Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 16:04
Abonamente

Interviu 30 Martie 2016, ora 07:59    Din editia print

INTERVIU cu Maia Sandu: „Resursele îngropate la Valea Morilor ar fi o adevărată comoară pentru bugetul de stat”

Marime Font

Foto: ramin mazur

Maia Sandu, care poate fi principalul candidat al forțelor de dreapta la alegerile președintelui RM, îşi propune să constituie un exemplu de partid, pe principii străine tradiţiilor politice moldoveneşti.

De pildă, membrii formațiunii depun angajamente pe proprie răspundere că nu vor pretinde la alte beneficii din activitatea politică, în afară de recunoştinţa generaţiilor viitoare. Deşi pare greu de crezut, fostul ministru al Educaţiei spune că nu-şi va minţi alegătorii şi că partidul său va refuza orice donaţie din partea finanţatorilor lipsiţi de integritate. Maia Sandu optează în continuare pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate în RM şi nu exclude că, de va ajunge la guvernare, o parte din averile fastuoase ale funcţionarilor publici ar putea fi confiscate în favoarea statului. Congresul de constituire al Partidului „Acţiune şi Solidaritate” (PAS) urmează să aibă loc în aprilie, la Chişinău.

- Dna Sandu, câtă încredere puteţi avea în persoanele care, intrând în partid, își asumă unele angajamente, pe care ulterior le-ar putea încălca?
- Nu excludem că există și anumiți oportuniști, în sensul prost al cuvântului, dar noi avem în fiecare localitate câte o comisie de etică și integritate, care urmăreşte experiențele noilor membri. Dacă se va dovedi că unii dintre aceștia sunt incompatibili cu lucrurile pe care le promovăm noi, ei vor fi rugați să părăsească partidul. Totodată, în momentul în care aceștia vor înțelege că n-au ce câștiga la nivel personal din activitatea lor partinică, ei vor fi descurajați să vină în echipă.

„Orice minciună poate dura doar până la o vreme”

- Noi trăim într-o ţară, în care lupta pentru putere reprezintă o confruntare dintre capacităţile concurenţilor electorali de a minți. Şi, în cele din urmă, alegerile sunt câştigate de partidul care spune minciuni mai frumoase. Cum ați putea să ne asigurați că nu vă veţi schimba la faţă şi dvs., dacă veți câștiga următoarele alegeri?
- Cred că pentru mine și pentru câțiva colegi din echipa de inițiativă a PAS vorbește experiența precedentă. Aceleași principii le-am aplicat, când am fost la Ministerul Educației. Bineînțeles că nu am reușit să curățăm sistemul, pentru că acesta e un proces de durată, dar exemplele de reforme pe care le-am realizat confirmă că ne-am dorit un sistem educațional bazat pe meritocrație și corectitudine. Am demonstrat că oamenii sunt gata să sprijine și reforme mai dure. Fireşte, reacția inițială e mai puțin pozitivă, dar apoi înțelegem cu toții că nu ne putem amăgi la nesfârșit. Noi vom încerca să avem altfel de campanie, pentru că nu vrem să mințim. Le vom explica alegătorilor ce putem face cu adevărat și că putem reuşi doar dacă ni se vor alătura mulți oameni, care să participe la proiectul nostru doar în bază de entuziasm și valori. Suntem o echipă fără resurse financiare enorme pentru a concura cu partidele existente, care investesc sume fabuloase, pe care ulterior și le rambursează înzecit din banii contribuabililor, pe căi ilegale. Știu că mulţi spun că această abordare este naivă, dar nu putem s-o negăm atâta timp cât nimeni nu a încercat-o. Electoratul a obosit să fie mințit, iar orice minciună poate dura doar până la o vreme, după care nu mai funcționează.



- Pare ciudat şi faptul că sperați la un scor electoral bun în lipsa unei finanțări serioase. În afară de banii necesari pentru publicitatea electorală, transport și alte cheltuieli, haideţi să recunoaștem că unii moldoveni așteaptă cu sufletul la gură alegerile, pentru a primi vreo bucată de salam, zahăr, crupe sau o votcă…
- Este adevărat. Oamenii ajung, probabil, în situația asta, pentru că duc o viață foarte săracă. Însă noi pornim de la lege, care spune că un partid trebuie să fie finanțat din cotizațiile de membru. Când constituim organizațiile locale, testăm terenul ca să vedem cât ar fi de dispuși viitorii membri să achite pentru bugetul partidului. Este evident că oamenii nu vor putea să vină cu sume prea mari și va trebui să contăm și pe anumite donații. De aceea, după ce vom avea partidul înregistrat, vom deschide un cont bancar al formațiunii, iar în statut vom indica limita maximă a donațiilor, care va fi mai mică decât permite legea astăzi. Noi vrem să fim mai creativi, să obținem rezultate bune fără cheltuieli mari. Și n-am de gând să fur, nici să cumpăr pe cineva. Eu am demonstrat că am capacitatea să-mi câștig banul în mod legal și să-mi iau un salariu decent, acasă sau în străinătate.

„Am văzut captivitatea în timpul regimului Voronin, după care aceasta a trecut în mâinile unui oligarh”

- Ați declarat că recenta decizie a Curții Constituționale (CC) cu privire la alegerea în mod direct a șefului statului ar fi una controversată. Totuși, este vorba despre una din revendicările protestatarilor care, de-ar fi fost îndeplinită printr-un referendum, ar fi necesitat cheltuieli mult mai mari…
- Guvernarea, dacă ar fi fost responsabilă și ar fi ascultat vocea poporului, care de data aceasta a fost destul de răsunătoare, ar fi votat în Parlament modificările la legea respectivă. Și atunci n-ar fi apărut întrebări despre vârsta candidaţilor. Bănuiesc că parlamentarii n-au fost prea interesaţi de aceasta.

- Dvs. ați salutat ideea ca forțele de dreapta să participe la alegerile prezidențiale cu un candidat comun. Credeți că e posibil acest lucru, după ce și Andrei Năstase, și Iurie Leancă s-au arătat dispuși să se înscrie în cursa electorală?
- Eu am vorbit despre aceasta anterior, până a porni un proiect politic. Dar, în aceste condiții, când deja au fost exprimate voințele, probabil că este mai puțin spațiu pentru discuții. Oricum, noi încă nu am luat o decizie.

- Ați fi gata să cedaţi în favoarea lui Năstase, dacă el ar insista să fie candidatul comun?
- Dacă v-aș răspunde acum, aș face negocierile inutile și nu este corect. Trebuie să am o decizie internă, a echipei, dar și discuții cu alți parteneri, dacă va fi posibil.

- Dar aveți încredere în Năstase?
- Iarăși o luați de la zero. Haideți să așteptăm discuțiile, după care o să vin cu un răspuns.

- Vă pun această întrebare, pentru că unele investigații jurnalistice au demonstrat că Platforma DA depinde mai mult sau mai puțin de Viorel Țopa și Victor Țopa…
- Eu nu am dovezi…

- Se mai știe că Năstase este finul de cununie al lui Victor Țopa și că cei doi Țopa sunt condamnați la ani grei de închisoare, fiind anunțați în căutare internațională. Dacă ar veni ei la putere, n-am putea asista la schimbarea unei guvernări corupte cu alta la fel de coruptă?
- Există unele întrebări în raport cu deciziile judecătorilor în privința celor doi, așa că nu mă pronunț. Dovezile trebuie să vină de la instituțiile statului, dar numai în situația în care noi credem în acestea. Părerea mea este că, la noi, aceste instituții sunt vulnerabile. Am văzut captivitatea în timpul regimului Voronin, după care aceasta a trecut în mâinile unui oligarh. De aceea, eu cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă o guvernare este să construiască instituții, după cum s-a întâmplat în România. Adică, instituţiile să fie eliberate de sub controlul unei sau altei persoane, să le fie consolidată independența și să se investească în capacitatea lor. Atunci nici un politician, oricât de puternic, n-ar mai putea să le influențeze.

„Salariile ar putea fi plătite până în vară...”

- La începutul lui 2016, Ion Sturza dădea de înțeles că, din februarie, statul nu va mai avea resurse pentru achitarea pensiilor și salariilor. De unde credeți că se găsesc acești bani în continuare?
- Înțeleg că banii care permit guvernului să achite salariile se colectează din resurse interne, din impozite, pentru că o parte din pensii vin de la Fondul Social. Probabil, se rezistă astfel şi deoarece nu se fac plăți pentru alte categorii de cheltuieli, cum ar fi achizițiile publice, care au fost stopate. Eram ministru al Educației, când Ministerul Finanțelor nu ne permitea să facem achitări pentru tot felul de contracte. Pe de o parte, aveam contracte cu profesorii care au participat în procesul de evaluare la bacalaureat sau în alte procese, iar pe de altă parte aveam interdicții să facem aceste plăți. Vă imaginați cât de mare va fi impactul asupra agenților economici, care au contracte cu statul, dacă ei nu-și vor recupera banii pentru serviciile prestate? Și, respectiv, cât de mari vor fi impozitele pe care mai târziu aceștia vor trebui să le plătească în bugetul de stat? Intrăm într-un cerc vicios. Bugetul nu poate să supraviețuiască la nesfârșit în această situație și efectele asupra economiei vor fi drastice.

- Cât ar putea, în opinia dvs., să continue această stare de lucruri?
- Probabil, cel puțin până în vară ar putea să se reușească pe partea de achitare a salariilor, după care o să resimțim cu toții, mai serios, ce înseamnă lipsa de resurse în buget.

- Și dacă veniți la putere, cum veți acoperi acest gol uriaș din buget?
- În primul rând, un guvern nou se adresează partenerilor de dezvoltare, pentru că economia nu poate fi pusă pe picioare într-o lună. Doar după ce cureţi sistemul şi-i permiţi economiei să respire, oamenii vor face investiții și bugetul va beneficia de la aceasta. Dar pentru a restabili relațiile cu partenerii de dezvoltare, trebuie să realizăm câteva reforme majore, pe care ei le așteaptă de mulți ani. În al doilea rând, vorbim despre recuperarea banilor delapidați sub mai multe forme. Nu știm ce se va întâmpla cu miliardul furat, dar mă refer și la altfel de potențiale resurse, cum ar fi, de exemplu, confiscarea extinsă a averilor. Toți acești oameni, în special cei care au lucrat pentru sectorul public și au case și mașini foarte scumpe, dacă nu reușesc să-și probeze proveniența legală a banilor, să fie buni și să întoarcă statului toată averea lor, care depășește salariul oficial primit în ultimii 10-15 ani. Dacă ne uităm la Valea Morilor, se pare că resursele îngropate acolo ar fi o adevărată comoară pentru bugetul de stat.


„Ar fi straniu să admitem că PD a fost gata să elibereze din captivitate BNM”

- Dna Sandu, dvs. ați făcut parte din echipa PLDM, care, venind la putere în 2009, a promis o Moldovă fără Voronin și fără comuniști. De ce ați acceptat să faceți parte din cabinetul Gaburici, votat inclusiv de PCRM?
- Din simplul motiv că lucrurile pe care le-am început la Educație au fost foarte importante și, împreună cu echipa, am decis să nu le abandonăm. Din cauza instabilității politice, puține proiecte educaționale bune, inițiate în ultimii 25 de ani, au fost duse la bun sfârșit. Și atunci noi, fiind la început de cale cu implementarea Codului Educației, am decis să rămânem pentru a continua reforma. Dar am reușit să o continuăm doar câteva luni... După ce am plecat de acolo, din păcate, foarte multe lucruri s-au stopat, iar unele chiar au fost schimbate.

- Ulterior, vi s-a propus să fiți prim-ministru, iar șefia Ministerului Educației a fost cedată Partidului Liberal. În cele din urmă, ați rămas fără nicio funcție. Nu credeți că astfel s-a urmărit să fiți înlăturată din fruntea ministerului și, în general, din viața politică?
- Nu știu exact și nu vreau să intru în spațiul speculațiilor. În situația în care mi s-a propus să conduc Guvernul, era clar că Ministerul Educației o să meargă la altcineva. Din câte ni s-a spus nouă, PL a insistat pentru acest minister. Dar pentru funcția de prim-ministru nu am fost sprijinită, pentru că am pus două condiții majore: schimbarea procurorului general și a guvernatorului BNM, pentru că ambii, din punctul meu de vedere, se făceau vinovați de furtul de la cele trei bănci. Și apărea întrebarea: care e rostul să fii premier în situația în care te poți pomeni peste trei luni cu altă gaură în sistemul bancar, pe care tot guvernul să fie nevoit să o acopere? Nu cred că astfel a încercat cineva să mă excludă din politică. Acest lucru se putea face mai ușor, pentru că oricum urma să se schimbe Guvernul. Da, atunci poate că s-ar fi aplicat o anumită presiune pe PLDM ca eu să rămân la Ministerul Educației, dar nu avea să se ajungă la scandalul public, care a avut loc după ce am pus cele două condiții.

- Este posibil ca noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea, să fie independent de Vlad Plahotniuc?
- Dacă noii viceguvernatori vor fi numiți iarăși pe linie de partid, oameni de încredere ai vreunui oligarh, atunci va fi clar că guvernatorul nu va avea independență în decizie. Dacă, totuși, dl Cioclea va reuși să se impună și să vină cu viceguvernatori profesioniști, care nu au treabă cu politicul și care au stat departe de sistemul bancar din RM, putem conta pe el. Spun acest lucru, pentru că e un lucru puțin probabil să stai aproape de sistemul bancar de la noi în ultimii 15-20 de ani și să nu ai treabă cu spălările de bani.

- Dar fără o înțelegere prealabilă cu PD, credeți că Cioclea ar fi devenit guvernator?
- Ar fi straniu să admitem că, de data aceasta, PD a fost gata să elibereze din captivitate BNM. Singura explicație ar fi că ei nu mai au treabă acolo, dar haideți să nu excludem această posibilitate.

„Mai mult de 70% dintre protestatari erau alegătorii partidelor de la guvernare”

- Când ați participat la protestele organizate de Dodon, Năstase și Usatâi, ați spus că oamenii nu au ieșit în stradă din convingeri politice, ci din sentimente de revoltă față de guvernare. Oricum, prezența dvs. într-o mulțime condusă de Usatâi și Dodon a trezit dubii.
- Mai mult de 70% dintre protestatarii de atunci erau alegătorii partidelor de la guvernare. Dacă s-au găsit și dintre cei care s-au folosit de nemulțumirea oamenilor și au ieșit pe scenă pentru a culege capital politic, e altă problemă. Eu n-am vrut ca, din acest motiv, să descurajăm oamenii să protesteze. Pentru că același lucru și-l dorea guvernarea.

- Sunteți convinsă că Usatâi și Dodon nu lucrează pentru Plahotniuc?
- Eu sunt convinsă că lucrez pentru popor și pot să răspund doar pentru mine. Timpul va arăta cine și ce prezintă.

- Poate că scopul tuturor acțiunilor de protest, organizate de către ei, a fost arestarea lui Filat, după care, pentru a șterge urmele, cei doi au protestat puțin și contra lui Plahotniuc? Ulterior, aliindu-se Forumului Civic, au pus la dispoziția guvernării 30 de zile, pentru a îndeplini niște condiții. Acest termen e expirat demult, dar toți s-au liniștit… Nu vă pare suspectă această tăcere?
- Protestele s-au oprit, pentru că noi am venit cu un set de condiții și a urmat o pauză și pentru guvernare, și pentru protestatari. Din păcate, guvernarea a luat niște măsuri, dar nu în spiritul reformelor. Mai bine zis, doar a bifat niște lucruri. Apoi a venit această decizie a Curții Constituționale, care cumva a schimbat agenda politică și publică, și astfel a scăzut interesul pentru proteste. Vom vedea ce o să se întâmple.

„Vom insista să avem anticipate”

- Bine, dar dvs., viitorul Partid „Acțiune și Solidaritate”, de ce nu continuați protestele?
- Nu suntem încă o forță politică cu suficientă putere pentru a porni asemenea procese, însă protestul nu este singura modalitate de a pune presiune. La sfârșitul acestei luni, vom lansa un raport public în privința îndeplinirii condițiilor noastre, dar și a celor puse autorităților de către guvernul României. Dialogul cu partenerii externi este foarte important, căci protestul funcționează pe intern, iar pe extern trebuie să fie auzită vocea societății civile atunci când guvernul spune că face reforme, dar în realitate face altceva. De vom primi sau nu sprijin financiar din afara țării este un lucru la fel de important și poate pune presiune la fel de mare pe guvernare.

- Veți insista în continuare să avem anticipate?
- Da, pentru că acest parlament nu mă reprezintă. Nici eu, nici alţi oameni nu au votat pentru ceea ce avem noi astăzi. Cel puțin asta arată sondajele. În acest scop, vom încerca să demascăm guvernarea care merge la Bruxelles și pretinde că este altceva decât este în realitate.

„Dl prim-ministru a fost întrebat la Bruxelles prin ce este mai credibil, de exemplu, decât mine...”

- Dvs. v-ați aflat la Bruxelles, în cadrul recentei vizite a premierului Pavel Filip. Care au fost în realitate concluziile oficialilor europeni, căci, pe de o parte, declarațiile oficiale ale guvernului sunt destul de optimiste, iar, pe de altă parte, imaginile video de la acest eveniment ne-au arătat că premierul a fost criticat foarte dur din cauza corupției din RM?
- Eu am participat doar la întâlnirea delegației guvernului RM din Parlamentul European. Într-adevăr, intervențiile deputaților europeni au fost destul de acide. Guvernul s-a prezentat acolo cu o foaie de parcurs și a crezut că aceasta e suficient de bună și convingătoare, dar lumea de acolo se întreabă care sunt intențiile adevărate ale guvernului. Dl prim-ministru a fost întrebat inclusiv de ce a fost ales el în fruntea cabinetului de miniștri și prin ce este el mai credibil decât mine, de exemplu, în lupta contra corupției. Și el nu a reușit să aducă exemple concludente din experiența sa precedentă, în calitate de ministru, în acest sens. Este clar că Bruxelles-ul va aștepta acțiuni și fapte concrete, nu doar documente scrise frumos.

- Credeți că RM are vreo șansă să se integreze în UE?
- Nici un proiect de durată nu are șanse, atâta timp cât societatea ne este divizată. Într-un fel, noi suntem într-un soi de parazitism geopolitic, când așteptăm ca cineva să vină și să ne rezolve problemele. Dar n-o să vină nimeni niciodată! De aceea, ar trebui să ajungem la un numitor comun în societate. Chiar dacă vorbim diferite limbi și admirăm diferite modele de dezvoltare, să lucrăm pentru aceleași obiective, să avem ochii larg deschiși și mintea trează atunci când îi alegem pe cei care trebuie să ne reprezinte în procesul decizional. La fel, trebuie să investim în educație. Doar fiind o societate educată, vom fi convingători atât pentru noi, cât și pentru partenerii din exterior. În prezent, UE se confruntă cu problema migrației majore și este firesc să nu se discute despre o eventuală extindere după hotarele actuale. Totuși, nu putem exclude că, în câțiva ani, când se rezolvă problema migrației, va exista un alt discurs la Bruxelles. Noi trebuie să ne facem temele până atunci, pentru a avea șanse.

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md