Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Interviu 20 Aprilie 2016, ora 08:01    Din editia print

Interviu cu Igor GUJA, directorul adjunct al DIP: „Instituțiile penitenciare se confruntă cu un deficit acut de personal medical”

Marime Font

Sistemul penitenciar din R. Moldova se confruntă cu un șir de probleme și necesită să fie reformat. Condițiile în care își ispășesc pedeapsa o bună parte din pușcăriași amintesc de perioada sovietică, unele penitenciare sunt supraaglomerate, iar după gratii încă se face ierarhizarea deținuților. 

Despre cum funcționează acest sistem din interior și ce lucruri ar trebui schimbate, am încercat să aflăm de la Igor Guja, directorul interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP).

- Domnule Guja, la începutul acestui an în puşcării se aflau peste 6.300 de deţinuţi, cu aproximativ 600 mai mult decât acum trei ani. Cât de aglomerate sunt închisorile în prezent?
- Acum în instituţiile penitenciare din ţară sunt deținute circa 8000 de persoane, dintre care 1720 sunt în arest preventiv. Penitenciarul nr.13 este cel mai aglomerat, deoarece toate persoanele din zona centru a ţării, asupra cărora a fost aplicată măsura arestului preventiv, sunt plasate în acest penitenciar până la apariţia sentinţei definitive.



- Și ce soluții există?
- Una din soluţii ar putea fi adoptarea Legii cu privire la amnistie, la proiectul căreia DIP a înaintat propuneri, iar Ministerul Justiției, în comun cu alte organe de drept, lucrează asupra lui acum. O altă soluție ar fi aplicarea altei măsuri preventive, decât cea a arestului preventiv.

- Potrivit standardelor, unui deţinut trebuie să-i revină un spaţiu de cel puţin patru metri pătraţi. În ce măsură se respectă această prevedere în penitenciarele din R. Moldova?
- În majoritatea penitenciarelor din ţară se respectă norma dată, cu mici excepţii în Penitenciarul nr.13, unde este atestată o suprapopulare.

- Un angajat al Penitenciarului nr. 13 a declarat în anul 2012 că „la noi, sistemul penitenciar este practic distrus și că deţinuţii conduc penitenciarele”. În ce măsură sunt actuale aceste afirmații și ce s-a schimbat în ultima perioadă?
- Nu pot să fiu de acord cu aceste afirmații. În ultima perioadă, s-au întreprins foarte multe măsuri atât de ordin legislativ, cât și administrativ, astfel încât acest fenomen să nu mai aibă loc în sistemul penitenciar. Regimul de detenție este respectat, însă mai avem de lucru la capitolul condițiilor de detenție, care, din cauza infrastructurii învechite, necesită îmbunătățire.

- În multe penitenciare starea celulelor lasă mult de dorit. Ce se întreprinde pentru a îmbunătăți situația?
- În limita mijloacelor financiare alocate de la bugetul de stat şi a organizaţiilor non-guvernamentale, anual sunt planificate şi întreprinse acţiuni de reparaţie capitală curentă şi reconstrucţie a spaţiilor de detenţie existente, cât şi construcţia unor noi spații. Pe parcursul ultimilor ani s-au efectuat lucrări de reparaţii și s-au reconstruit blocuri noi în penitenciarele nr.1 - Taraclia, nr.4 - Cricova, nr.5 - Cahul, nr.9 - Pruncul, nr.10 - Goian și nr.16 - Pruncul. Lucrări mai urmează a fi iniţiate în Penitenciarele nr.3 - Leova, nr.5 - Cahul, nr.10 - Goian, nr.11 - Bălți și nr.17 - Rezina.

