Pe 6 și 7 septembrie, toți românii sunt invitați să-și exprime votul cu privire la modificarea art. 48, alin. (1) din Constituția României. Inițiativa, care vizează înlocuirea sintagmei din definiţia familiei „între soți” cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”, a stârnit o serie de controverse în societatea românească.

Ideea acestui referendum a apărut în toamna anului 2015, când Coaliția pentru Familie - o inițiativă civică din care fac parte 41 de asociații și ONG-uri, a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României privind modificarea art. 48, alin.1. Inițiativa a strâns numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțională.

Inițiativa cetățenească

În forma actuală, art. 48, alin. (1) din Constituția României, prevede că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”, dar fără a specifica sexul sau numărul soților. Noul proiect de lege își propune „să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de „soți” (...) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de „familie”, a raportului dintre „familie” și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.

Astfel, pe 20 iulie 2016, Curtea Constituțională a României (CCR), a avizat propunerea de modificare, reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual. La 27 martie 2017, propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv și de Camera Deputaților. Cu toate acestea, organizarea referendumului a fost amânată, după ce, în septembrie 2017, mai mulți senatori au atacat noua formă a Legii referendumului la CCR. Însă ulterior sesizarea a fost respinsă de Înalta Curte a României. În cele din urmă, pe 11 septembrie 2018, Senatul a adoptat propunerea de revizuire a Constituției cu 107 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” și șapte abțineri. Astfel, pe 17 septembrie, judecătorii CCR au decis că legea pentru revizuire în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat și o femeie, adoptată de forul superior al Parlamentului României, respectă dispozițiile constituționale. În consecință, pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot, Guvernul României a stabilit printr-o ordonanță de urgență că referendumul se va desfășura pe parcursul a două zile, adică pe 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7:00-21:00.

Unde şi cum pot vota cetățenii români din R. Moldova

Persoanele cu cetățenie română, aflate în R. Moldova, își pot exprima votul la cele 35 de secții de votare, amenajate în toată țara, 12 dintre care vor fi deschise la Chișinău. Cetățenii pot vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronică de identitate, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, pașaportul simplu cu menționarea țării de domiciliu, pașaportul simplu electronic cu menționarea țării de domiciliu sau pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu.

Daniel Ioniță, ambasadorul României în R. Moldova, a precizat că secțiile de votare vor fi asigurate cu număr suficient de buletine și că la stabilirea numărului de secții s-a luat în calcul posibilitatea participării unui număr mare de alegători. Ambasadorul și-a exprimat încrederea că nu se vor forma cozi ca în cazul altor scrutine, inclusiv pentru că exercițiul electoral se va desfășura pe parcursul a două zile.

Întrebarea la care trebuie să răspundă românii

Întrebarea, care se pune la vot, la care cetățenii ar trebui să răspundă cu „DA” sau „NU”, va suna așa: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?”. Motivul pentru care nu a fost inserată întrebarea explicit este că Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede ca întrebarea din buletinele de vot să fie formulată în sensul prevăzut anterior. Totuși, în România nici în prezent nu este permisă căsătoria între persoane de același sex. Acest fapt este prevăzut explicit în articolul 258 din Codul Civil al României. De aceea, unele formațiuni politice, organizații neguvernamentale, dar și persoane publice din România, au făcut apel la boicotarea referendumului, invocând că drepturile cetățenești nu pot fi supuse votului și că revizuirea Constituției nu are niciun efect juridic. Însă dacă se va ajunge la modificarea Constituției României, aceasta va fi o procedură mult mai grea. Deoarece Legea Supremă este actul juridic cel mai puternic din România, este și cel mai greu de modificat. Nu la fel este în cazul Codului Civil.

„Decizia de a participa la consultarea cetățenilor este liberă și individuală”

Istoricul român George Damian consideră că românii trebuie să participe la acest referendum, însă, până la urmă, „este alegerea personală a fiecăruia, în funcție de convingeri”. „Legislația României nu prevede obligativitatea participării la niciun vot, decizia de a participa sau nu la consultarea cetățenilor este una liberă și individuală. Boicotarea unei consultații cetățenești, fie că e vorba de referendum sau alegeri, este o opțiune îndreptățită. Într-un fel poate fi considerată o delimitare față de evoluțiile din societate, o renunțare de a participa la viața politică. Boicotul în cazul referendumului, unde este necesar un prag de participare pentru validare, este de asemenea îndreptățit, este o metodă de a te opune respectivei consultări. Într-o democrație, ideea de bază este circulația liberă a ideilor și opiniilor și stabilirea unei agende publice în baza votului majoritar”, a declarat Damian pentru TIMPUL.

„Toți românii ar trebui să participe la acest scrutin”

Deputatul român, Constantin Codreanu, îndeamnă cetățenii români din R. Moldova să iasă la vot și să-și exprime, în mod democratic opinia. „Referendumul din 6 și 7 octombrie este un exercițiu absolut democratic. Prin urmare, consider că toți românii ar trebui să participe la acest scrutin. Înainte de orice, suntem cetățeni ai statului român cu drept de vot și ține de responsabilitatea noastră să ni-l exercităm la orice exercițiu electoral, indiferent de subiect”, a adăugat parlamentarul.

De asemenea, deputatul român, originar din R. Moldova, a menționat că importanța acestui referendum transcende orice încercare de manipulare politică. Codreanu a specificat că personal va vota „DA” la referendum, deoarece acest exercițiu democratic nu este despre iubire, nici despre persoanele cu orientări sexuale diferite, nici despre Dumnezeu. „Subiectul este expus clar: definirea căsătoriei ca fiind constituită între un bărbat și o femeie. „DA-ul pe care îl voi vota este pentru că mă interesează definiția celei mai importante instituții umane în fața legii”, a conchis Codreanu.

Parlamentarul recunoaște că și boicotul este o formă de exprimare, însă acesta crede în afirmarea poziției publice prin participarea la exercițiile democratice organizate și își dorește ca orice decizie pe care o iau românii să fie una întemeiată. „De aceea îi invit pe toți să se documenteze și vor vedea că „acest referendum nu este al PSD, ci al milioane de români care au semnat pentru inițierea lui. Îi îndemn, mai ales pe unioniști, să-și regândească poziția, întrucât vom avea și noi de chemat românii la un referendum pentru revizuirea Constituției în favoarea proiectului Re-Unirii, pentru care se adună semnături acum. Chiar dacă gândim diferit și votăm diferit, să nu fie aceasta un impediment în calea reunificării”, a remarcat Codreanu.

Pentru ca referendumul să fie validat, la el ar trebui să participe 5,4 milioane de români, înscriși pe listele electorale permanente. Costul total al organizării referendumului se ridică la aproximativ 35,5 milioane de euro.