INTERVIU /// Volodymyr Fesenko: „Dacă toți adepții lui Zelenski se vor prezenta la vot, el va deveni președinte”

publicat în Actualitate pe 31 Martie 2019, 07:27

Pe 14 martie, la Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI) din Paris s-a desfășurat conferința „Alegerile prezidențiale din Ucraina: va câștiga oare țara?”. În cadrul evenimentului, mai mulți specialiști și-au expus punctul de vedere cu privire la alegerile prezidențiale din Ucraina, al căror prim tur va avea loc duminică, 31 martie 2019. Printre experții invitați de către prestigioasa instituție franceză s-a numărat și  Volodymyr Fesenko.TIMPUL a realizat un interviu cu expertul nominalizat despre importanța pe care alegerile de duminică o vor avea pentru vecinii Ucrainei, în special pentru R. Moldova.

Volodymyr Fesenko conduce Centrul de Studii Politice „Penta” din Kiev. A activat în calitate de profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității Naționale din Harkov (1999-2001). A fost coordonator de programe la antena regională a International Rennaissance Foundation (rețeaua Fundațiilor Soros) (1993–1999) și profesor asociat la Academia ucraineană de pedagogie tehnică din Harkov (1990–2000). A fost membru al Consiliului unității naționale și al Adunării constituționale pe lângă președintele Ucrainei (2013), membru al Consiliului coordonator pentru dezvoltarea societății civile pe lângă șeful statului (2012–2013) și membru al Consiliului public al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei (2005–2012). Principalele sale teme de cercetare includ politica ucraineană, relațiile între Ucraina și Rusia, partidele și elitele ucrainene.

- Care sunt principalele așteptări ale electoratului ucrainean în 2019?
- Spre deosebire de 2014, când așteptarea păcii (încetarea războiului) și stabilizarea situației politice, inclusiv consolidarea schimbărilor politice, care au avut loc după victoria Euromaidanului, erau sentimentele dominante, în prezent concurează între ele diferite așteptări. Există așteptări legate de schimbări politice cardinale și de înlăturarea de la putere a elitelor politice vechi, mă refer, în special, la candidatul Vladimir Zelenski. Sunt și așteptări legate de schimbări pozitive în plan social și de revizuirea politicilor tarifare. Pe acest palier se poziționează mai mulți candidați, dar Iulia Timoșenko este lider. Există și tendința de încetare a războiului și de o împăcare, cel puțin, relativă cu Rusia, căreia încearcă să-i corespundă politicienii pro-ruși Boiko, Vilkul, Muraev. Altă parte a societății este împotriva oricărui compromis cu Moscova și susține ideea de confruntare cu Kremlinul și ruperea legăturilor cu Rusia. Acest electorat este consolidat de către Poroșenko. Există și dispoziții favorabile unei schimbări ale puterii - pentru o putere mai cinstită, dar fără o schimbare radicală a politicii externe și interne. Acestora le corespunde în cea mai mare măsură Hrițenko.

Principala schimbare a structurii electoratului, în comparație cu anul 2014, este lipsa a cinci milioane de alegători, care au rămas în teritoriile ocupate din Donbas și Crimeea și, care în trecut, votau pentru Partidul Regiunilor și pentru comuniști. Fără acești alegători, urmașii politici ai Partidului Regiunilor nu-și pot lua revanșa, nu pot câștiga nici alegerile prezidențiale, nici pe cele parlamentare. Plafonul lor electoral este de 15-20 de procente. Totuși forțele proruse s-au activizat simțitor în ultimii ani, utilizând, mai ales, tribunele mediatice. Unii dintre susținătorii lor nu au participat în alegerile din 2014, dar în situația actuală mulți dintre ei vor ieși, cel mai probabil, la vot pe 31 martie. De aceea forțele proruse își vor mări cu certitudine ponderea în viitoarea componentă a parlamentului, dar nu vor avea majoritatea. Cred că vor acumula cel mult un sfert dintre mandatele de deputat.

Dar cea mai importantă schimbare din 2014 până în prezent este creșterea nemulțumirii față de președintele Poroșenko și față de toate elitele politice, atât cele de la putere, cât și cele din opoziție. Cu toate acestea, majoritatea populației susține în continuare opțiunea proeuropeană.

„Nici un candidat nu are șanse să câștige din primul tur”

- Confruntarea cu Rusia, lupta cu fenomenul corupției și geopolitica. Ați putea include aceste trei teme într-un top al celor mai importante preocupări din această cursă electorală?
- Nu este chiar așa. Lupta contra corupției și geopolitica nu ajung în mod sigur în topul primelor trei. Cele mai importante trei teme ale acestei campanii sunt următoarele: 1) problemele războiului și ale păcii (pentru unii în prim-plan este încetarea războiului, pentru alții – confruntarea cu Rusia); 2) problema tarifară, care e preocuparea a peste 50% dintre ucraineni; 3) atitudinea față de conducerea actuală a țării, pe care unii o susțin, iar alții pledează pentru schimbarea ei neîntârziată.

- Cine dintre primii trei candidați, Zelenski, Poroșenko și Timoșenko, au cele mai mari șanse de a corespunde așteptărilor alegătorilor ucraineni, dacă ținem cont de preocupările pe care le-ați menționat mai sus?
- Nu e vorba de o corespundere cu preocupările electoratului, ci cu dispozițiile și cu așteptările, care sunt dominante în societatea ucraineană. Cei trei lideri, menționați de dvs., corespund cel mai bine așteptărilor respective, dar această logică va funcționa în primul tur al alegerilor prezidențiale. Nici unul dintre ei nu are șanse să câștige din primul tur. Rezultatul final al prezidențialelor va depinde de numele candidaților, care se vor califica în turul doi. Iar în turul doi, majoritatea alegătorilor votează nu atât pentru unul dintre concurenți, cât, mai degrabă, împotriva celuilalt. Aici pot să apară probleme pentru actualul președinte al Ucrainei. El are cel mai ridicat anti-rating dintre toți candidații – între 40 și 50 la sută dintre ucraineni le spun sociologilor că nu vor vota în niciun caz pentru Poroșenko. Conform sociologilor, cele mai mari șanse de victorie le are Zelenski, dar printre susținătorii acestuia sunt mulți tineri și persoane apolitice, care nu merg la vot la fel de activ ca pensionarii, care o simpatizează pe Timoșenko. Dacă adepții lui Zelenski se vor prezenta în număr mare la vot, acesta nu doar va ajunge în turul doi, dar și va învinge în aceste alegeri. Iar dacă activismul adepților săi va fi slab, el ar putea nici să nu ajungă în turul doi. De aceea e devreme să prezicem cine ar putea câștiga prezidențialele din Ucraina.

Lecția transnistreană pentru Ucraina

- Conflictul înghețat din anul 1992 din Transnistria ar putea servi ca model pentru soluționarea conflictului militar-politic din Estul Ucrainei? Și ce concluzii pot fi trase din lecția transnistreană?
- Aici nu este vorba despre un scenariu de soluționare a conflictului, ci mai degrabă de o modalitate de înghețare a sa. De fapt, în asta și constă principala lecție transnistreană. În primii ani ai conflictului din Donbas scenariul transnistrean era examinat în Ucraina ca fiind unul prin definiție negativ, deoarece într-o asemenea eventualitate teritoriile necontrolate nu s-ar întoarce în componența Ucrainei. Dar în prezent nu mai există o atitudine negativă din start față de un astfel de scenariu. S-a acumulat oboseala de pe urma războiului. Dacă acțiunile militare ar înceta și în Donbas s-ar păstra statu-quo-ul militar-politic, acest fapt ar atrage o atitudine pozitivă. Cum se mai spune pe la noi: „Doar să nu fie război”. Avantajele unui astfel de scenariu constau în faptul că acesta ar putea deveni un compromis realist pentru ambele părți implicate în conflict, un fel de „răul cel mai mic”. Cu toate acestea, nu putem spune că scenariul în cauză este un model de soluționare a conflictului, fiindcă acest lucru ar trezi neînțelegere și din partea participanților occidentali la negocieri, și în Ucraina, și, posibil, chiar și în Rusia. Este mai degrabă o premisă necesară pentru soluționarea ulterioară a diferendului. Dacă acțiunile militare din Donbas vor înceta, atunci se vor putea activiza legăturile informale și semiformale dintre partea ucraineană și separatiștii din regiune. Interesele de business vor începe să acționeze în calitate de punte de legătură. Astfel pot fi create treptat premise pentru o reintegrare ulterioară a Donbasului. În acest caz, trebuie să ținem cont de faptul că, spre deosebire de Transnistria, teritoriile separatiste din Donbas s-au aflat peste 20 de ani în componența Ucrainei independente.

Scenariul transnistrean va fi unul eficient doar atunci când își va da acordul Moscova. Iar acest lucru va deveni posibil doar în cadrul unor înțelegeri mai largi între Rusia și Occident. De exemplu, ar putea fi viabilă condiția slăbirii sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei în schimbul încetării focului în Donbas.

Între timp, la Moscova domină o cu totul altă logică, și anume, că e mai bine să continue „un război de mică intensitate” în Donbas, care să consume resursele Ucrainei și să frâneze dezvoltarea ei, împiedicând în același timp integrarea Ucrainei în UE și în NATO. Atât timp cât va continua conflictul în estul Ucrainei, nu poate fi vorba de accederea Ucrainei nici în UE, nici în NATO.

- Ce consecințe vor avea aceste alegeri pentru vecinii Ucrainei, în special, pentru R. Moldova?
- Nu cred că vor avea consecințe importante pentru vecinii Ucrainei, inclusiv pentru R. Moldova. Mult mai important va fi un alt aspect - păstrarea cursului de integrare europeană a Ucrainei și contrapunerea față de agresiunea rusească, chiar și în cazul schimbării președintelui țării.

Kiev, 19 martie 2019