Astăzi 24 Aprilie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 23 Aprilie 2018
Abonamente

Interviu 16 Martie 2017, ora 09:20    Din editia print

INTERVIUÎnnobilați-vă viața cu idealul Unirii!

Marime Font

Un om al naturii, un om al fotografiei, un om al Patriei. Astfel, este cunoscut ecologistul Alecu Reniță. Puțini știu ce se ascunde după obiectivul aparatului de fotografiat al lui Alecu Reniță, care imortalizează cele mai frumoase peisaje ale naturii. Puțini știu despre omul care și-a jertfit cei mai frumoși ani din viață pe altarul naturii, de aceea în interviul ce urmează veți afla despre un alt Alecu Reniță, deputat în primul Parlament care a trecut prin GULAG-ul sovietic și un luptător pentru idealul re-Unirii.

- La doar 20 de ani, pentru activitate naționalistă, la comanda KGB, ați fost condamnat la trei ani în „lagărele de reeducare sovietică”. Cum ați trecut peste această perioadă ca mai apoi să deveniți o persoană marcantă în istoria Țării?

- „Lagărele de reeducare sovietică” aveau misiunea să bage spaima în oameni pe toată viaţa şi să-i scoată pentru totdeauna din orice circuit social şi profesional. În acele timpuri de teroare „paşnică” şi de laşitate colectivă, se ducea o luptă cumplită împotriva fiinţei româneşti a Basarabiei, a Transnistriei şi a Bucovinei, în transformarea a peste cinci milioane de români moldoveni, bucovineni şi transnistreni în homo sovieticus. „Reeducarea” se făcea în societate şi în lagăre, iar testul de promovare presupunea în mod obligatoriu o doză letală de ură faţă de neamul tău, şi faţă de tot ce însemna România. Atunci s-au pus bazele românofobiei, atunci se producea pe bandă rulantă moldovenii care îşi făceau carieră prin cultivarea urii faţă de naţiunea română, atunci partidul comunist susţinut de Academia de Știinţe şi de o armată de colaboraţionişti fabrica „limba moldovenească şî nărodu moldovinesc”. Livada plantată de regimul de ocupaţie sovietică acum rodeşte din plin. Dodon şi susţinătorii săi sunt roadele otrăvite ale seminţelor aruncate în acele timpuri pe pământul Basarabiei. Nici atunci, nici acum, nu am permis şi nu permit nimănui, să-mi schimbe originile, să-şi şteargă picioarele de naţiunea mea, să port un buletin de identitate fals. Dictaturile pot ucide omul, dar nu şi idealurile lui. Iar un om care crede în idealurile naţiunii din care face parte are mai multe şanse să supravieţuiască GULAG-ului şi „reeducării sovietice”. E un răspuns la întrebarea cum am trecut peste acea perioadă, când au încercat în fel şi chip să-mi taie aripile. Idealul naţiunii române a fost, este şi va rămâne idealul unităţii naţionale. În afara acestui ideal începem să ne pierdem identitatea şi treptat suntem asimilaţi de imperiile prădalnice.

Ideologhiceski ne podlejit perevospitaniu

- GULAG-ul sovietic v-a furat trei ani din viață. Dacă nu ar fi fost acel moment, ați fi mers pe altă cale?

- Nu cred că putea fi altfel. GULAG-ul m-a ajutat să văd monstrul din interior şi să înţeleg până la capăt nenorocirea care a lovit Basarabia la 28 iunie 1940, când a fost ocupată de Uniunea Sovietică. Suferinţele ori te distrug definitiv, ori te întăresc. Din lagărul lor de „reeducare” eu am ieşit cu verdictul „magiştrilor” că „ideologhiceski ne podlejit perevospitaniu”(n.red.: nu se supune reeducării ideologice), osânditul nu poate fi reeducat. În fond, era o sentinţă pentru toată viaţa şi, drept rezultat, am fost hăituit, supravegheat şi ţinut departe de Chişinău încă opt ani. Oriunde mi-am găsit un loc de muncă, nu mi-am vândut niciodată identitatea pe un blid de linte. Nu am ascuns nicăieri că sunt român şi Patria mea adevărată este România, şi nu Uniunea Sovietică. De aceea, nu cred că aş fi avut alt drum, dacă regimul de ocupaţie sovietică ar fi încercat să mă „reeduce” altfel, adică să mă ia în nomenclatura lor, să-mi dea o funcţie înaltă, de unde să mă ocup cu deznaţionalizarea românilor din Basarabia.

