Astăzi 24 Ianuarie 2020, Vineri - Ultima actualizare la 23 Ianuarie 2020
Abonamente

Carte 27 Ianuarie 2014, ora 18:41

BOGDAN PETRICEICU HASDEUIOAN-VODĂ CEL CUMPLIT (IV) URA PENTRU BOIERI ȘI CĂLUGĂRI. ÎNCEPUTUL LUPTEI

Marime Font

B. Petriceicu- Hasdeu: IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT - Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574)  

(PARTEA 1) IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT - INTRODUCȚIUNEA și AVENTURIERUL

(PARTEA 2) IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT - CHEMAREA ȚĂRII

(PARTEA 3) IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT - ÎNCEPUTUL DOMNIEI - REFORMELE

Loading...



11. Am văzut cum un mare vornic pieri sub cuțitul calăului chiar în ziua de Paști.

Alți boieri îi urmară unul după altul, deși nu toți avuseră plăcerea de a muri înfruptați de ouă roșii.

"De pre boierii de cinste și cei mai de jos sabia lui Ioanvodă nu lipsea, ci cu multe feluri de morți îi omora", zice cronica țării.

12. Monastirile consumau în trândăvie și în desfrânări sudoarea Moldovei.

Ioan-vodă dede o pildă neauzită până atunci în istoria românilor.

Un vlădică fu convins de crima celei mai negre nemoralități; divanul domnesc execută întocmai o legiuire din Codicele Teodosian; "Sodomitul să piară prin flăcări în prezența poporului"; mărșavul episcop fu ars de viu; Ioan-vodă ținea prea mult, pesemne, la litera dreptului roman!

Mitropolitul, putred de bogății, adunate prin vânzarea cuvântului lui Dumnezeu, scăpă de caznă și de moarte fugind la munți.

Un boier, care dintâi trădase pe trei domni în șir, apoi se făcuse căpitan de haiduci de codru și, în fine, crezu a-și ascunde urâtul trecut îmbrăcând haina cea fățarnică a monachismului, fu îngropat de viu în pământ.

"Temnițele erau pline de călugări", zice cronica țării. Fariseii își răzbunară într-un mod curios: nici într-o monastire a Moldovei nu ni s-a întâmplat a găsi portretul lui Ioan-vodă sau numele său înscris în vreun pomelnic; iară peste o sută de ani mai încoace, un mitropolit îl șterse chiar din catalogul domnilor țării, pe care-l scrisese în versuri și în care, bunăoară, cânta în următorul mod virtuțile Lăpușneanului:

Domni ș-acesta bine, și-n Slatina-și fece "Monastire frumoasă, pe toate le-ntrece!" Apoi de!

13. Ura sa pentru boieri și călugări, desprețul său pentru aristocrația de tot felul, Ioan-vodă, în unele cazuri, știa să le manifeste și fără ajutorul gelaților.

În toată Moldova cei mari își mascau faptele lor cele neevangelice prin cea mai zeloasă păzire a posturilor; pe când țăranii, din contra, destul de storși numai prin apăsare se fereau de a mai slăbi și mai mult prin lăsări de carne și, de brânză dacă aveau cumva, din întâmplare, vreuna din acestea.

"La munteni, boierii și poporul sunt deopotrivă religioși, zice un călugăr oriental în interesanta sa călătorie; dar în Moldova chiar postul cel mare îl observă numai clasale de sus; iară încât privește pe cei de jos, ei de loc nu-l bagă în seamă, și ireligiozitatea lor, cea mai mult decât tătărească, merge până acolo încât patriarcul de Antiochia când intra în casele lor, ei nu ieșeau înaintea lui nici măcar cu o fărâmătură de pâine"...

Ei bine! Ioan-vodă era întocmai ca țăranii cei nelegiuiți ai țării sale.

Un cronicar mare-logofăt strigă cu un fel de spaimă bigotă: "nu cred să fi fost creștin pravoslavnic, că de ar fi fost creștin, nu s-ar fi însurat în postul mare!

Un cronicar mitropolit îl numește: "Ioan cel Rău". Și marele logofăt și mitropolitul aveau dreptate... din punctul lor de vedere.

14. Ucizând pe boieri și pe călugări, până atunci atât de puternici, Ioan-vodă, pentru o deplină siguranță, luă măsuri ca să-i împiedice de a-și uni forțele contra tronului; măcar că orice ligă e prea slabă când nu o susține poporul de jos.

Precum ziserăm, toți aristocrații, atât clerici, cum și laici, aveau un singur Dumnezeu: egoism, interes personal, ban.

Ioan-vodă își dede un frumos spectacol făcându-i să se bată unii cu alții, pe când el îi bătea pe toți deopotrivă.

Luând, bunăoară, o moșie monastirească, el o dedea unui boier: iată călugării țipând contra boierimii!

Sau, luând proprietatea vreunei monastiri, o dedea unei alte: iată cele două monastiri intrând în luptă!

Sau, în fine, luând de la boierul cutare, dedea unui alt boier; iată boierii înșfăcându-se de păr!

Țara râdea, privind întresfâșiarea foștilor săi apăsători. Domnul râdea văzând cât de proastă e lumea!

15. Ioan-vodă nu împroprietări pe țărani; nu! căci se ferea de o criză ale cării efecte, pe de o parte, nu erau destul de limpezi, iară pe de alta, nu puteau să-și manifeste fructele lor cele bune decât numai doară după un șir îndelungat de ani, străcurați în tristă șovăitură.

Împroprietărirea țăranilor din proprietatea cea uzurpată clerico-boierească este o bucățire în urma cării, ca rezultat imediat, cei puțini bogați sunt foarte sărăciți și cei mulți săraci nu sunt de loc îmbogățiți: zecimi de ani trebuie să treacă mai nainte de a reveni lucrurile la o nouă stare normală, mai bună, firește, decât starea normală cea veche... dar până atunci? până atunci egalitatea pentru toți și în toate!

Ioan-vodă împroprietărea nu numai pe țărani, ci chiar pe țigani, când acei țigani aveau mijloace de a-și plăti peșin o proprietate; când nu, nu: ci-i înzestra încet-încet cu niște atari mijloace, întrebuințând un metod prin care, departe de a produce o criză, el, din contra, înflorea finanțele statului.

Secretul eroului nostru era de o simplitate nespusă; el nu lăsă pe boieri și pe călugări să abuze cât un fir de păr de munca țăranului.

Ioan-vodă vedea că ciocoiul ia aproape tot câștigul țăranului, despoind astfel totdeodată vistieria țării, căriia boierii și călugării nu-i dădeau nemica, iară ceilalți nu mai aveau de unde să-i dea.

Jos abuzul! numai atâta.

16. Aice e locul de a analiza cestiunea proprietății teritoriale la români, după vechile noastre legi, nescrise, dar cu atât mai raționale, bazate nu pe imaginațiunea vreunui jurist, ci pe însăși natura cea intimă a poporului.

Boierii sau monastirile nu erau proprietari, ci numai nește posesori ereditari ai respectivelor porțiuni teritoriale, cari dentru-ntâi le-au fost acordate lor din partea domniei ca locuri deșerte și fără valoare, pentru a le coloniza cu oameni și a le da astfel o utilitate.

Domnul țării rămânea totdauna adevăratul proprietar al întregului teritoriu național, încât boierul sau monastirea, având facultatea de a vinde, de a schimba, de a ipoteca, de a dărui moșiele lor, pentru fiecare din atari tranzacțiuni trebuia să capete o nouă specială încuviințare domnească, condiționată printr-o dare în bani sau în natură, și în care principele întărea acuizițiunea noului posesor prin următoarele caracteristice cuvinte: "i-l dăm lui acel sat etc."

Pe baza acestei constituțiuni a proprietății teritoriale, țăranii români aveau duble îndatoriri; unele cătră fiscul domnesc, altele cătră posesorul ereditar, din cari cele principale erau:

Îndatoririle țărănești cătră fisc:

Dări și gloabe judiciare, precum, de pildă: bani de divorț, bani de măritiș, gloabe pentru furturi, dușegubine pentru omoruri etc.

O mică sumă bănească anuală și dijmă în natură de oi, de porci, de miei.

Din toate aceste venituri ale fiscului, posesorul moșiei își reținea, ca un fel de răsplată pentru munca percepțiunii, câte o a treia parte.

Îndatoririle țărănești cătră posesor:

Trei zile de lucru, anume: una arând, alta cosind, a treia secerând.

De două ori pe an, la Crăciun și la Paști, daruri numite "cinste", anume: ouă, găini, cașuri.

Sub domni de principie aristocratice, fie prin concesiuni formale, fie prin îngăduiri tacite, boierii și călugării reușiră, pe de o parte, a uzurpa toate folosurile, câte se cuveneau fiscului și din cari ei nu aveau drept decât numai asupra unei treimi; pe de altă parte, de a șterge cu
desăvârșire condiționalitatea obligațiunilor țărănești, silind pe săteni să le lucreze și să le dea mai în toate zilele!

Fiscul se fecunda mai ales prin confiscațiuni; prin vămi, câte nu încăpuseră încă în mâinile particularilor; prin dijma de ceară și de miere. Dările teritoriale, adevărata avuție a unui stat bine constituit, erau ca și nule.

Restrângând cu totul drepturile cele abuzive ale seniorului asupra câștigului țărănesc, Ioan-vodă ajungea la trei scopuri de o importanță supremă:

Îmbogățea pe țărani, adică pe cei mulți, sau, și mai bine, pe cei "toți".

Luând de la țărani numai 1/5, 1/10 din câte le răpea seniorul, umplu visteria ca niciodată.

Reuși a deveni idolul acelora ce erau "țară".

Și, cu toate astea, el nu împroprietărise pe țărani!

17. Un alt fapt concurge a proba geniul administrativ al lui Ioan-vodă.

Pentru tranzacțiuni importante, privitoare mai cu seamă la clasa de sus, Moldova întrebuința bani străini de aur și de argint, cari intrau în țară, în mare câtime, în schimb pentru exportațiunea vitelor.

Dar banii de aramă erau puțini, încât țăranul, în tranzacțiunile sale cele mici, se vedea forțat de a opera mai mult în natură moneta cea mai nedreaptă și mai nesigură.

Domnii precedenți, Despota și Lăpușneanul, făcură bani naționali de argint, ei nu se gândiră la nevoile țăranilor.
Ioan-vodă pricepu pe dată toate avantajele monetei de aramă, a cării fabricațiune, costând puțin statului, aducea totodată foloase prin îmbogățirea țăranilor vrea să zică a fiscului.

Gologanii naționali începură, în fine, a circula prin toate unghiurile Moldovei.

Pe lângă altele, ei familiarizau țara cu icoana frumoasei figure a principelui, în giurul căriia se citea patrioticul titlu: "Părintele Moldovei".

E de observat că ei fură la noi nu numai cei dentâi bani de aramă, ci încă cei dentâi cu o inscripțiune românească, nu latinească, ca pe ai lui

Despota și ai Lăpușneanului, nici slavonească, ca pe cei anteriori.

Boierii și călugării vorbeau latinește și slavonește; țăranul românește.

18. Puternicul patronagiu, acordat poporului de jos contra claselor de sus, avea în ideea lui Ioan-vodă, precum lesne ne-am putut convinge, mai cu deosebire o țintă financiară.

El făcu acum în privința țăranilor întocmai ceea ce regii occidentali făcuseră mai nainte în privința comunelor municipale, eliberându-le din jugul seniorilor feudali: imensele abuzuri neregulate ale aristocraților izolați se prefăcură într-un venit periodic al fiscului, mai moderat individualmente și colosal în totalitate; cursul apei fu schimbat și canalizat în profitul tronului, astfel încât pâraiele cele împrăștiate, numeroase și umflate, se reduseră deodată la proporțiunile unui singur fluviu de aur.

Așadar, e vederat că, îmbunătățind soarta țăranilor, Ioan-vodă avea dreptul de a cere din parte-le nu numai o recunoștință morală, ci încă pe acea materială, manifestată prin exactitate și sinceritate în plata dărilor fiscale, cari formau acum o mică parte din câte le storceau obicinuit boierii și călugării.