- Condamnații pot să-și facă reparație de sine stătător. Ei chiar au posibilitatea să-și aducă lucrurile necesare în celulă. În acest caz, ce interdicții au deținuții?
- Deținuții au posibilitatea să facă anumite reparaţii neînsemnate în celulele lor din materiale de construcţii care în mare parte parvin prin colete personale. Potrivit pct.57-60 ale Statutului executării pedepsei de către condamnați, în penitenciare pot fi instalate televizoare şi radiouri dotate cu dispozitive de comandă centralizată. Timpul de vizionare a emisiunilor televizate este determinat de programul zilei, durata vizionării limitându-se în zilele de muncă la 6 ore, iar în zilele de odihnă şi sărbătoare - la 8 ore.

- Ce se întâmplă în cazul unor abateri?
- În cazul în care deţinutul încalcă programul zilei sau refuză să achite plata pentru energia electrică consumată, şeful penitenciarului poate dispune ridicarea aparatului respectiv, care va fi reîntors pentru utilizare după expirarea sancţiunii disciplinare sau după achitarea datoriei acumulate pentru serviciile prestate. Plata pentru energia electrică folosită se calculează printr-o formulă prevăzută de lege și este încasată de pe contul de peculiu al deţinutului.

Sectoare speciale pentru foștii demnitari de stat


- În ce condiții își ispășesc pedeapsa foștii demnitari de stat și cetățenii străini?
- Foştii demnitari de stat şi cetăţenii străini îşi ispăşesc pedeapsa, ca orice cetăţean, conform legislaţiei RM. Însă, conform ord. Ministerului Justiției nr.215 din 5 mai 2014, în Penitenciarul nr.2 - Lipcani sunt create sectoare pentru deţinerea condamnaţilor, care în virtutea funcţiilor ocupate anterior, pot fi ameninţaţi cu răzbunarea.

- Recent în presă au apărut mai multe poze din celula ex-premierului R. Moldova, Vlad Filat. Cine a făcut acele fotografii?
- În privința acestui caz a fost demarată o anchetă internă menită să elucideze toate circumstanțele acestei situații. La finalizarea acesteia, publicul va fi informat.

- Nu este un secret că în penitenciarele din țara noastră persistă încă așa-zisa „educație” sovietică. Din spusele unui fost deținut am aflat că și în prezent unii pușcăriași sunt maltratați, bătuți sau chiar violați. Câte cazuri de acest fel au fost înregistrate în ultimii ani?
- Sistemul penitenciar se confruntă exact cu aceleaşi probleme pe care le are întreaga ţară. Ar fi incorect să afirmăm că totul e excelent, dar nici nu cred că starea lor e groaznică. Este adevărat că am moştenit un sistem și o educație de tip sovietică, dar lucrurile se schimbă în fiecare zi. Acum pe rol se află 32 de cauze penale, intentate în perioada anilor 2012-2015, dintre care 19 dosare penale sunt intentate pe tortură și tratament inuman sau degradant, iar 13 dosare pe abuzul de putere sau abuzul de serviciu. Totodată, în 2014, Curtea Supremă de Justiţie a condamnat 4 angajați pentru „exces de putere”.

Din 2010 până în prezent după gratii au decedat 267 de pușcăriași


- Cât de bine sunt protejați gardienii după gratii. S-au înregistrat cazuri când aceștia au fost atacați de condamnați?
- Înregistrăm o creştere a cazurilor de comportament agresiv şi inadecvat din partea deţinuţilor: nesupunere cerinţelor legitime, atac direct al colaboratorilor, ameninţări cu răfuială fizică şi a membrilor familiilor acestora. În contextul respectiv, au fost generalizate datele referitor la toate cazurile de nesupunere a cerințelor legitime, atac direct asupra colaboratorului şi amenințării cu răfuială fizică a acestora, care au fost expediate în adresa organelor procuraturii şi decizii care au fost aplicate faţă de aceştia. Astfel, în perioada 2011-2015 au fost înregistrate 142 de cazuri de acest fel, iar în trimestrul I al acestui an avem 4 întâmplări asemănătoare.

