Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:53
Abonamente

Editorial 11 Decembrie 2017, ora 04:00    Din editia print

Marime Font

Întrebarea de care fug procurorii: de ce Gorbunțov nu a fost arestat?

Recent, în țara noastră a mai avut loc o minune. Dar aşa cum la noi minunile nu mai reprezintă excepții, ci lucruri ordinare, am putea să le numim fleacuri. 

În R. Moldova, au devenit într-adevăr fleacuri situațiile în care cele mai înalte și serioase instituții ale statului fac abstracție de lege în scopuri dubioase, pe care noi, muritorii simpli, am putea doar să le presupunem. De exemplu, unul din fleacuri constă în faptul că socialiștii lui Dodon se bucură de imunitate absolută în fața instituţiilor de drept. În ciuda numeroaselor probe, despre care a scris presa, precum că unii dintre aceştia au încălcat legea, nici unul nu este tras la răspundere. S-ar părea că CNA şi procuratura dorm, când aud despre Dodon&Ko. Dacă liberalii sau liberal-democrații ar fi furat măcar 2% din banii de care ne-au sărăcit unii membri ai PSRM, ar fi făcut ani grei de pușcărie.

O altă minune constă în faptul că Șor se află la libertate, iar Filat e la răcoare… Dar aceasta e altă poveste, fiindcă propuneam să discutăm despre minunea de săptămâna trecută, când nitam-nisam a apărut la Chișinău „bancherul negru” al Federației Ruse, Gherman Gorbunțov. Chipurile, a venit omul să dea depoziții în dosarul în care Renato Usatîi este acuzat că i-ar fi comandat lui Vitalie Proca să-l ucidă. La prima vedere, faptul că procurorii noștri au reușit să-l convingă pe Gorbunțov să vină în numele dreptății într-o țară, din care a fugit, merită toată admirația. Dar, în același timp, apar unele întrebări, la care aceiași procurori ar trebui să ne răspundă:



1. În 2012, când Gorbunțov a fugit din R. Moldova, contra sa erau intentate mai multe cauze penale atât la noi, cât și în Rusia. În mod logic, măcar o parte din aceste dosare ar trebui să fie pe rol și în prezent. Doar e puțin probabil ca procurorii noștri și cei ruși să fi greșit de atâtea ori în privința aceleiași persoane. În acest caz, Gorbunțov ar fi trebuit să fie nebun ca să vină în R. Moldova. Și dacă a venit, de ce nu a fost arestat?

2. De ce el a fost audiat doar în calitate de victimă în dosarul Usatîi, dar nu și în calitate de acuzat în dosarele pornite pe numele său?

3. Dacă dosarele penale ale „bancherului negru” au fost clasate, când și de ce a fost luată această decizie?

4. După ce a fugit din R. Moldova, Gorbunțov a fost anunțat în căutare internațională. De ce acum a fost scos de sub urmărire?


5. Și Federația Rusă, după cum se știe, l-a anunțat în căutare prin Interpol. De ce țara noastră nu l-a extrădat în Rusia?

6. Dacă nu a fost extrădat din cauza că e cetățean moldovean, de ce procurorii nu pornesc o cauză penală (sau au clasat-o deja?) în privința modului în care acesta a obținut cetățenia RM? Fiindcă „bancherul negru” nu are rude în R. Moldova și nici nu a trăit aici suficienți ani pentru a putea spera la cetățenie. Procurorii știu că el a primit pașaportul pe timpul lui Voronin, într-un termen record, ceea ce contravine Legii cu privire la cetățenie.


Zilele trecute, TIMPUL a încercat să caute la procuratură răspunsuri la aceste întrebări. Serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a recomandat să vorbim cu reprezentanţii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Vitalie Busuioc, șef adjunct al acestei instituții, s-a eschivat să discute despre Gorbunţov, rugându-ne să-l sunăm mai târziu. După aceasta, însă, el nu a mai răspuns la telefon. Iar Nicolae Chitoroagă, şeful PCCOCS, ne-a spus că deocamdată nu poate divulga informații despre dosarele „bancherului negru”.

Subsemnatul nu face jurnalism de azi, nici de ieri, și își dă prea bine seama ce înseamnă declarația lui Chitoroagă. De aceea, TIMPUL îl roagă pe procurorul general, Eduard Harunjen, care întotdeauna se declară a fi deschis în raport cu presa, să ne răspundă el la întrebările de mai sus, pentru că e puțin probabil să nu cunoască asemenea lucruri.
 

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md