- De-a lungul timpului ați fost în fruntea tuturor proceselor de renaştere naţională și în prezent sunteți un militant al Unirii. Aceste valori naționale pentru care luptați, în ce măsură vă caracterizează?



- Pentru mine valorile naţionale nu sunt forme fără de conţinut şi nici trepte pentru a urca la posturi cât mai înalte. Valori ca pământul strămoşesc, limba română, alfabetul latin, tricolorul, credinţa, cultura şi civilizaţia românească, istoria naţională, Eminescu, unitatea tuturor românilor, cultul pentru părinţi şi înaintaşi, reprezintă coloana vertebrală a poporului român. Basarabenii „reeducaţi” de regimul de ocupaţie sovietică dispreţuiau aceste valori, considerându-le străine şi periculoase. În anii 1985-1991, a trebuit să declanşăm un lanţ întreg de procese, care să le arate românilor moldoveni valorile lor adevărate, şi nu falsurile şi surogatele sovietice. Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională a fost cel mai frumos lucru pe care l-au făcut românii basarabeni în a doua jumătate a secolului XX. Ne-am dorit foarte mult ca această uriaşă energie populară şi Mişcare să fie încununate cu Actul Unirii, cu reîntoarcerea Basarabiei Acasă, la sânul Patriei Mame - România. Rostul vieţii mele îl regăsesc în păstrarea şi perpetuarea acestor valori naţionale şi, în primul rând, în reîntregirea naţiunii române.

Peste tot unde răsună limba română mă simt ca acasă


- Unde este inima lui Alecu Reniță - în România sau în Moldova? Și de ce ?

- Moldova înseamnă România, aşa cum Bucovina, Ardealul, Oltenia sau Dobrogea înseamnă tot România. Peste tot unde răsună limba română mă simt ca acasă. Mă simt foarte legat de Basarabia mea natală, dar cred că am aceleaşi legături adânci cu blânda Moldovă de dincolo de Prut, cu legendara Transilvanie, cu fabulosul Maramureş, cu dulcea Bucovină, cu încântătoarea Oltenie, cu mirifica Dobroge. Avem cea mai frumoasă Ţară de pe glob şi inima mi-i peste tot acolo unde e România, care începe de dincolo de Nistru şi ajunge până dincolo de Tisa, de Carpaţi, de Dunăre şi de Marea Neagră. E foarte greu de înţeles cum unii din cei tineri nu-şi văd Ţara în toată frumuseţea şi dimensiunea ei. Avem datoria să-i ajutăm să vadă Ţara întreagă, nu pe bucăţi.

- Anul 2018 va fi al Unirii?

- Unirea porneşte din suflet, din convingere, din voinţa colectivă de a face dreptate Basarabiei noastre natale. Fraţii din dreapta Prutului ne aşteaptă Acasă din august 1944, dar decizia finală rămâne după noi, cei din actuala R. Moldova. Iar aici, cuvântul decisiv ar trebui să-l aibă generaţiile tinere, fiindcă e nedrept să ai suficientă libertate în alegere şi să aştepţi ca Moscova să-ţi hotărască soarta sau să vină alţii să-ţi facă Unirea. Noi am participat la distrugerea Uniunii Sovietice, am votat Declaraţia de Independenţă faţă de Kremlin, am adus limba română, alfabetul latin, tricolorul românesc în Basarabia, dar nu ne-a reuşit să ducem până la capăt cea mai frumoasă operă - Unirea. Istoria parcă a dorit să lăsăm cel mai important lucru altei generaţii. Îndemnul meu către cei tineri este să formaţi Generaţia Unirii, să vă înnobilaţi viaţa cu idealul Unirii, ideal pentru care au luptat buneii şi părinţii voştri. Timpul este favorabil, iar anul 2018 are o mare încărcătură simbolică. Nu lăsaţi Unirea pentru o altă generaţie. Istoria vă aparţine!  

Un articol de: Irina Tabaranu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 23 Aprilie 2018, de Constantin Tănase

Nopțile Moldovei suverane

(Pastel politic, compus din mai multe părți despărțite noaptea de Găinușa cerească).

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Aprilie 2018, de Constantin Tănase

„Un leu pentru Mitea”

Am intrat în iarnă și, de aici înainte, cât mai este până la primăvară?  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Luna mai - primăvara literaturii

Luna mai e în fiecare an o lună a marilor festivaluri literare. În București are loc a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie, unde nu au lipsit și nu vor lipsi poeții basarabeni, mulțumită Muzeului Național al Literaturii Române și celorlalți organizatori. Festivaluri vor fi...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Când ne vom u(r)ni?

Discursurile despre unire sunt atât de multe și de diferite încât, dacă s-ar aduna textele scrise, am bate folclorul despre strigoi și vrăjitoare. Vorbim de reunire ca de ceva despre care bănuim că este, dar nu știm cum arată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Găștile urii

Postam cu câțiva ani în urmă câteva gânduri pe o rețea de socializare. Revenind acum la notele de atunci, m-am gândit să le reiau și să le dezvolt, ca să înțelegem că lucrurile sunt întotdeauna mai complexe decât par la o primă vedere. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Aprilie 2018, de George Simion

Cum evităm înfrângerea la primăria Chișinăului pe modelul Maia Sandu?

Cartoful fierbinte al alegerilor pentru Primăria Chișinău a fost ca o grenadă dată în spațiul închis pentru majoritatea forțelor politice din R. Moldova. Și nu doar politice… Nici noi, unioniștii, nu aveam nevoie de aceste alegeri acum, în Anul Centenarului. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Primăvara primarilor

E trist sau vesel să ne pregătim de Paști în plină campanie electorală?

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Ferdinand – o poveste cu o singură pată

„Ferdinand” e o poveste perfectă pentru sărbătorile care se apropie. Fiind vorba de un film de animație 3D, din 2017, e recomandabil, în primul rând, copiilor. Animația, în regia lui Carlos Saldanha, a fost realizată după o carte pentru copii „Povestea lui Ferdinand”,...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Aprilie 2018, de Răzvan Munteanu

SUA vs. Rusia: Resetarea relațiilor sau escaladarea tensiunilor globale

Oficialii de la Moscova și Washington au confirmat în această săptămână, înainte de Paște, invitația președintelui SUA, Donald Trump, de a se întâlni la Casa Albă cu omologul său rus, Vladimir Putin.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Darul și dăruitorul

Iepurașul mi se pare că e o invenție stranie de Paști, dar care bucură foarte mult copiii. Deci, nu mă amestec să pun la zid iepurașul, pe care și nepotul meu îl caută prin grădină.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Aprilie 2018, de Silviu Tănase

Trei lucruri pe care nu le va face Dodon

În această săptămână, Curtea Constituțională, în unanimitate, a emis o nouă decizie istorică. Instituția, care este garantul Constituției, a emis o decizie ce i-a făcut pe mulți să ia apă în gură. N-am văzut reacții pe fond nici de la opoziția parlamentară sau...

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Aprilie 2018, de Moni Stănilă

Nu avem nimic, dar nimicul ne e suficient

Evenimentele de la Uniunea Scriitorilor, de pe 27 martie, au decurs foarte bine. Solemnitatea momentului a fost marcată de parastasul pentru membrii Sfatului Țării și scriitorii deportați, oficiat de preoții Mitropoliei Basarabiei. 

() Citeşte tot articolul