Opinii și Editoriale

Istoria R. Moldova poate fi invatata din hotarrile CEDO

Discursul (prescurtat) al ministrului Justitiei, Alexandru Tanase, la Adunarea generala a judecatorilor care a avut loc sambata, 13 februarie

La ora actuala cele mai mari impedimente in calea integrarii noastre in UE sunt doua probleme: problema transnistreana si coruptia in justitie, nu drumurile, nu infrastructura invechita, nu alte probleme de ordin social, deoarece aceste probleme pot fi rezolvate prin infuzie de capital, prin proiecte tehnice. In schimb, primele probleme la care m-am referit eu prin infuzie de capital prin alte interventii din exterior nu pot fi rezolvate.

Este o situatie absolut unica, in cazul RM, cand, din momentul proclamarii Independentei, justitia a fost mereu reformata, a fost mereu modernizata – ma refer aici la cadrul institutional, ma refer la alocatiile bugetare care au crescut constant de la an la an, indiferent cine a guvernat RM, fie ca a fost pana la 2001, fie ca a fost dupa 2001. Contrar acestei situatii, lucrurile merg din rau in si mai rau. „Performanta” noastra este una unica: Istoria Republicii Moldova poate fi cu usurinta invatata din hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului. Si lucrul acesta nu ar fi fost posibil de facut fara participarea si a justitiei, fiecare cu partea sa si contributia sa de responsabilitate.

Pot s-o spun cu toata responsabilitatea, stimati prieteni, justitia la ora actuala nu are probleme de ordin institutional. Nu exista probleme de ordin structural. Problema cea mai mare pe care o are justitia moldoveneasca este profunda criza morala in care s-a pomenit datorita coruptiei, datorita angajarii politice, datorita lipsei totale de responsabilitate in fata societatii.

Verificati orice sondaj de opinie din ultimii zece ani si o sa vedeti ca increderea societatii fata de justitie degradeaza constant. Cum credeti ca ma simt eu cand merg, n-o sa spun localitatea, si mi se prezinta informatii despre presedintele instantei de judecata din localitatea respectiva ca detine atatea proprietati, magazine, proprietati funciare, actiuni la fabrici de vinuri, fiul sau e notar in aceeasi localitate. Lumea se teme de el mai tare decat de banditi. Ce trebuie sa fac eu, ce argument ar putea sa-i convinga pe acesti oameni ca lucrurile stau altfel si noi am venit sa facem o schimbare?

Ma refer la practica neuniforma, stimati domni judecatori. Care ar trebui sa fie reactia justitiabilului cand in doua colegii diferite ale aceleiasi instante se pronunta solutii diametral opuse? Este normal ca se adopta decizii diametral opuse in baza aceluiasi material probator, de catre instantele de fond, apel si recurs? Este absolut anormal cand de la o sentinta de condamnare in fond se ajunge la una de achitare in recurs si invers.

Uitati-va la televizor: in fiecare seara apar oamenii acestia de la „MoldAtsa”, cazul acesta cu Vartic. Sa-mi explice mie cum a fost posibil ca in prima instanta acest om sa fie condamnat la zece ani de inchisoare, in instanta de apel – sa fie achitat si Curtea Suprema de Justitie sa-i dea o pedeapsa non-privativa de libertate, avand acelasi material probator. Undeva este o problema. Fie ca cei din fond nu stiu ce fac, fie ca cei din instanta superioara nu stiu ce fac. Dar este inadmisibil ca in baza aceluiasi material probator sa se dea solutii diametral opuse.

Durata proceselor. Nu sunt de acord si nu voi fi niciodata de acord ca procesele dureaza mult datorita supraaglomerarii instantelor sau a multor niveluri de jurisdictie. Am sa va spun un caz absolut iesit din comun. Doua zile in urma am fost la Nisporeni si am vorbit cu un cetatean pe care l-am intalnit si acum un an, in campania electorala, 80 de ani avea, si atunci se plangea ca era implicat intr-o procedura judiciara la Curtea de Apel Chisinau si nu a avut loc nicio sedinta de judecata. Anul acesta vine la mine in audienta exact cu aceeasi problema: timp de un an de zile nicio sedinta. Deja are 81 de ani. Uite, eu nu cred ca un nivel de jurisdictie, supraaglomerarea instantelor joaca festa aici. Eu cred ca este o iresponsabilitate elementara.

Stiu ca multora nu le place exemplul evocat de dl presedinte Ghimpu vizavi de 7 aprilie. Va trebui sa treaca multi ani pana cand justitia moldoveneasca se va spala de aceasta mare rusine, care a fost 7 aprilie. Ieri am avut in audienta tatal unei fete care a trecut si ea prin asa-numitele procese de judecata din comisariatele de politie si a fost adusa in fata judecatorului fiind batuta mar, pentru simplul motiv ca a refuzat sa se dezbrace in pielea goala in fata politistilor. Ce face judecatorul, sesizeaza procuratura cumva? Nu. Ii da cinci zile de arest administrativ si o trimite la Drochia ca sa-i dispara leziunile corporale… Daca asta e justitie, atunci eu nu stiu, cred ca noi vorbim in limbi diferite.

Responsabilitatea judecatorilor. Va place sau nu, dar in 40% din hotararile care tin de condamnarea Guvernului RM vizeaza calitatea actului de justitie. Anul acesta ne-am confruntat cu o situatie noua. Avem cate un dosar comunicat pe zi. Iata, numai pana la sfarsitul lunii ianuarie ne fusesera comunicate 25 de cauze. Si cauzele nu sunt simple. Cauzele sunt diverse. Si daca s-a venit cu exemple, pot sa vin si eu cu doua exemple extrem de interesante, stimati colegi.

„Titan Total” Grup – un asemenea dosar a fost judecat la noi in tara. Am avut hotarari ca „Oferta Plus”, Hotelul „Dacia”, s-a scris mult ce inseamna securitatea raporturilor juridice. Si ce intampla? Exact aceeasi problema. Stiti cand a avut loc? In 12 ianuarie 2009. Stiti care e valoarea dosarului? 15 milioane de dolari. La ora actuala, numai penalitatile pe care le plateste Guvernul pe acest caz se cifreaza la suma de doua sute de mii de dolari pe luna! Vrea sa-mi spuna cineva ca este vorba de necunoastere? Nici dumneavoastra nu o credeti.

S-a vorbit despre sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor. Este un subiect discutat in toata societatea. Cum de se intampla ca in anumite instante toate dosarele ce vizeaza contestarea actiunilor Consiliului municipal Chisinau ajung la un singur judecator? Explicati-mi mie ce fel de soft e acesta, care genereaza un asemenea rezultat? Haideti sa-l brevetam si sa-l vindem in America Latina, pe ei asa ceva inca nu i-a dus mintea sa faca.

Un alt aspect este cel legat de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului si ceea ce se intampla, in general, cu procesul „Interlaken”… Si aici RM a reusit sa se evidentieze, din pacate, nu in cel mai bun mod. Stiti foarte bine ca CEDO are un rol subsidiar. Curtea nu poate si nu trebuie sa inlocuiasca mecanismele de protectie a drepturilor omului, care trebuie sa existe la nivel national. Curtea Europeana nu este a patra instanta de jurisdictie. Din pacate, RM intra in topul celor 12 state furnizori de cereri la Curtea Europeana. Eu am sa va dau niste date statistice pentru anul 2008 – 86 la suta din hotararile Curtii au vizat anume aceste 12 state, printre care si RM. Este un temei de ingrijorare si am sa va spun de ce.

In luna noiembrie, la Paris a avut loc sedinta Comitetului pentru probleme juridice a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei unde s-a discutat, la nivel de experti, posibilitatea de a aplica in privinta RM o noua procedura, exact cum a fost aplicata in privinta Turciei de Est, care constata inexistenta recursului intern si ofera cetateanului posibilitatea sa mearga direct la Curte pe anumite categorii de cauze. Si riscam ca pentru anumite categorii de cauze ce tin de securitatea raporturilor juridice, arestul preventiv etc. – de altfel, cele mai frecvente – oamenii sa poata merge direct la Curte. Eu nici nu vreau sa ma gandesc care ar putea fi consecinta unor asemenea evolutii. Si nu ma refer numai la consecintele de ordin financiar. Guvernul va achita toate prejudiciile. Ma refer la consecintele de ordin politic.

Oamenii asteapta sa aiba loc o schimbare in aceasta tara. Oamenii vor deschidere, vor sa iesim, in sfarsit, din tranzitie, sa ne integram in Uniunea Europeana, sa avem un alt nivel de viata. Si fiecare are partea sa de responsabilitate pentru a facilita aceste procese.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *