Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Atitudini 1 Aprilie 2011, ora 09:52    Din editia print

Marime Font

În răspăr: DE BINE

 Trebuie să recunosc că desanturile astea diplomatice ale occidentalilor în Moldova, care se ţin lanţ în ultimii doi ani, mă umplu de mirare. Le-am aşteptat două decenii. La un moment dat, am încetat să mai cred că merităm atenţia Europei.
Nici astăzi nu mi se pare că ne ridicăm la nivelul dialogului propus de europeni. Când îi aud pe aceşti înalţi demnitari străini vorbind despre Moldova ca despre „o poveste de succes” şi mă uit în jurul meu ca să descopăr însemnele acestui succes, nu le văd aproape nicăieri.

 
 
 

 Privesc la lucruri din interiorul breslei din care fac parte, cea a aşa-zişilor „oameni de cultură”. Aici lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc în ultimii douăzeci de ani. O grămada de nechemaţi şi neprofesionişti continuă să dea tonul în domeniu, aşa cum îl dădeau cu zece şi douăzeci de ani în urmă. Adevăratele valori şi adevăraţii profesionişti, dacă nu sunt marginalizaţi, atunci sunt puşi pe acelaşi cântar cu semidocţii. Şi cred că aproape la fel stau lucrurile cam în toate domeniile.
Prin urmare, unde sunt semnele acelei „poveşti de succes”, ca să le văd şi eu? Nu prea ştiu. Ştiu, însă, cu siguranţă că ele există şi am şi o explicaţie a prezenţei lor. Mi se pare că se întâmplă pentru prima dată în istoria ultimilor douăzeci de ani, când vârfurile elitelor politice de la noi au depăşit un anume nivel mediu al stării conştiinţelor din Moldova.
Există câţiva oameni în clasa politica de astăzi, secondaţi de echipe de experţi, care, în sfârşit, justifică titlul de elite. Există câţiva oameni care creează o imagine nemeritat de bună a Moldovei în exterior. Nu obişnuim să-i punem în valoare, să-i apreciem, ni se dă mai uşor mâna să-i criticăm. Nu înseamnă că nu merită critici, că sunt infailibili şi că trebuie cu orice preţ menajaţi.
Astăzi, însă, o să încerc să articulez, în sfârşit, un răspuns la o întrebare care mi-a fost pusă uneori de ziare şi televiziuni. Există în Moldova ceva care să mă facă mândru de pământul acesta? Aşa sună întrebarea. Mărturisesc că, ultimii doi ani, un Vlad Filat, un Iurie Leancă, un Alexandru Tănase, un Dorin Chirtoacă m-au făcut să mă simt - uneori - mândru de noi, moldovenii. Cred că oamenii aceştia, plus alţii câţiva, plus un mic detaşament de experţi şi analişti care s-au afirmat în ultimii ani reprezintă în Moldova un fel de locomotivă modernă a unei garnituri de vagoane încă sovietice aflate pe şine ruginite.

Un articol de: Constantin Cheianu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul