Actualitate

Ipotetica Unire luata la bani marunti

In ultima vreme, a (re)aparut prin presa si pe forumuri tot mai frecvent ideea unei uniri a R. Moldova cu Romania. Ideea nu mi se pare realista, mai ales ca circumstantele geopolitice nu s-au schimbat semnificativ. In cele ce urmeaza, am sa pun o serie de intrebari celor ce sustin aceasta initiativa, utopica din punctul meu de vedere.

1) Cei care propun unirea sugereaza ca initiativa trebuie sa vina din Republica Moldova. Iata un prim obstacol ce decurge din insasi Constitutia R. Moldova, de la capitolul privind limitele revizuirii: Articolul 142 (1) Dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale. La recentul scrutin parlamentar din 29 iulie, corpul electoral a fost de circa 2,6 milioane de alegatori (ceea ce face ca majoritatea necesara intr-un referendum de unire sa fie de circa 1,3 milioane), din care s-au prezentat la vot sub 1,6 milioane. Dintre acestia, peste 700.000 au votat cu Partidul Comunistilor si aproape 200.000 cu Partidul Democrat, cunoscut fiind faptul ca majoritatea sprijinitorilor acestor doua partide nu sunt partizani ai unirii cu Romania. Nici electoratul celorlalte partide parlamentare (probabil, cu exceptia Partidului Liberal) nu este, probabil, majoritar unionist. Veti spune ca aceasta stare de spirit se schimba. Se poate, dar chiar si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, si dorinta exprimata a multor cetateni ai R. Moldova de a deveni cetateni romani nu s-a transformat neaparat intr-un sentiment unionist. Intrebare: cum se poate realiza Unirea in absenta vizibila a unui sentiment unionist puternic in R. Moldova?

2) R. Moldova nu isi controleaza in integralitate teritoriul. Autoproclamata republica moldoveneasca nistreana (RMN), care a implinit 19 ani de existenta, nu da niciun semn de reintegrare, iar acolo sentimentul antiromanesc este profund inradacinat. Intrebare: Cum propun unionistii rezolvarea chestiunii nistrene (observati ca nu spun „transnistrene”, deoarece RMN include si Tighina, si imprejurimile de pe malul apusean al Nistrului, iar R. Moldova controleaza mai multe localitati pe malul rasaritean in enclavele Dorotcaia, Cosnita si Cocieri) si ce preconizeaza pentru regiunea autonoma gagauza, cu potential separatist major?

3) Rusia are o influenta covarsitoare in R. Moldova, inclusiv o prezenta militara (sub forma armatei RMN) pe teritoriul recunoscut international al tarii. Intrebare: Cum poate Romania sa contracareze opozitia vehementa a Rusiei la o ipotetica Unire si cum poate neutraliza enorma influenta (adeseori nefasta) a Moscovei in spatiul dintre Prut si Nistru?

4) Romania este membra a Uniunii Europene, care este o uniune politica de state si, ca atare, se supune regulilor acesteia. Unirea cu R. Moldova ar echivala, in fapt, cu admiterea unui nou stat, care nu indeplineste in niciun fel standardele de aderare, iar procesul de aderare insusi este lung si anevoios, dupa cum a dovedit-o si experienta Romaniei. Intrebare: De ce ar trebui sa accepte UE (sa ne amintim doar nervozitatea starnita la Bruxelles si in unele capitale europene in primavara, la amendarea – minora – a legii cetateniei care usura procedura de redobandire a cetateniei) o asemenea tentativa de intrare pe usa din dos a „rudei mai sarace a unui membru mai sarac al familiei”, cand state-candidat precum Croatia sau Turcia asteapta ani in sir ca sa adere (sau nu)?

5) In ipoteza unei uniri cu R. Moldova, Romania va dobandi minoritati numeroase: ucraineana, rusa, gagauza, bulgara, a caror loialitate fata de statul R. Moldova este indoielnica si a caror ostilitate fata de Romania ar fi pe masura (sa ne gandim numai la gagauzi, care n-au uitat imbecilul apelativ „gagauta” din perioada interbelica). Aceste minoritati nu vorbesc in majoritate limba romana, fie ca nu o cunosc, fie nu doresc sa o vorbeasca, intr-o proportie mult mai ridicata decat presupusii unguri din Romania, care nu ar vorbi romaneste. Aceste minoritati au retele extinse de invatamant in limba rusa, de la gradinita la universitate, iar afisajul bilingv este un lucru curent in R. Moldova, fapt care i-ar soca pe romanii care se mira, de pilda, de ce intr-un oras precum Clujul ar trebui sa existe inscriptii in ungureste. Intrebare: Date fiind dificultatile Romaniei cu minoritatea maghiara, cum va reusi sa castige increderea acestor minoritati, care nu au experienta traiului intr-un stat romanesc? Cum va reusi sa gestioneze relatia cu statele „mama” ale acestor minoritati, in special Rusia, dar si Ucraina, pe langa care Ungaria apare ca un prieten apropiat, state nemembre ale UE si care au aratat ca sunt gata sa-si incordeze muschii ca sa-si apere minoritatile din alte tari?

6) Romania este definita ca stat national-unitar, sintagma nerevizuibila in actuala Constitutie. Intrebare: Ce va oferi Romania R. Moldova – pana la ipotetica Unire, un stat cu structuri politico-administrative proprii – pentru a reflecta identitatea sensibil diferita de restul tarii?

7) R. Moldova este la ora actuala cel mai sarac stat din Europa. Romania insasi este printre cele mai sarace tari din Uniunea Europeana. Intrebare: De unde va mobiliza resursele Romania pentru a sprijini aducerea noii sale „provincii” la un nivel acceptabil unui stat din UE, inclusiv plata unor alocatii sociale (pensii) decente?

8) Biserica ortodoxa majoritara, Mitropolia Chisinaului si a Intregii Moldove, face parte din Biserica Ortodoxa Rusa si se ghideaza dupa calendarul pe stil vechi. Tentativa statului roman de a impune calendarul pe stil nou a creat resentimente in perioada 1918-1940 in Basarabia. Intrebare: Care va fi statutul acestei Biserici, in cazul unei ipotetice uniri?

9) In spatiul dintre Prut si Nistru, dominat de puternica influenta ruseasca in ultimii 200 de ani, s-a creat o identitate regionala foarte puternica, Basarabia devenind parte a Romaniei dupa aparitia acestui stat in 1859 (cu exceptia perioadei 1856-1878 pentru judetele Cahul, Ismail si Cetatea Alba) si dupa perioada de formare a identitatii nationale romane. Intrebare: Cum va fi acceptata populatia romanofona de aici in conditiile in care multi (majoritatea de fapt) nu se considera romani, ci moldoveni, si au o cultura (in sens larg) uneori incomprehensibila pentru romanii de la vest de Prut?

10) Desi sprijinitorii unirii au convenit ca initiativa trebuie sa vina din R. Moldova, nu este totusi corect ca populatia Romaniei (care urmeaza sa achite de fapt nota de plata a Unirii) sa nu fie consultata. Intrebare: Sunt de acord sustinatorii unirii cu un referendum (in mod inevitabil consultativ, data fiind Constitutia Romaniei) in Romania privind acest eveniment major in viata tarii? Rog pe cei care vor raspunde acestor intrebari sa abandoneze din start cliseele nationaliste si acuzatiile de tip „tradator”, „agent al rusilor”, „vandut” si alte calificative de acest gen si sa discute despre Romania si R. Moldova din anul 2009, nu de Basarabia anului 1918. Cei care ma cunosc stiu foarte bine ca am un interes special pentru R. Moldova, ca ma leaga multe de acele meleaguri si de oamenii de acolo. Dar aceste intrebari se refera la chestiuni foarte serioase si escamotarea lor nu ajuta nimanui: nici celor din R. Moldova, nici celor din Romania.

Sursa: Revista ACUM
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *