Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 22 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 4 Ianuarie 2018, ora 08:00    Din editia print

Marime Font

Istoria recentă – ficțiune în toată regula

Am trăit întotdeauna cu convingerea că nu putem înțelege istoria recentă.

 
 
 

Nu atâta vreme cât vorbim despre generațiile încă în funcție. Ar fi extrem de interesant să știm cum va fi văzută Revoluția română peste două secole. Sau cum va fi catalogat comunismul, atât de prezent în scena politică. Pentru că e suficient să ne uităm la ultimii 80 de ani ca să vedem cât de mințiți suntem.

Chiar și cu un secol în urmă, istoria părea altfel. Dacă punem în balanță faptul că există voci care confundă încercarea de apărare a identității naționale cu antisemitismul. Să îl numești pe Eminescu antisemit e mai mult decât forțat. Și, mai ales, e o rupere din context. Pentru că sunt sigură că dacă ar fi cunoscut atrocitățile celui de al Doilea Război Mondial, poziția lui Eminescu ar fi fost cu totul alta. În aceeași aiuritoare rupere din context foametea organizată e fie pusă în seama secetei, fie – ca la Dodon – în cârca românilor, care oricum pierduseră Basarabia cu ani înainte.
Revoluția română din decembrie 1989 nu e receptată nici astăzi cum trebuie. Comunismul are încă legitimitate, în timp ce legionarismul e considerat marea ciumă a României din secolul XX. Nu că aș vedea legionarismul ca un sistem politic bun, departe de mine gândul, dar nici comunismul nu mi s-a părut mai uman. Iar dacă e să numărăm victimele ambelor ideologii, e limpede că ciuma e roșie, nu verde.



Tânărul meu vecin, Sorin Leia, împușcat în cap pe 18 decembrie, e cel care nu are pagină pe wikipedia ca toți trepădușii din parlament. Despre bărbații și femeile (bărbate) de la noi, născuți în perioada foametei, doar Vladimir Beșleagă observa că aproape toți au plecat de tineri, fiindcă s-au născut din părinți bolnavi și slăbiți. Victimele războiului din Transnistria nu sunt cunoscute. Meritele luptătorilor în Afganistan, nici atât.

Dodon nu a vrut doliu pe 16 decembrie, motivând că regele fără țară e al altui stat. Regele Mihai a fost, pentru cei care nu au înlocuit orele de istorie cu propaganda comunistă, și regele Basarabiei încă din cea mai fragedă tinerețe.

Ne uităm în jur și ne întrebăm ce e istoria recentă? Un roman, o glumă, o minciună dureroasă, o manipulare? Sau poate e, pur și simplu, rodul ignoranței, al nepăsării și al uitării.

Vedem un film despre deportați și ne cutremurăm zece minute. Urmărim un documentar despre rege, acum că nu mai e, și ne umplem de sentimente de durere. Vedem un serial cretin cu rușii și „fașâștii” și ni se șterge din minte faptul că nu mai putem vorbi în termenii de atunci.
Singurul lucru bun pe care îl putem face, dacă ne e lene să punem mâna pe mai multe cărți de istorie, cu diferite surse, ar fi să tăcem. Poate vom părea de bun-simț, în loc să demonstrăm și să afișăm atâta nesimțire și ignoranță.

 

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul