Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Politică 14 Aprilie 2015, ora 11:04    Din editia print

Ambasadoarea Suediei: Este esențial ca noul Guvern să implementeze cu adevărat reforma Justiției

Marime Font

Suedia speră că noul Guvern al Republicii Moldova va acorda o mai mare atenție reformelor și va continua să implementeze Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană, a declarat, într-un interviu acordat ziarului TIMPUL, ambasadorul Suediei la Chișinău, Excelența Sa Ingrid Tersman.

Diplomatul a arătat că aprobă poziția oficialilor de la Chișinău, care nu intenționează să solicite statutul de țară candidat la aderare în cadrul Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în mai, la Riga. În lipsa unui consens în rândul celor 28 de state membre, aceasta consideră „că cel mai important lucru pentru Republica Moldova este să demonstreze că face reforme, să arate Uniunii Europene că are voința și capacitatea de a realiza reformele”.

- Excelența Voastră, Suedia a derulat multe proiecte al căror scop este modernizarea Republicii Moldova. În viziunea dumneavoastră, acest sprijin este folosit eficient?



- Suedia acordă ajutor Republicii Moldova de la mijlocul anilor `90, adică de mult timp. Ne-am implicat în multe programe. Cred că o mare parte a lucrului pe care l-am făcut a avut, cu adevărat, un efect benefic. Am dat dovadă de multă atenție la planificarea programelor, analizăm cu minuțiozitate rezultatele. Cred că această atitudine este bună atât pentru partenerii noștri, cât și pentru plătitorii de taxe din Suedia. Ne concentrăm asupra rezultatelor muncii pe care o facem și aș spune că multe dintre proiectele pe care le derulăm au rezultate bune.

- Cât de optimistă sunteți în ceea ce privește reforma în domeniul justiției?

- Cred că este esențial ca noul Executiv, instituțiile și diverși actori din sectorul justiției să înceapă cu adevărat să lucreze mai intens asupra reformei justiției. Aș menționa că multe s-au făcut deja. Au fost elaborate strategii, și, parțial, implementate. Dar cred că trebuie să privim la problemele profunde care vizează implementarea, astfel încât cetățenii moldoveni și companii care activează aici să simtă că pot avea încredere în sectorul justiției, pentru a-i stimula pe investitori să vină în Republica Moldova. Cred că în această privință, evident, mai sunt multe de făcut.

- Ce așteptări mai aveți de la noul Executiv, pe lângă reforma în Justiție?

- Cred că toate așteptările sunt clare. Sperăm că Executivul va acorda o mai mare atenție reformelor și va continua să implementeze Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană. Unele lucruri au fost puse în practică, dar mai sunt multe de făcut. Este foarte important ca Executivul să trateze cu atenție provocările cu care se confruntă comunitatea de afaceri din Moldova, atât întreprinzătorii autohtoni, cât și investitorii străini. Un climat investițional prielnic ar aduce investiții și ar asigura oportunități pentru creșterea economică a țării și pentru crearea de noi locuri de muncă pentru cetățeni.

- Ce măsuri concrete credeți că ar trebui să ia autoritățile de la Chișinău ca să atragă mai mulți investitori străini?

- Cred că sunt multe probleme de soluționat, dar cel mai important este să se asigure că Justiția funcționează cu adevărat, că există predictibilitate în acest domeniu, astfel încât companiile, potențialii investitori să știe la ce să se aștepte atunci când iau în calcul posibilitatea de a veni în Republica Moldova, pentru că investitorii străini evaluează mediul de afaceri și ei compară statele în care ar putea merge. Și, cum lumea este un loc al competiției, companiile sunt conștiente de riscuri și se vor îndrepta spre statul cu un climat investițional care le este favorabil.

- Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova le-au transmis guvernanților de la Chișinău un set de „recomandări de dezvoltare”, care include acţiuni menite să reformeze justiţia, să combată corupţia, să consolideze sectorul bancar. Ce riscă, în opinia dvs., Guvernul dacă nu pune în practică aceste recomandări?

- Aceste recomandări, pe care noi le numim „briefing book” au fost elaborate de unii parteneri-cheie de la Chișinău împreună cu unele ambasade europene și cu Banca Mondială, la care se adaugă o serie de organizații de dezvoltare. Este o carte destul de detaliată și comprehensivă. Ea include 29 de domenii diferite către care Guvernul trebuie să-și îndrepte atenția. Unele probleme sunt urgente, altele sunt mai puțin presante și acest lucru este precizat în mod explicit în document. Cred că următorul pas pe care trebuie să-l facem este să avem un dialog constructiv cu Executivul, pentru a ne asigura că problemele stringente, cum ar fi provocările din sectorul bancar, vor fi soluționate.

- Oficiali de la Chișinău au anunțat că nu vor solicita aderarea la Uniunea Europeană în cadrul Summitului Parteneriatului Estic care va avea loc în luna mai, la Riga. Cum priviți această decizie?

- Cred că, la ora actuală, este o evaluare corectă a momentului în care se află Uniunea Europeană, întrucât, pentru a-i oferi unei țări calitatea de candidat la aderare, este nevoie de consensul tuturor membrilor UE, de unanimitate, iar consensul, după cum știm, nu a fost întrunit. Cred că cel mai important lucru pentru Republica Moldova este să demonstreze că face reforme, să arate Uniunii Europene că are voința și capacitatea de a realiza reformele. Acestea sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un stat ca să ajungă în etapa potrivită pentru a solicita statul de candidat la aderarea la UE. După cum știm, în Tratatul Uniunii Europene există Articolul 49 („orice stat european care își asumă valorile - respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, egalității, a statului de drept - și își asumă să le respecte și să le promoveze poate deveni membru al UE” – n. red.). Iar Guvernul meu crede că orice stat din Europa, care îndeplinește criteriile privind reformele, poate să solicite aderarea, după care să continue procesul de apropiere de UE. Dar, la acest moment, cel mai important este să se asigure că se fac reforme în beneficiul cetățenilor acestei țări, ca ei să vadă că statul se modernizează și că se îndreaptă spre un viitor european.

- Credeți că viitoarea politică europeană de vecinătate va ajuta Republica Moldova să se apropie de UE?

- Revizuirea politicii europene de vecinătate reprezintă un proces în curs de realizare. Va continua, cred, până în luna octombrie, așa că nu pot să spun de pe acum cum va fi politica europeană de vecinătate. Dar cred că e bine că noi, în interiorul UE, analizăm această politică, pentru a vedea cât este de relevantă și ce putem consolida și continua. Iar pentru, noi, pentru Suedia, este extrem de important să ne continuăm strânsa cooperare cu partenerii, inclusiv cu Republica Moldova.

Un articol de: Victoria Vioară Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul