilea fumător care încearcă să renunțe la țigări se întoarce la vechiul obicei după o săptămână sau chiar mai puțin. Cel mai des fumătorii susțin că nu pot renunța la acest viciu din cauza lipsei de voință. Potrivit The Sun, 52 procente susțin că...
( ) Citeşte tot articolulAm arătat în numărul precedent că româna, la fel ca celelalte limbi romanice, a moștenit din latină aproximativ 2000 de cuvinte-bază. Dacă ținem seama de felul cum s-au transmis aceste cuvinte diverselor limbi romanice, constatăm că aproximativ 500, adică o pătrime, au...
( ) Citeşte tot articolulLiderul regimului de la Tiraspol minte în legătură cu cele 1800 de doze de vaccinuri pe care Chişinăul urmează să le trimită regiunii transnistrene. Cele 1800 de doze fac parte din lotul pe care Republica Moldova le-a primit drept donaţie din partea României, însă...
( ) Citeşte tot articolulFacultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a USM, a anunșat cu profundă durere că s-a stins din viață doamna Angela Zubco, doctor, conferențiar universitar în cadrul Departamentului Științe Politice și Administrative, FRIȘPA.
( ) Citeşte tot articolulSfantul Gherasim de la Iordan a trait in secolul al VII-lea. Dupa ce s-a calugarit, s-a retras in pustiul Tebaidei unde a intemeiat un asezamant monahal, prezent si in zilele noastre. Atat de mult s-a impartasit de viata dumnezeiasca, incat si fiarele salbatice i se supuneau. Din scrierea vietii...
( ) Citeşte tot articolulComisia pentru etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților din Moldova a suspendat executarea propriei decizii din data de 7 decembrie 2020 privind retragerea licenței de avocat a lui Igor Popa.
( ) Citeşte tot articolul