Lipsa sau abundanța financiară a unui stat, în cele mai multe cazuri, nu depind de sărăcia sau avuția țării, ci numai și numai de modul percepțiunii impozitelor; încât un popor sărac poate să aibe un fisc abundant din cazua unei percepțiuni energice și bine organizate, pe când, din contra, un popor avut poate să aibe un fisc lipsit din cauza unei percepțiuni moleșite și rău organizate.

Ion-vodă reuși de a face ca banii să curgă, așa zicând, de la sine, în visteria domnească, fără concursul unei miriade de agenți salariați, fără directorate statistice, fără comptabiliate franceză, fără inspectori financiari: el se mulțumi a aplica în toată rigoarea teribila lege penală contra neplatei dărilor.

Mai bine legi puține, dar bine executate! Iată tabloul ce-l dă un biograf contimpuran al lui Ioanvodă:

"Dacă cineva vindea fără știrea domnească un strugur din vie, sau orișicare lucru supus censului, pe unul ca acela Ioan-vodă, înfigându-i o verigă prin nările nasului, cu mânile legate la spate, îl da calăilor, ca să-l biciuiască pe piețe publice, și apoi cadavrul lăsă zăcând fără înmormântare, hrană câinilor!"

Astăzi legile noastre pedepsesc cu temnița pe debitorul unui particular, de cele mai multe ori ale unui grec sau ovreu, căci românii nu prea au bani de dat cu împrumut... debitorul statului rămâne nepedepsit.

Prefer sistemul lui Ioan-vodă.

19. Istoricii incriminează cruzimea eroului nostru. Sunt nedrepți. Iată ce zise peste doi secoli și jumătate Napoleon cel Mare, când istoricii îl incriminau și pe el de cruzime:

"Am ținut totdauna cu majoritatea poporului; la ce, oare, mi-ar fi putut servi crima?"
O logică sublimă!

Ioan-vodă ținuse și el totdauna cu majoritatea poporului. Majoritatea poporului îl iubea, ca nici pe unul din câți l-au proces și i-au succes pe tronul Moldovei.

Înșiși istoricii cei încriminatori recunosc, toți într-o voce, suprema popolaritate a lui Ioan-vodă.

Deci unde e crima? Nu e crud acel principe care, cu prețul câtorva capete aristocratice și cu neîmblânzita păzire a legii, își cumpără idolatra iubire a țării întregi.

20. Miraculosul rezultat al administrațiunii lui Ioanvodă se poate exprima prin puține cuvinte.

În 1572, la intrarea-i în domnie, toate calamitățile erau grămădite asupra Moldovei.

O teribilă ciumă zeciuia prin sate și prin orașe! Un comet speria imaginațiunea poporului! O furioasă inundație devasta câmpiele. Visteria era secată prin nebuniele lui Bogdan-vodă, care se plimba cu trăsuri acoperite cu argint și aur.

Turcii și tătarii, veniți în ajutorul lui Ioan-vodă, nu se putură reține, firește, de a nu comite jafuri, violințe, omoruri.

În fine, era un potop de rele! În curs de doi ani, principele nostru realiză visul domnilor celor mai mari; finanțele erau în floare și contribuabilii mulțumiți.

21. Cronicarul Urechea servise în tinerețele sale, ca uricar sau scribă, la curtea lui Ioan-vodă; dar era aristocrat din una din familiele cele mai ilustre ale Moldovei, înrudit cu ceilalți boieri, devotat călugărismului și, prin urmare, dușman sistematic al stăpânului său.

Ei bine! cu toată ura-i personală, ce respiră mai în toate rândurile povestirii sale, încât nu se teme de a râde până și de moartea viteazului, ei bine, cu toate astea, însuși cronicarul Urechea se simte forțat a caracteriza pe Ioan-vodă în următorul mod: "Era la minte ascuțit, la cuvânt gata, și se vedea a fi nu numai de domnia acestei țări, ci și altor țări să fie cap și mai mare".

Atari cuvinte din gura unui inamic!

22. Nu mai puțin dibace fu politica exterioară a lui Ioan-vodă; deși, din nenorocire, noi nu cunoaștem din ea, până acum, decât numai o singură cestiune, în care diplomația cea machiavelică a unui mic principe român era cât p-aci să arunce într-un grozav labirint de complicațiuni trei din statele cele mai ponderoase ale Europei: Turcia, Franța și Polonia.

23. Curând după intrarea lui Ioan-vodă în Moldova murise bătrânul rege polon Sigismund-August.

El fu ultimul din dinastia iagelonă și, tronul rămânând vacant, mai mulți principi străini se grăbiră a se prezinta ca pretendenți la coroană, între cari și Enric de Valois, fratele regelui francez Carol IX.

Poarta otomană sprijinea această candidatură. În Polonia o susținea, mai cu deosebire, famosul Laski, care ajutase odată lui Despota, dar acum se dumeri de a se face mai bine domn el singur decât să facă pe alții, și cerea coroana Moldovei de la influința franceză în Constantinopole, ca răsplată a servicielor sale în cesiunea lui Enric de Valois.

Franța începu a neguța în taină destituirea lui Ioanvodă.

Astfel politica moldoveană se afla pusă în luptă cu acea franceză.

Să urmărim peripețiele intrigii.

24. Îndată după moartea lui Sigismund-August, Ioanvodă expedi în același moment doi ambasadori: unul la Constantinopole, cătră vizirul Mehmed-Socoli; altul la Cracovia, cătră Camera polonă.

Ambasadorul trimis în Turcia solicită un ajutor de tătari, în fruntea cărora Ioan-vodă promitea, cu mândrie, că lesne va cuceri toată Polonia, slăbită prin anarchie.

Domnul știa prea bine că sultanul, legat prin amicie cu Franța, nu-i va încuviința cererea.

În adevăr, vizirul se grăbi a-i răspunde de a se opri de la orice încălcare contra Poloniei; însă, totodată, îi lăudă zelul și îndrăzneala.

De altă parte, ambasadorul trimis în Polonia încredința cum că o armată de 100.000 de turci, tătari și munteni, profitând de moartea lui

Sigismund-August, erau gata de a năvăli în Galiția; însă, din mila lui Dumnezeu, îi împiedecă Ioan-vodă prin rugămințile sale pe lângă vizirul Mehmed-Socoli.

Polonii, pătrunși de spaimă, nu știau cum să mulțumească mai bine generosului principe al Moldovei.

Drept răsplată pentru prețiosul serviciu ce zicea că le făcuse, Ioan-vodă cerea de la camera cracoviană două lucruri:

Înapoierea Pocuției. Ștefan cel Mare o cucerise de la poloni și o reținu până la moarte; Bogdan cel Chior o pierdu; Petru Rareș o redobândi și iarăși o scăpă în vro câteva rânduri; urmașii săi o lăsară, fără protestațiune, în curs de patruzeci de ani, sub sceptrul Poloniei; până ce, în fine, demn strănepot al marelui Ștefan, Ioan-vodă își ridică glasul. "Pocuția e un patrimoniu al meu", scria el cătră Camera polonă.

Înapoierea tezaurelor moldovene, confiscate în Polonia. În 1564, fugind denaintea Lăpușneanului, care intra în țară cu o oaste turcească, Ștefan-vodă Tomșa, ucigașul lui Despota, fu prins de cătră poloni și descapitat în Lemberg, din ordinea regelui Sigismund-August, sau, mai bine zicând, după porunca unui expres ambasador turc.

Tomșa ducea cu sine toată visteria țării: polonii calăi în serviciul sultanului confiscară sacii cu aur ai victimei, mângâindu-se cu metalul pentru rușinea de a se fi supus orbește voinței păgânilor, contra frăției creștine și contra legilr ospitalității.

Ioan-vodă pretindea acum restituirea acelei proprietăți naționale.

Ambasada moldovenească își împlini misiunea cu o așa mândrie și demnitate, încât Camera cracoviană, cuprinsă de mirare, îi arătă mai mult respect decât chiar Ambasadei imperiale de la Viena.

Polonii nu cutezară a ne tăgădui dreptul asupra Pocuției, nici asupra averilor lui Tomșa; ci, recurgând la calea amânării, ei promiseră a răspunde îndată după ce-și vor fi ales un rege.

Ioan-vodă știa de mai nainte că polonii nu-i vor înapoia Pocuția, pentru care ei vărsară atâta sânge în curs de un secol; și că de ar vrea, tot încă n-ar putea să-i întoarcă tezaurele lui Tomșa, de demult împărțite, cheltuite și uitate; dar nu Pocuția, nici Tomșa formau adevărata ținută a ambasadei moldovene.

Atât în Constantinopole, unde stăruise contra Poloniei, precum și în Cracovia, unde intrigase contra Turciei, Ioanvodă reuși deplin în planurile sale:

În Constantinopole el se întărea în buna opiniune a otomanilor, pentru ca nu cumva să fie destituit după uneltirile Franciei;

În Cracovia, atribuind turcilor, cu o fineță diabolică, cele zise de el însuși, îi compromitea în ochii polonilr, ceea ce-i și trebuia pentru a surpa candidatura protegiatului otoman Enric de Valois.

25. Peste puțin timp, Ioan-vodă răpezi alte două ambasade, iarăși una la Constantinopole și alta la Cracovia.

Ambasadorul trimis la Constantinopole înștiință Poarta otomană cum că destronatul Bogdan-vodă adună în Polonia, cu ajutorul magnaților, o numeroasă oaste pentru a năvăli din nou asupra Moldovei; și că se și apropie deja de fortăreața Hotinului...

Ambasadorul trimis la Cracovia rugă Camera de a nu suferi nici o încercare din partea lui Bogdan.

Pretextul ambelor ambasade era de tot imaginar. Bogdan de mult nu se mai afla pe teritoriul polon. Cu toate astea, turcii se înfuriară contra Camerei cracoviane, iară camera cracoviană, crezând că în adevăr Bogdan s-ar fi ținând ascuns undeva în Polonia, răspândi în toate direcțiunile curieri și emisari, pentru a prinde pe nenorocitul fugar; atât de groaznic știuse a deveni Ioanvodă față cu unul din cele mai puternice regate ale Europei.

Care să fi fost scopul cel secret al domnului moldovenesc în aceste două ambasade?

De a provoca în Constantinopole din partea otomanilor vreo demonstrațiune dușmană contra polonilor, făcând astfel o lovire indirectă, dar dureroasă, în candidatura lui Enric de Valois;

Sub aparința de a urmări pe Bogdan, să câștige timpul și ocaziunea de a lucra prin ambasadorul său în Cracovia, împrăștiind bani și intrige contra politicii franceze.

26. Văzând că Turcia, după solicitațiunile Curții de la Paris, tot mai cruță hotarele Poloniei, Ioan-vodă expedi un al treilea ambasador la Constantinopole.

Reproducem chiar cuvintele agentului francez pe lângă Poarta otomană în scrisoarea sa cătră Enric de Valois:
"M-am înștiințat că domnul Moldovei trimise aice un ceauș, carele asigură că țarul moscovit fu primit în Vilna și în toată Litvania, cu voia și îngăduirea țării întregi, și că este de temut că și Camera polonă i se va supune, știindu-l armat și așa de aproape; care veste a fost turburat foarte mult pe turci, făcându-i să hotărească în divanul de ieri un război contra Poloniei."
Iată dară că diplomația lui Ioan-vodă era cât p-aci să răstoarne candidatura lui Enric de Valois, dacă polonii nu s-ar fi grăbit a risipi bănuielile Turciei.

27. În fine, puțin mai nainte de momentul decisiv al elecțiunii de rege, sosi și la Cracovia un al treilea trimis moldovenesc.

Ioan-vodă reușise a pune mâna pe două scrisori turcești din partea vizirului Mehmed-Socolli, una cătră Camera cracoviană, cealaltă cătră episcopul Montluc, ambasadorul francez în Polonia.

În epistola-i cătră Cameră, vizirul poruncea polonilr de a alege pe Enric de Valois, încheiându-o așa: "să nu întârziați cu împlinirea ordinilor sultanului"; în epistola cătră Montluc mărturisea înalta solicitudine a Turciei pentru interesele Franciei.

Scandalul fu universal. Păgânul dedea porunce "inclitului" regat polon! Enric de Valois apărea ca un cireac al sultanului! O indignațiune generală cuprinse pe mândrii magnați, cu atât mai vârtos că trimisul moldovenesc le mai citi în ședință plenară următoarea ironică scrisoare din partea lui însuși Ioan-vodă:

"Din cele alăturate aflați porunca măriei-sale sultanului de a pune în capul vostru pe fratele craiului franțuzesc; veți fi având, credem, destulă pricepere ca să puteți înțelege că măria-sa sultanul nu lucrează pentru binele creștinătății."

Speriat prin efectul vicleniei lui Ioan-vodă, Montluc striga, jura, șoptea, zbuciumându-se a dovedi cum că cele două epistole sunt născocite din capul moldovenilor.

Totuși, secretarul Ambasadei franceze, Jean Choisnin, recunoaște în memoriile sale că infernala diplomație a principelui român pusese candidatura lui Enric de Valois întrun pericol extrem, din care abia-abia o putu scăpa renumita abilitate politică a lui Montluc.

28. Oare pe cine să fi dorit Ioan-vodă de a vedea pe tronul Poloniei?

Pe Ernest, fiul împăratului Maximilian? Nu; căci el aprețuise deja o dată, prin propria experiență, caracterul nedecis și egoistic al austriacilor.

Pe Sigismund, fiul regelui Sveziei? Nu; căci venea prea de departe... Simpatiele lui Ioan-vodă erau cțâștigate anume pentru acela de care mai cu deosebire se temeau otomanii ca nu cumva să apuce coroana Poloniei: țarul moscovit, famosul Ivan cel Groaznic.

Cu acest scop, episcopul Isaia Rădăuțeanul, inteligentul diplomat pe care vi-l aduceți aminte la începutul istoriei noastre neguțând tractatul de
pace cu Polonia, fu trimis în taină la Moscva.

Ce va fi insprăvit acolo? Nu știm.

29. Astfel principele Moldovei, în cei doi ani ai domniei sale, desfășură o activitate diplomatică de o fineță rară, de o întindere extraordinară, și ale cării toate mișcările manifestau din ce în ce mai clar mărețul vis al eroului: Scuturarea jugului musulman!...

30. Moldova plătea Turciei un tribut anual de 40 000 de galbeni; dar măiastra administrațiune a lui Ioan-vodă o aduse într-o stare atât de înflorită, încât Poarta otomană se crezu acum în drept de a pretinde o dare mult mai mare.

Sultanul Selim II și vizirul său Mehmed-Socolli erau atunci doi oameni cei mai lacomi de pe fața pământului.

Un ceauș prezintă lui Ioan-vodă înalta poruncă de a plăti 80 000 de galbeni.

"Patruzeci mii să plătești ca bei al Moldovei, iar celelalte patruzeci mii ca ghiaur, de vreme ce ai cutezat a te lepăda de credința lui Mahomed", scria epistola vizirală, ascunzând mârșava aviditate sub o sofismă bigotă.

Trimisul turcesc sosi la Iași tocmai în ziua în care Enric de Valois primea în Cracovia coroana regală a Poloniei; fatalitatea vru să triumfe în același moment, la nord și la sud, dușmanii lui Ioan-vodă.

31. Pentru alegerea domnului, pentru facerea legilor, pentru cestiuni de o mare importanță, românii procedau prin convocarea unei adunări obștești, așezate în principiu pe nește baze mult mai largi decât chiar "votul nostru universal".

În termeni generali luau parte la deciziuni, ca și după legea actuală, "boierii, popii și țara"; dar analizând cu amănuntul această definițiune, descoperim în ea elemente dezmoștenite astăzi de anticul lor vot.

Nobilimea electorală se compunea atunci din toți boierii fără distincțiune: boierii cei mari, cei de clasa a doua, cei de clasa a treia, cei în demisiune, boiernașii de prin județe și toți capii militari.

Clerul electoral se compunea din mitropolit, toți episcopii și toți egumenii.

În fine, "toată țara". Cu toate astea, nu numai inițiativa, ci încă discuțiunea proiectelor era o sacră prerogativă ministerială, Adunarea Obștească fiind strict mărginită în dreptul de a pronunța o afirmațiune sau o negațiune.

Divanul domnesc, adecă cei opt sau nouă miniștri, hotărau de mai nainte în ascunsul cabinetului; apoi mitropolitul, ori marele logofăt, sau chiar însuși domnul ieșea pe esplanada curții princiare și, adresându-se cătră gloatele grămădite pe piață, îi întreba: "Vreți lucrul cutare?"

Poporul răspundea din inspirațiune: "da" sau "ba", fără dezbateri, fără șicane, fără amendamente.

Era just. Gloatele nu raționează; dar ele pricep foarte bine, prin un fel de instinct, tot ce e bun și ce e rău.

Așadară, legislațiunea noastră cea veche era bazată în aceasta pe o profundă cunoștință a naturii umane: majoritatea, adecă instinctul
adevărului cel înnăscut și spontaneu, aproba sau dezaproba minoritatea, adecă raționamentul cel supus erorilor sistemei și ale interesului.

Inima sancționa mintea. "Inima este care simte pe Dumnezeu!" zise marele Pascal.

Am putea adăugi: "Inima este care simte pe Satana". Cu alte cuvinte, în planurile minții, inima simte când pe Dumnezeu, și zice "da", când pe Satana, și zice "ba".

Da sau ba... nu cereți alta de la un vot universal, care nu e și nu poate fi decât un juriu în cauzele națiunii întregi.

23. Istoria ne-a conservat propriile cuvinte ale lui Ioanvodă cătră Obșteasca Adunare a țării:

"Dragii mei boieri și voi, iubitele mele slugi! Greul de astăzi întrece toate grelele de mai nainte. Lăcomia turcilor cere un haraci îndoit. De-l vom da, ea nu va zăbăvi a ne stoarce și mai mult, până ce ne va stinge cu totul, căci aceasta o vrea păgânul.

De nu vom da, ne așteaptă război, stricarea țării, foc și sabie.

Cugetați și alegeți! Supunându-ne orbește vrăjmașului nostru, vom pieri desigur, și vom pieri ca mișei; sculându-ne asupra-i, chiar de nu vom izbuti pentru păcatele noastre, tot încă vom avea mângâierea de a pieri bărbătește, noi, femeile noastre, copiii... cu toții!

Voi știți că haraciul nu-l plătesc eu; ci voi și ai voștri. Puțin dară mi-ar păsa de nu m-ar durea inima pentru țară!

Mi-e milă de voi, și pentru voi îmi voi pune capul meu, dragilor mei tovarăși!

Să chemăm pe Dumnezeu într-ajutor, ca să plece pe vrăjmașii noștri sub picioarele noastre.

Să trăim slobozi, ori să ne piară pân'și urma noastră! Fiți cu mine și cu noi va fi izbânda!"...

33. Pentru a putea înțelege impresiunea produsă prin electrica voce a principelui asupra numeroșilor săi ascultători, trebuie mai întâi să cunoaștem poporul moldovenesc din 1574.

Tocmai atunci un călător polon cutreieră Moldova în toate direcțiunile, vizită orașele, avu curiozitatea de a vedea unele monastiri, petrecu prin case boierești și prin bordeie de țărani și învăță un cântec pe care-l auzise în atâtea rânduri, încât chiar fără voie i se întipărise în memorie.

Vreți a aprofunda caracterul unui popor? Studiați poezia sa națională.

Cântecul moldovenesc, memorat de acel călător și reprodus de el polonește, fu: Ștefan, Ștefan, domn cel mare, Seamăn pe lume nu are:
Seamăn pe lume nu are, Decât numai mândrul soare! Ștefan, Ștefan, domn cel mare, La Suceava cuibu-și are: La Suceava cuibu-și are, Și din el ades el sare! Ștefan, Ștefan, domn cel mare, Pune pieptul la hotare: Pune pieptul la hotare, Ca un zid de apărare! Ștefan, Ștefan, domn cel mare, Bate oardele tătare: Bate oardele tătare, Și turcii pe zmei călare! Ștefan, Ștefan, domn cel mare, Bate leși fără cruțare: Bate leși fără cruțare, Și unguri fără-ncetare! Ștefan, Ștefan, domn cel mare, Are-o țară mică tare: Țara-i mică, țara-i tare, De stă lumea la mirare!

Ioan-vodă, marele strănepot al acelui mare Ștefan, se adresa acum cătră nește oameni deprinși a celebra în toate zilele, cu sonul alăutei, suvenirul strălucitelor victorii de la Lipineț, de la Racova, de la Cozmin, de la Baia!

Trecuse abia șeptezeci de ani după moartea viteazului: ici-colea mai întâlneai încă centenari, cari au servit odată sub steagurile sale și ale căror povestiri volcanizau inimile noii generațiuni.

Ioan-vodă știa cătră cine vorbește!

34. Născuți cu tradițiuni eroice în piept și pe buze; entuziasmați prin tonul, prin cuvintele principelui; îmbătați prin iluziunea unui viitor glorios, moldovenii strigară cu glasuri mari scrie cronica țării: "Vom pieri toți lângă măria-ta! toți vom pieri!"

Fu adus sântul Evangeliu. "Nu cer să-mi jurați mie, sună Ioan-vodă, nu mie, ci jurați unul altuia."

A jura unul altuia se zicea a se face "frați de cruce"; una din cele mai nobile instituțiuni cavalerești d-ale străbunilor noștri, care se însoțea de simbolica formalitate a gustării dintr-o pâine făcută în forma crucefixului; cei legați prin un asemenea jurământ deveneau nedespărțiți la viață și la moarte.

Toți jurară. Jurară că, dacă vreunul din ei își va vicleni credința, atunci să-l bată pământul, focul, apa, văzduhul, pâinea, vinul, sabia, Dumnezeu și Maica Domnului!

Așa era jurământul ostașului român. Sunt momente sublime în trecutul nostru!

35. Ioan-vodă promisese a nu-și cruța viața pentru libertatea patriei.

Trebuia dară a se asigura, mai întâi de toate, situațiunea Moldovei, la caz dacă o lovitură dușmană va precurma zilele generosului principe.

Adunarea obștească încuviință două măsuri:

Tezaurul țării și familia domnească fură trimise la fortereța Hotinului, unde se grăbiră a refugi și casnicii boierilor, sub paza socrului princiar, părcălabul LupeaHuru.

Pruncul Petru, fragedul fiu al lui Ioan-vodă, fu declarat erede al tronului moldovenesc, și numele său începu a figura în documente alăturea cu al părintelui.

Patriotismul, trezit din amorțire în fața pericolului, înțelese necesitatea eredității tronului: fie-ne drept învățătură!

36. Ioan-vodă chemă atunci pe ceaușul turcesc. "Pleacă! îi zise cu mândrie principele român. Pleacă și spune împăratului tău că de azi nainte necum să-i plătim optzeci mii de galbeni, dar nu va vedea nici cât primea pân-acuma: cu banii haraciului îmi voi face oști și apoi... apoi vom vorbi.

Pleacă!"

(VA URMA)

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Moldova 23 Ianuarie 2020, ora: 21:20

Mihai Ghimpu sugerează că Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva: „Timpul le va arăta pe toate” (agora.md)

Mihai Ghimpu sugerează că Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva: „Timpul le va arăta pe toate” (agora.md)

Fostul lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu este e părere că fosta șefă a Cabinetului de miniștri, Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4. Mai mult,...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 23 Ianuarie 2020, ora: 19:38 de Mihaela Culcinschi

Din același salariu, Dodon a plecat în vacanță la Maldive și Seychelles, iar colegul său Tudor Deliu s-a odihnit la Cocieri și Călărași

Din același salariu, Dodon a plecat în vacanță la Maldive și Seychelles, iar colegul său Tudor Deliu s-a odihnit la Cocieri și Călărași

În timp ce președintele Igor Dodon, fiind deputat în perioada 2009-2016, a scos din buzunar zeci de mii de euro pentru cele mai luxoase vacanțe, alături de familie, în Maldive, Dubai sau Seychelles, foștii săi colegi de Parlament nu și-au permis să cheltuiască pentru...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 19:28

Ambasadorul Ucrainei la București pretinde că declarația lui Zelenski a fost tradusă greșit și că președintele a spus că Bucovina a fost „luată”, dar nu „ocupată”

Ambasadorul Ucrainei la București pretinde că declarația lui Zelenski a fost tradusă greșit și că președintele a spus că Bucovina a fost „luată”, dar nu „ocupată” Din editia print

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, afirmă că declaraţia lui Volodimir Zelenski, anume că România ar fi ocupat Bucovina de Nord, a fost tradusă greşit din ucraineană în engleză pe pagina oficială a Preşedinţiei din ţara vecină.

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 23 Ianuarie 2020, ora: 19:13 de Silviu Tănase

Stoianoglo, moldovenii și justiția

Stoianoglo, moldovenii și justiția

Multă cerneală a curs în ultimii 10 ani despre reforma justiției... Am avut 20 de guverne în 30 ani, fiecare al doilea venea și reformă de doamne ferește totul și justiția ajungea într-un asemenea hal, încăt era numai bună s-o mai reformezi odată.

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 23 Ianuarie 2020, ora: 18:48

Alexandru Tănase: Modificarea procedurii de numire a judecătorilor la CSJ e necesară și nu trebuie legată de actualul președinte

Alexandru Tănase: Modificarea procedurii de numire a judecătorilor la CSJ e necesară și nu trebuie legată de actualul președinte

 Guvernul a aprobat un proiect de lege care vine cu unele modificări ale Constituţiei R. Moldova, care ar putea aduce mai multă independență judecătorilor şi exclud influenţele politicului din Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul propune ca judecătorii Curţii Supreme de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 17:35

VIDEO/ Moarte misterioasă, la Glodeni

VIDEO/ Moarte misterioasă, la Glodeni

Moarte învăluită de mister, în raionul Glodeni. O femeie de 67 de ani a fost găsită moartă de către un vecin, el în grădină. Totul s-a întâmplat în dimineața de 23 ianuarie, în jurul orei 07.00, în satul Iabloana.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 17:21

DILEMA BĂRBAȚILOR: cum le place femeilor, cu BARBĂ sau fără?

DILEMA BĂRBAȚILOR: cum le place femeilor, cu BARBĂ sau fără?

Cel mai nou studiu despre „bărboși” spune că dacă o femeie aleargă mâncând pământul când vede orice creatură păroasă, nu același lucru se întâmplă și în urma impactului cu un bărbat care își poartă cu mândrie barba....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 17:13

De ce stresul provoacă încărunţirea părului. Explicația neașteptată a cercetătorilor

De ce stresul provoacă încărunţirea părului. Explicația neașteptată a cercetătorilor

Oamenii de știință spun că este posibil să fi descoperit de ce stresul provoacă încărunțirea părului dar și o posibilă modalitate de a stopa acest proces fără să apelăm la produse de vopsire. În testele efectuate la șoareci, celulele stem care controlează culoarea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:59

Ministerul Român de Externe a solicitat clarificări Ucrainei după afirmaţiile preşedintelui Vladimir Zelenski

Ministerul Român de Externe a solicitat clarificări Ucrainei după afirmaţiile preşedintelui Vladimir Zelenski

Astăzi, 23 ianuarie, Dan Neculăescu, secretar de stat, a avut, la sediul MAE, o discuție cu ambasadorul Ucrainei la București, care a prilejuit o trecere în revistă a aspectelor de interes pe agenda bilaterală, cu accent asupra comisiilor mixte interguvernamentale comune.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:54

Un curier care a scuipat pe o pizza înainte s-o livreze ar putea petrece 18 ani în închisoare

Un curier care a scuipat pe o pizza înainte s-o livreze ar putea petrece 18 ani în închisoare

Un procuror turc a solicitat joi până la 18 ani de închisoare pentru un fost curier, acuzat că a scuipat pe o pizza înainte de a o livra clientului, relatează AFP. Fapta a avut loc la data de 24 decembrie 2017 în localitatea Eskişehir din centrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:50

BREXITUL înseamnă mai multe locuri de muncă pentru Germania

BREXITUL înseamnă mai multe locuri de muncă pentru Germania

 Aproximativ 20 de firme britanice au comunicat autorităţilor germane în anul 2019 că intenţionează să deschidă birouri şi să creeze 680 de noi locuri de muncă în Germania, mai multe decât valoarea cumulată a precedenţilor doi ani, a anunţat joi Agenţia...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 16:42

O șoferiță în vârstă de 31 de ani acuză că pompele din benzinării sunt „sexiste”

O șoferiță în vârstă de 31 de ani acuză că pompele din benzinării sunt „sexiste”

Melanie Morgan, în vârstă de 31 de ani, a făcut câteva poze în timp ce se lupta cu o pompă la benzinărie, potrivit dailymail.co.uk. Ea susține că pompele sunt „sexiste”, deoarece sunt proiectate special pentru bărbați, nu și pentru femei care au...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 14:29

Cod galben de vânt la Chișinău! Acoperișul unei stații de așteptare de pe bulevardul Ștefan cel Mare a fost avariată

Cod galben de vânt la Chișinău! Acoperișul unei stații de așteptare de pe bulevardul Ștefan cel Mare a fost avariată

La Chișinău apar primele „victime” ale codului galben de vânt anunțat de meteorologii moldoveni. Acoperișul stației de așteptare „Grădina publică Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost smuls din construcție din cauza rafalelor de vânt. Potrivit...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 14:28

Istoricul Ion Varta, despre declarațiile lui Volodimir Zelenski referitor la nordul Bucovinei: Este o eroare regretabilă. Acest teritoriu nu a fost NICIODATĂ parte a Ucrainei

Istoricul Ion Varta, despre declarațiile lui Volodimir Zelenski referitor la nordul Bucovinei: Este o eroare regretabilă. Acest teritoriu nu a fost NICIODATĂ parte a Ucrainei

Declarațiile președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski despre faptul că România ar fi anexat în 1918 Bucovina de Nord sunt o eroare regretabilă, consideră unii istorici de la Chișinău. Ei își exprimă speranța că acesta își va retrage spusele.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 14:26

VIDEO /// România are cel mai mare viaduct rutier din regiune. De ce nu e funcțional? Dezvăluiri-bombă făcute de George Simion

VIDEO /// România are cel mai mare viaduct rutier din regiune. De ce nu e funcțional? Dezvăluiri-bombă făcute de George Simion

George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor (A.U.R.), a vizitat recent cel mai mare viaduct rutier din Europa de Est, care, de altfel, se află în România. Cunoscut sub numele de autostrada Bechtel, românii au investit în acest proiect mai bine de...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 23 Ianuarie 2020, ora: 13:31

VIDEO /// Câștigă o vacanță la Paris de la PROIMOBIL.MD și OASIS

VIDEO /// Câștigă o vacanță la Paris de la PROIMOBIL.MD și OASIS

Proimobil.md în parteneriat cu Oasis Apartments își surprinde clienții cu un nou premiu. De data aceasta, toți cei care vor procura, cu ajutorul managerilor Proimobil.md, apartamente în complexul OASIS, au șansa de a câștiga o excursie de vis în orașul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 13:25

Stoianoglo confirmă că Sergiu Sîrbu are un dosar penal dar declară că nu știe de ce este bănuit deputatul PDM și care este subiectul

Stoianoglo confirmă că Sergiu Sîrbu are un dosar penal dar declară că nu știe de ce este bănuit deputatul PDM și care este subiectul

Informația a fost făcută publică de procurorul general Alexandr Stoianoglo, după ședința de joi a Consiliului Superior al Procurorilor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 12:35

Președintele Ucrainei, REPETENT LA ISTORIE: România a ocupat nordul Bucovinei în 1918

Președintele Ucrainei, REPETENT LA ISTORIE: România a ocupat nordul Bucovinei în 1918

România a ocupat nordul Bucovinei în 1918. Declarația aparține lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei și a fost făcută în cadrul discursului oficial ținut cu ocazia Zilei Unităţii şi Libertăţii Ucrainei. Evenimentul este marcat anual la 22 ianuarie, deoarece...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 12:34

Detalii „incredibile” despre autorul crimei de la Orhei - Ar fi anunțat într-un LIVE pe instagram că îl va UCIDE /// FOTO

Detalii „incredibile” despre autorul crimei de la Orhei - Ar fi anunțat într-un LIVE pe instagram că îl va UCIDE /// FOTO

Dorin Chirtoacă a publicat pe pagina sa de facebook mai multe imagini și detalii despre crima zguduitoare de la Orhei, unde un tânăr de 14 ani l-a înjunghiat pe amicul său, de doar 12 ani, pentru o consolă XBOX.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 12:30

FOTO / Unioniștii au organizat un MINUT AL TĂCERII în fața Președinției

FOTO / Unioniștii au organizat un MINUT AL TĂCERII în fața Președinției

Unioniştii au adus lumânări şi au ţinut un minut de reculegere pentru victimele crimelor de rezonanţă care s-au produs în ultima perioadă în Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 12:25

Cine este ”ţara mică, dar diabolică”, în care americanii complotează cu trădătorii Iranului? (Deutsche Welle)

Cine este ”ţara mică, dar diabolică”, în care americanii complotează cu trădătorii Iranului? (Deutsche Welle)

Aceste cuvinte – scrie publicația germană - au fost pronunţate de însuşi liderul spiritual şi politic suprem al Repubicii Islamice, marele ayatollah Ali Khamenei, imediat după uciderea generalului iranian Qassam Soleimani.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 12:12

Avion prăbușit. Nu există supraviețuitori

Avion prăbușit. Nu există supraviețuitori

Un incident aviatic deosebit de grav a avut loc în urmă cu puțin timp. Un avion-cisternă, care intervenea pentru stingerea unor incendii, s-a prăbușit. Avionul era în misiune. Potrivit autorităților, nu există supraviețuitori.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 12:09

SONDAJ / Încrederea populației în Igor Dodon este ÎN SCĂDERE, iar în Maia Sandu în CREȘTERE / Doar trei partide ar trece pragul - PSRM, PAS și PD

SONDAJ / Încrederea populației în Igor Dodon este ÎN SCĂDERE, iar în Maia Sandu în CREȘTERE / Doar trei partide ar trece pragul - PSRM, PAS și PD

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), Maia Sandu și Igor Dodon se bucură de același nivel de încredere, la nivel național, din partea cetățenilor. Ambii politicieni au acumulat 24% din simpatiile cetățenilor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 11:56

Ultima oră! Viorel Morari a fost suspendat de CSP din funcția de procuror șef la PA

Ultima oră! Viorel Morari a fost suspendat de CSP din funcția de procuror șef la PA

La cererea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, Viorel Morari a fost suspendat de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din funcția de procuror șef la Procuratura Anticorupție (PA), scrie unimedia.info.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2020, ora: 11:28

VIDEO INCREDIBIL - Racheta Viitorului: Aerospike si Ecologica /// România testează un motor de RACHETĂ ELECTRICĂ PE BAZĂ DE APĂ

VIDEO INCREDIBIL - Racheta Viitorului: Aerospike si Ecologica /// România testează un motor de RACHETĂ ELECTRICĂ PE BAZĂ DE APĂ

La data de 20 decembrie 2019, ARCA a început testele pentru un motor rachetă avansat, de tipul aerospike care folosește apă drept combustibil și electricitate. Motorul se numește Launch Assist System – LAS 25DA, și este folosit ca primă treaptă pentru racheta orbitală Haas....

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)