Astăzi 26 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:11
Abonamente

Editorial 2 Octombrie 2017, ora 04:19    Din editia print

Marime Font

Învățătorii de la sate

„De tineri au plecat din sat,
Lăsând acolo loc de casă
Și-un plug să iasă la arat,
Și dragostea cea mai frumoasă."


Liviu Damian  

 
 

Într-o vreme în care nu exista „Ziua profesorului” sau sintagma „profesie nobilă”, doi tineri de la sat și-au început cariera pedagogică într-o localitate din nordul RSS Moldovenești.

Au plecat de acasă, lăsându-și familiile, casa părintească, prima iubire și prietenii din copilărie. Era toamna anului 1960, când Ministerul Învățământului de atunci a decis „repartizarea” mai multor tineri într-o școală din raionul Sângerei. Acolo era nevoie de doi tineri specialiști: o învățătoare și un profesor de matematică. Ea era originară din Râșcani, avea doar 21 de ani și absolvise Școala pedagogică din Călărași. El era de baștină din Sângerei, avea 22 de ani și studia la Universitatea din Tiraspol. O semnătură pe un document le-a marcat destinul, i-a adus într-un sat absolut nou, cu oameni necunoscuți, fără casă și masă, dar, cel mai important, cu dorința de a educa.



Alături de alți zeci de colegi aflați în aceeași situație, au contribuit la păstrarea școlii din sat și ulterior la construirea din temelie a unui gimnaziu care activează și astăzi. Împreună au dat start unui nou început pentru învățământul școlar de atunci. Au fondat, practic, o comunitate nouă, „mahalaua profesorilor”, numită în sat, la care putea apela oricine după sfaturi sau ajutor. Până la ora prânzului, cei doi erau elita satului, iar după amiază deveneau muncitori în câmp, la strâns struguri și porumb. La lecții predau limba moldovenească, iar acasă, pe rafturile bibliotecii, păstrau cu grijă operele clasicilor români. La școală erau colegi de breaslă cu alți învățători, iar acasă erau colegi de „clacă”, ridicând o casă din banii sclipuiți cu greu. Au educat zeci de generații în sat și și-au crescut copiii, nepoții, pe care i-au trimis să-și continue studiile, după același principiu de care s-au condus şi ei: „Trebuie să faceți carte".

S-au dăruit total, din prima zi de angajare până-n prima zi de pensionare. Și-au consumat sănătatea, timpul, energia, verificând caiete, mergând la olimpiade și organizând serate. La început gândeau că au făcut o alegere greșită, că ar fi fost mai bine să devină economiști, să aibă pământuri sau să lucreze la tutun, ca să facă bani mai mulți. Acum, însă, când primesc telefoane de la foștii elevi cu mesaje de mulțumire, înțeleg că a fost o alegere corectă.

Cea care în 1960 era „tânără specialistă”, doamna învățătoare, și acum iese la poartă și privește cum se întorc elevii de la școală. Satisfacția i se dublează, când aceștia o salută sau o întreabă de sănătate. E doamna Silvia Dragan, azi singură. Iese la poartă și privește trist, dar luminos cum copiii merg la școală sau se întorc. Îi admiră. Își imaginează că-s elevii ei de prin 1963 sau 1975, sau cei din 1981… Profesorul de matematică Grigore Dragan îi numără de sus și le trimite câte un înger păzitor și sfatul să nu uite să învețe carte.

Au trăit printre flori și albine. Pe data de 5 octombrie, de Ziua Profesorului, câțiva elevi îi calcă pragul doamnei Silvia și îi aduc flori din grădina lor, de acasă.
- Nu m-au uitat, gândește ea…

N. B. Să nu uităm de învățătorii de la sate. Ei sunt cuminți ca sfinții. Așa au fost bunicii mei, care m-au îndemnat: „Trebuie să faci carte!”  

Un articol de: Ana Gabor Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 25 Septembrie 2018, ora: 23:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 26 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Râmătorii de sensuri

Totul e înspăimântător de simplu: când ne naștem, fiecăruia, Dumnezeu îi dă câte un Boț de lut, căruia noi îi zicem DESTIN, îi pune în față un CRONOMETRU, dă startul și în perioada de timp rezervată noi trebuie să reușim să modelăm ceva din el.

() Citeşte tot articolul

Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md