Iohannis vs Ponta. Ce-au votat basarabenii pe 2 noiembrie

publicat în Atitudini pe 7 Noiembrie 2014, 11:05

Duminică, 21.980 de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin și cetățenie românească au participat la alegerile prezidențiale ale României.

La scrutinul prezidențial din 2 noiembrie peste 8 200 de cetățeni (37%) au votat candidatul PSD, Victor Ponta. Klaus Iohannis, candidatul dreptei, înaintat de Alianţa Creştin-Liberală, a acumulat aproape șapte mii de voturi (31%). El este urmat de liderul Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, pentru candidatura căreia au votat peste 3 600 de moldoveni (16%). Următoarea, în clasamentul preferințelor moldovenilor, este fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, care a obținut puțin peste 2 300 din sufragii (10.5 %).

Scorul obținut de Victor Ponta nu este o surpriză. Cetățenii români din R.Moldova au votat de cele mai multe ori în favoarea celui care reprezintă statul român. În 2004 Adrian Năstase (fiind premier al României) a acumulat în jur de 50% din voturi, iar Traian Băsescu - în jur de 32%, deci nu putem spune că electoratul din Basarabia ar fi detașat „de dreapta”. Președintele României Traian Băsescu a declarat în anul 2009 că unirea ar fi posibilă. La alegerile din toamnă, acesta a primit voturile a 95% din participanții turului doi în RM. În anul 2012 a avut loc un referendum ce viza demitirea lui T. Băsescu, 60% din votanții din RM au spus „Nu”, deși la nivel național 88.7% din votanți au ales „Da”. Votul acordat de către cetățenii din RM în favoarea celui care reprezintă statul român este logic, deși ne arată că electoratul din RM privește simplist la evoluțiile politicii interne.

Basarabenii și PSD

Românii basarabeni, în virtutea istoriei tragice pe care au avut-o după ocupația sovietică din 1940 și 1944, tratează relația cu România într-o manieră mai mult sentimentală decât pragmatică. Acest detaliu important a marcat mereu opțiunile lor electorale. În vara anului 2006, Mircea Geoană (candidat PSD pentru funcția de președinte al României în 2009) declară că „românii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dobândească cetățenia română după principiul Loteriei Americane". Această declarație a fost taxată de electorat prin susținerea masivă a lui Băsescu, iar voturile românilor din diasporă au determinat victoria la limită în alegerile din 2009.

De ce Klaus Iohannis a obținut un scor bun în Moldova

Klaus Iohannis nu a fost nicioadă în Moldova și este practic necunoscut pentru românii de la Chișinau, dar a reușit totuși să obțină 31% din voturi, aproape cât a avut Băsescu împotriva lui Năstase în 2004. Republica Moldova este strangulată de spațiul informațional rusesc și nu cunoaște prea bine evoluțiile din viața politică din București și actorii ei. Cu atât mai mult, nu-i cunoaște pe cei care au intrat în politica mare recent, cum este cazul lui Iohannis. Un alt motiv al reticenței l-a constituit atitudinea oarecum ezitantă a domnului Iohanis față de unirea cu Republica Moldova, care a declarat urmatoarele: „Nu cred că trebuie să fie obiectiv naţional. Nu putem să pornim de la abordarea că dacă sunt unii mai mici ca noi, să ne impunem punctul de vedere. Istoriile României şi ale Moldovei au evoluat diferit. Trebuie să fim conştienţi de asta, de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci”. La scurt timp a urmat declarația dlui Klaus Johannis, care, de astă dată a afirmat în discursul oficial de lansare a candidaturii că politicienii români au nevoie de un nou Pact de la Snagov, prin care să se asume în mod clar o nouă politică faţă de Republica Moldova şi care să vizeze Reunirea celor două state româneşti.

Candidatul Victor Ponta a avut un avantaj față de Klaus Iohannis deoarece, pe parcursul ultimilor ani, Guvernul Romaniei a oferit sprijin masiv pentru Republica Moldova (autobuse pentru școli, finanțarea renovării a zeci de gradinițe, inaugurarea serviciului SMURD, renovarea Muzeului Național de Artă și a Sălii cu Orgă etc).

Sunt oare românii copţi pentru un preşedinte german?

Această întrebare și-o pune jurnalistul Thomas Schmid, într-un articol din publicația germană Berliner Zeitung. Autorul berlinez face diferența necesară dintre cetăţenie, pe de o parte, și originea etnică germană, precizând că Iohannis nu e cetăţean german, ci român. Reporterul mai notează că, în caz de victorie, Iohannis n-ar fi primul german ajuns şef al statului român, fiind precedat de Regele Carol I al României (Hohenzollern).

Pe 16 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia romană, vor trebuie și ei sa raspundă la intrebarea dacă sunt gata să aleagă un președinte care nu este etnic român.