- În ce situații colaboratorii penitenciarelor pot să aplice forța fizică, mijloace speciale și arme de foc?
- Conform prevederilor art.223 al Codului de executare, angajații penitenciarului au dreptul să aplice forţa fizică, mijloacele speciale şi armele de foc în cazul opunerii de către condamnaţi a rezistenţei, nesupunerii cerinţelor legale şi întemeiate ale personalului sistemului penitenciar, participării la tulburări de masă, luării de ostatici, atacării altor persoane sau săvârşirii unor alte acţiuni social-periculoase, în cazul evadării sau reţinerii evadaţilor din penitenciar, precum şi în scopul prevenirii pricinuirii de către condamnaţi celor din jur sau sie a unor daune. De cele mai multe ori, drept motiv pentru aplicarea forței fizice servesc: prevenirea acțiunilor de automutilare, nesupunerea cerințelor legale ale colaboratorilor în cadrul perchezițiilor și altor cerințe legale.

- Cum stau penitenciarele noastre la capitolul asigurare medicală?
- Lipsa sistemului de motivare pentru medicii din sistemul penitenciar şi anume crearea condiţiilor adecvate de activitate, crearea infrastructurii, remunerare adecvată, afectează negativ recrutarea şi menţinerea cadrelor medicale în sistemul penitenciar. Prin urmare ne confruntăm cu un deficit acut de personal medical.

- Câte persoane au decedat după gratii în ultimii ani?
- Din anul 2010 până în prezent în penitenciarele din R. Moldova au decedat 267 de pușcăriași.

„Problema legată de recidivism este comună pentru toate instituțiile statului”

- În închisorile din ţară ajung tot mai mulţi recidivişti. Datele recente prezentate de DIP arată că, în prezent, aproximativ 60 la sută din numărul total de deţinuţi sunt infractori aflaţi la a doua sau chiar la a treia condamnare. Ce programe de reintegrare există, pentru ca ei să nu ajungă înapoi după gratii?
- Problema legată de recidivism este una comună pentru toate instituţiile statului, începând de la cele care au sarcina de respectare a ordinii de drept şi cea execuţional penală până la cele de protecţie socială, cercetare ştiinţifică şi educaţie. Din momentul plasării în penitenciar, cu deținutul lucrează mai mulți specialiști din domeniul educației, psihologiei, asistență socială în vederea identificării nevoilor reale pe care le au aceștia și elaborarea în baza lor a unui plan individualizat de executare a pedepsei penale, cu scopul eficientizării perioadei de detenție. Într-un final luarea unor decizii referitoare la stilul de viață pe care îl vor adopta după eliberare, ține până la urmă de fiecare persoană în parte, dar și de comunitatea care îl primește.

- În unele penitenciare deținuții au posibilitatea să muncească. Căror criterii trebuie să corespundă condamnații pentru a putea beneficia de serviciu?
- În toate penitenciarele din ţară deţinuţii au posibilitatea să fie implicați la munci remunerate în cadrul instituției (bibliotecar, frizer, bucătar, zugrav, măturător etc.) şi la agenţii economici, persoane fizice cu care penitenciarul are încheiat contract şi la munci neremunerate (deservirea gospodărească). Deţinuţii pot fi antrenaţi la munci, ţinându-se cont de starea lor fizică şi psihică, dar şi de capacităţi sau aptitudini.

- Cum sunt remunerați?
- Salariul lunar al unui condamnat nu poate fi mai mic decât salariul minim pe ţară - 1950 lei.

- Ați fost numit în funcția de director al DIP relativ recent, ce planificați să întreprindeți pentru a îmbunătăți activitatea instituției?
- Mai avem probleme, care necesită soluționare urgentă, cum ar fi eradicarea corupției, anihilarea subculturii criminale, reducerea suprapopulării în penitenciare. Mă bucur că partenerii externi apreciază eforturile depuse întru reformarea sistemului penitenciar şi salută proiectele iniţiate. Au fost stabilite relaţii de colaborare cu mai multe ţări în vederea preluării celor mai bune practici şi experienţe pentru modernizarea şi racordarea activităţii sistemului penitenciar autohton la standardele europene.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul