Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 09:00
Abonamente

Interviu 2 Martie 2016, ora 08:00    Din editia print

Interviu cu Anatol Șalaru, ministrul Apărării al R. Moldova: „Noi ne aflăm în plin război cu Rusia”

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

Ministrul Apărării Anatol Șalaru ne asigură că Armata Națională este pregătită să țină piept unui eventual conflict militar cu trupele rusești dislocate în Transnistria. Totodată, consideră ministrul, Rusia nu este interesată să pornească un război deschis contra Moldovei. Deși face parte dintr-un Guvern dirijat de Partidul Democrat, care optează pentru neutralitatea RM și, respectiv, contra aderării statului nostru la NATO, Șalaru se arată pregătit să modernizeze armata, conform standardelor Alianței Nord-Atlantice. 

- Am o întrebare foarte simplă pentru dvs., dle ministru. Cine, din punct de vedere militar, este principalul potențial inamic al țării noastre?
- Este o întrebare foarte grea. Nu eu, în calitate de ministru, stabilesc cine ne sunt inamicii. Există Strategia Securității Naționale, în care trebuie să fie stipulat clar cine ne sunt prietenii și dușmanii. Documentul trebuia să fie aprobat, prin decret prezidențial, încă la 1 octombrie 2015, dar deocamdată întârzie să apară. Din punctul meu de vedere, pentru noi reprezintă pericol regiunea transnistreană și trupele militare rusești dislocate acolo. E adevărat că acestea niciodată nu se vor implica într-un conflict direct contra RM, fiindcă asta ar însemna o declarație de război din partea Rusiei. Însă soldații ruși din stânga Nistrului ar putea să-și schimbe uniformele, cum au făcut-o și în Crimeea, și să se contopească cu trupele separatiste. Or, transnistrenii sunt un pericol pentru noi, deoarece sunt invizibili. Ei nu au țară și, fiind controlați din afară, oricând ar putea recurge la provocări.

Falimentul BEM este o parte din războiul Rusiei contra RM

- Să fie și așa, însă pericolul tot de la Moscova vine…
- Da, dar astăzi războiul nu mai este cel din sec. XIX-XX, iar componenta militară a unui război în prezent nu depășește 20%. De fapt, noi ne aflăm într-un plin război hibrid, pe care Rusia îl duce în RM. O asemenea confruntare poate fi mai eficientă decât un război clasic. Să luăm exemplul Ucrainei. Dacă rușii s-ar fi implicat acolo într-un război clasic, situația ar fi fost alta. Rusia ar fi fost izolată și s-ar fi trezit cu sancțiuni extrem de dure, în timp ce Ucraina ar fi primit ajutor militar din partea multor țări. De aceea Moscova a implicat „omuleții verzi”, structuri paramilitare și a făcut un referendum în Crimeea. La noi, războiul hibrid are ca scop destabilizarea politică, finanțarea unor partide obediente Kremlinului, dar și războiul economic și financiar. Falimentul Băncii de Economii (BEM) este o parte din războiul respectiv. Pe de o parte, companiile rusești, care au fost acționari la această bancă, și-au salvat banii. Este vorba de cele 13 miliarde de lei, sustrase prin credite în noiembrie 2014, care au ajuns în Rusia. Pe de altă parte, falimentul BEM a afectat foarte mult credibilitatea noastră înternațională. Întrebați astăzi băncile moldovenești dacă pot să-și vândă acțiunile pe piața internațională. Sau întrebați bancherii europeni dacă ar risca să investească în Moldova. Și veți afla că nu. Altă componentă a războiului hibrid sunt sancțiunile economice pe care rușii ni le aplică, plus crearea de așteptări false din partea cetățenilor. În prezent, unele structuri încearcă să le explice cetățenilor că Guvernul se face vinovat de toate relele, pentru că ar fi trebuit să le dea mult mai multe. În realitate, aceasta nu este decât o manipulare. Un rol aparte îl joacă și războiul informațional, dus prin toate canalele rusești difuzate în RM.

- Cine se face vinovat de această stare de lucruri?

- Suntem cu toții vinovați, inclusiv mentalitatea noastră. Pentru că suntem manipulabili. Dacă e adevărat ceea ce se spune despre banii pe care îi primesc partidele prorusești, mass-media și ONG-urile rusești din RM, bugetul lor anual este mult mai mare decât cel al Ministerului Apărării. De aceea, astăzi, există pericolul real de deturnare a parcursului nostru european, dacă partidele prorusești vor veni la putere. Atunci Rusia s-ar consolida puternic și va prezenta un pericol foarte mare pentru toată zona: Ucraina, România și, în general, regiunea Mării Negre.

- Vorbind despre partidele prorusești, vă referiți doar la PSRM și la Partidul Nostru?

- Nu doar. Și Platforma DA manipulează lumea. Nu știu dacă e finanțată de ruși, dar solidarizarea acesteia cu cele două partide, plus „batista pe țambal”, ne arată că este o supremă naivitate să crezi că, venind la guvernare împreună cu Dodon, îl vei face să renunțe la sarcinile pe care i le-a pus Moscova.

„Capacitățile noastre militare ne permit să protejăm cetățenii”


- Cât de posibil este să aibă loc în RM un conflict militar similar celui din Ucraina?

- Noi nu avem frontieră direct cu Rusia și am putea avea un astfel de conflict numai dacă Rusia ar reuși să rupă Ucraina și să facă joncțiune cu Transnistria. Știți prea bine despre tentativele de creare a așa-zisei republici Basarabia sau de desprindere a Odesei de Ucraina. Revenind la întrebarea dvs., vă pot spune că deocamdată capacitățile noastre militare ne permit să protejăm cetățenii.

- Și cum ați putea apăra cetățenii, dacă Armata Națională dispune în mare parte doar de tehnică sovietică, care se uzează? Chiar recent ați vândut niște instalații vechi de lansare a rachetelor.
- Înainte de a ne înarma, trebuie să evaluăm riscurile și amenințările și, în funcție de acestea, să luăm decizii. Da, am vândut trei instalații cu o vechime de peste 40 de ani și cu grad de uzură de 100%, care au fost scoase din uz încă în 2001. Fiind nefuncționale, acestea aduceau numai pierderi. E o mare greșeală să-ți pui speranța într-un morman de fiare vechi și să te bucuri că le ai. Nici să le reparăm nu avea rost, căci reparația unei singure instalații costă 5-7 milioane de euro. Și așa, cum bugetul ministerului este de 20 de mln de euro pe an, trebuia să facem economii timp de zece ani. Instalațiile au fost cumpărate în cadrul unei licitații publice, la prețul de 680 de mii de dolari, de către o firmă din Anglia. Astăzi, însă, există complexe de rachete mobile și foarte eficiente, care fixează mai multe ținte deodată.

- Din ce bani va fi cumpărată tehnica nouă, dacă bugetul Ministerului Apărării este unul auster?

- O parte din tehnica militară sovietică a fost posibil să o reparăm. În rest, trebuie să vindem ceea ce avem vechi. Este vorba și de cele șase MIG-uri 29. Firește, sperăm și la donații externe. După ce am primit, din SUA, 39 de Hummer-uri, americanii ne vor mai dona 160 de mașini. America ne acordă anual și echipament în valoare de 11 mln de dolari.

„Țările NATO și-au asumat sarcina de a ne echipa Armata Națională”

- Cu toate acestea, americanii nu ne dau armament. Iar în acest caz, reiese că avem o armată dezarmată?
- Comparând ceea ce avem noi și transnistrenii, putem să ne apărăm. Nu trebuie să mergem pe ideea că e nevoie să avem și noi ceea ce au ei. Repet, trebuie să evaluăm riscurile, căci azi în lume se discută altfel. Dacă ei au 20 de tancuri, nouă ne sunt suficiente două elicoptere antitanc, care distrug cinci tancuri dintr-o salvă. În situația noastră, trebuie să căutăm și eficiența militară, și cea financiară, iar un singur tanc costă trei-patru milioane de euro. Mai mult, echipamentul nou este mai ușor de întreținut. Georgienii, în timpul conflictului militar cu Rusia, doborau avioanele rusești, folosind complexele antiaeriene Spider, care sunt mobile și foarte eficiente. Astfel, noi trebuie să modernizăm armata și să devenim interoperabili cu trupele NATO. Moldova este beneficiară a Inițiativei „Defense Capability Building”, în care NATO ne-a inclus alături de Georgia și Iordania. Inițiativa prevede două etape: adoptarea legislației privind strategiile de apărare ale RM și modernizarea Armatei Naționale. Mai bine zis, țările NATO și-au asumat sarcina de a ne echipa armata. Nu știu dacă ne vor da armament greu, dar în rest vom fi asigurați cu tot utilajul necesar.



- Dle ministru, mi se pare că sunteți prea optimist, pentru că un conflict militar cu Transnistria înseamnă un război cu Rusia, totuși…
- Astăzi, nicio țară din Europa de una singură nu este capabilă să reziste unui război cu Rusia. Dar eu nu cred că Moscova are în plan să ducă războaie directe cu cineva. Chiar și în Siria, ei s-au implicat doar după ce au fost invitați de președintele acestei țări. Iată de ce fac diferența între un război cu Rusia și unul cu separatiștii transnistreni. După regulile războiului modern, dacă vrei să ocupi o țară sau un oraș, trebuie să ai forțe care să depășească de două ori cele ale inamicului. Iar separatiștii nu fac față la acest capitol, deși finanțarea lor este mult mai mare decât a noastră.


Oficial, Rusia nu este inamicul nostru…

- Dvs. ați văzut măcar proiectul Strategiei Securității Naționale?
- L-am văzut, dar nu vreau să mă pronunț.

- În el, Federația Rusă figurează printre inamicii noștri?
- Nu scrie deloc cine ne sunt dușmanii.

- Spuneați mai sus că acest document ar trebui să prezinte și prietenii, și dușmanii RM…

- Asta este…. Probabil că noi, ca țară neutră, evităm să spunem asta.

- Și e corect să evităm?
- Cred că nu. Atâta timp cât avem o armată de ocupație pe teritoriul RM, eu cred că acest lucru trebuie declarat oficial. Dar, din păcate, asta nu ține de competența mea. Strategia a fost elaborată de aparatul șefului statului, iar președintele grupului de lucru a fost Alexei Barbăneagră, secretarul Consiliului Suprem de Securitate. Am auzit că multă lume a așteptat ca documentul să stipuleze cine ne sunt potențialii adversari, dar poate că din incompetență, poate că din alte motive, s-a trecut peste asta. Astfel, eu pot să mă dau cu părerea, dar nu pot influența acest proces. Moldova s-a declarat țară neutră, chiar dacă în conformitate cu toate cutumele internaționale, un stat nu poate fi neutru, dacă are pe teritoriul său o armată străină, care are scopuri ostile. Săptămânal, această armată face aplicații pe poligonul din Tiraspol, adică se pregătește de luptă. Deci, care e scopul lor?

„Eu pot să pregătesc armata pentru aderarea la NATO”

- În toate campaniile electorale, PL optează pentru aderarea RM la NATO…
- Și nu numai în campaniile electorale...

- Credeți că are nevoie NATO de noi și cât de reală este această aderare?
- La noi s-a format o percepție, precum că NATO ne vrea și are interese meschine în Moldova. Nu este adevărat. Noi nu trebuie să ne apropiem de NATO doar ca niște consumatori de securitate, dar trebuie să fim și furnizori de stabilitate în zonă. De cealaltă parte, dacă la noi vor veni la putere partidele prorusești, RM va prezenta un pericol de securitate pentru Ucraina și țările din bazinul Mării Negre. Mai mult, NATO nu înseamnă doar dimensiunea militară. Să nu uităm că armata NATO este reprezentată, de fapt, de armatele naționale ale țărilor membre. Și când solicităm un sprijin de la NATO, trebuie să discutăm cu fiecare țară în parte, dacă vrea să ne ajute. Sunt țări separate, membre ale UE, care finanțează RM, și fiecare participă cum poate, în virtutea angajamentelor luate. Pe de o parte, noi le percepem ca țări bune, pentru că ne dau bani, dar pe de altă parte nu ne convine că fac parte din NATO. În mod normal, trebuie ori să acceptăm totul, ori să nu acceptăm nimic.

- Mă întorc la aceeași întrebare. Cât de reală este aderarea RM la NATO, în timp ce asupra RM planează pericolul iminent că la guvernare vor veni partidele prorusești? Dvs., de exemplu, ca ministru al Apărării, ce ați făcut în această privință?
- Cu sprijinul partenerilor noștri externi, eu pot să pregătesc armata pentru aderarea la NATO, ca să avem aceeași pregătire, aceeași dotare și mentalitate ca armatele Alianței. Și, dacă cetățenii moldoveni vor decide să aderăm la NATO, în urma unui referendum sau în urma unei decizii a Parlamentului, armata să nu aibă nevoie de zece ani de pregătire. Ce am reușit să fac în această privință nu este pentru presă.

- Cu toate astea, dvs. faceți parte dintr-un guvern dirijat de PD, partid care optează pentru neutralitatea RM și contra aderării la NATO. Ce părere au colegii din PD despre poziția dvs.?
- Nu depinde de partid. La fel cum nu depinde de partide dacă cetățenii noștri vor dori să ne unim cu România.

„Eu, ca român, sunt pentru unirea României cu o Moldovă prosperă”

- Cine credeți că va accepta să organizeze asemenea referendumuri?
- Dacă ar exista inițiativă populară și dacă cetățenii ar vota masiv pentru un partid care vrea să-i ducă în NATO sau în România, este posibil. Înainte de Maidan, 25% dintre ucraineni erau pentru aderarea la NATO, însă acum numărul lor a crescut până la 75%. În continuare, urmează ca NATO să fie de acord să primească Ucraina, fiindcă aici e la fel ca într-o căsătorie, unde trebuie ambii să vrea.

- Dle ministru, dacă Dodon v-ar asculta acum, v-ar întreba cum doriți să ne apărați statul, dacă sunteți și ministru al Apărării, și unionist?
- Îi răspund și lui, și unioniștilor care cred că ne-am putea uni mai repede cu România, dacă Moldova se va distruge. Ambii greșesc amarnic. Moldova se poate uni cu România, numai fiind o țară puternică, bogată, cu oameni inteligenți, care știu să facă o alegere. Nici eu, nici Ghimpu, nici PL nu putem face Unirea, ci doar poporul, printr-un referendum.

- Nu-i chiar așa, pentru că avem nevoie și de acordul marilor puteri mondiale…
- Nu-i adevărat. Dacă facem un referendum, nu e nevoie de acordul nimănui. Stiți cum spuneau latinii: „Vox populi, vox Dei”?

„Unii unioniști habar nu au ce înseamnă Unirea”

- Și dacă SUA, de exemplu, nu va accepta să ne unim?
- Asta cetățenii vor decide, nimeni nu le poate sta împotrivă. Eu, ca român, sunt pentru o Moldovă sigură și prosperă, căci numai în felul ăsta ne vom putea decide viitorul. Soarta unei țări poate fi decisă de oamenii inteligenți, dar nu de cei speriați și disperați. Când e disperat, omul ia și decizii disperate.

- Dle ministru, dacă vom deveni o țară prosperă, mulți moldoveni vor zice că nu mai au nevoie de România, căci se descurcă și singuri. Poate că anume disperații ar opta în număr mai mare pentru Unire?
- Eu cunosc businessmani ruși care vor unirea cu România, fiindcă își doresc un mediu economic sănătos în care să activeze și unde investițiile sau depozitele din bănci să nu le fie furate peste noapte. Ei vor garanții și civilizație.

- Majoritatea populației RM este reprezentată de oameni simpli și săraci, care sunt contra Unirii. Ăștia cum pot fi convinși să gândească altfel?
- Omul de la țară trebuie să vadă cum este viața în România, să vadă investiții românești, și noi locuri de muncă oferite grație acestor investiții. Mentalitatea oamenilor trebuie schimbată încet. Risc să-mi aprind paie în cap, dar degeaba strigă unii să nu mai vorbim, ci să facem cât mai iute Unirea. Ăștia habar nu au ce înseamnă Unire.

- Traian Băsescu spunea că a propus funcția de președinte al României tuturor șefilor statului nostru, dar nimeni nu a acceptat. De ce Mihai Ghimpu nu a fost de acord?
- Nu-i adevărat ce spune Băsescu. Atâta timp cât Mihai Ghimpu a fost președinte interimar, Băsescu niciodată nu a acceptat să discute pe tema reunificării Moldovei cu România. El accepta doar discuții despre integrarea europeană. Ghimpu a vorbit de Unire, dar Băsescu niciodată nu s-a lăsat antrenat în asemenea discuții.


„Nici o țară nu a recunoscut neutralitatea RM”

- Dacă RM ar fi antrenată într-un conflict armat, credeți că România ne-ar ajuta?
- În cazul unui conflict armat, nici o țară nu va ajuta RM, fiindcă noi nu facem parte din niciun proiect de securitate comună. Din cauza neutralității noastre, nu putem să avem acorduri de sprijin militar cu nicio țară. Neutralitatea noastră proverbială ne leagă de mâini și de picioare cu pietre de moară.

- E logic ceea ce spuneți dvs., dar situația nu poate fi schimbată mai întâi de toate pentru că și partidele care guvernează în prezent RM susțin în mare parte neutralitatea RM.
- Poate că aș fi și eu pentru neutralitate, dacă Rusia și-ar retrage armata din RM. Atunci când nu ne amenință niciun pericol, putem fi neutri. Puțini știu sau își mai amintesc că neutralitatea RM a fost votată la insistența Rusiei. Și ai noștri, ca naivii, au votat, crezând că rușii își vor retrage armata de peste Nistru și va curge lapte cu miere din robinete. Însă, deocamdată, nici Rusia și nici o altă țară din lume nu a recunoscut neutralitatea RM. O recunoaștem numai noi, de jure, dar de facto ea nu există.

- Adică, prin neutralitate, Rusia ne ține sub control?
- Da, ne ține sub călcâi.

„Noi le permitem ostașilor ruși să plece, dar le interzicem altora să vină”

- Credeți că nu există nicio posibilitate de a convinge Rusia să-și retragă armata din Moldova?
- Pentru aceasta e nevoie ca Rusia să fie forțată parțial de către comunitatea europeană și internațională. Trebuie mai întâi să schimbăm formatul de pacificare din regiunea transnistreană. În locul trupelor rusești, care omoară oameni nevinovați, trebuie să existe un nou format cu mandat internațional. Mai mult, putem obliga armata rusă să se retragă, după ce nu le mai permitem rotația. Asta înseamnă că ostașul care își face serviciul militar în Transnistria pleacă acasă după un an sau doi, iar în locul lui este trimis altul. După Maidanul ucrainean, noi le permitem să plece, dar le interzicem altora să vină. Și atunci ei angajează militari din rândul populației locale.

- Există voci care sugerează că Moldova ar trebui să renunțe la regiunea transnistreană și să se unească cu România. Credeți că ar fi o soluție bună?
- Nu știu dacă ar fi bună, fiindcă nouă niciodată nu ne-a dăruit nimeni teritorii. Deocamdată, Transnistria este parte a teritoriului RM, aflată sub controlul unei grupări secesioniste ce are sprijinul Rusiei, la fel ca partidele prorusești de la Chișinău.

- Cum partidele respective ar putea fi împiedicate să preia guvernarea? Pentru că, în caz de anticipate, acestea ar putea obține o victorie zdrobitoare.
- Eu sunt sigur de aceasta, fiindcă rușii au băgat aici prea mulți bani și prea mare dezinformare au făcut. În primul rând, trebuie să interzicem difuzarea canalelor rusești de propagandă în Moldova. În al doilea rând, trebuie să alegem președintele, iar Guvernul să fie foarte eficient. Va urma o perioadă grea, când va trebui să votăm multe legi, unele dintre care nu vor fi pe placul majorității. Dar avem nevoie de ele, pentru a semna acordul cu FMI și pentru a primi bani din Europa. Condițiile FMI sunt dure, dar eu cred că sunt corecte și vor fi eficiente. Astfel, cu cât mai repede vom face reforme și vom implementa Acordul de Asociere cu UE, cu atât mai sigur vom reduce șansele partidelor prorusești de a prelua puterea în Moldova.  

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md