Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Istorie 24 August 2018, ora 07:00    Din editia print

ISTORIE /// Chișinăul în foc roșu (II): Imagini exclusive cu orașul distrus de sovietici

Marime Font

În numărul trecut, scriam despre distrugerile operate de armata roșie în Chișinău, în dimineața de 15 iulie 1941.

Cu doar câteva ore până a părăsi orașul, dispozitive militare sovietice de geniști, secundați de trimișii NKVD, au aruncat atunci în aer zeci de obiective strategice și civile, dar și blocuri de locuit, pricinuind considerabile daune economice și sute de victime omenești. Ne-am propus să relatăm în continuare despre bombardarea Chișinăului de către sovietici, printr-un atac aerian din iunie 1944, care a cauzat noi distrugeri importante ale urbei. Între timp însă am fost contactați de Ion Varta, directorul general al Serviciului Național de Arhive din R. Moldova, care ne-a pus la dispoziție materiale de arhivă senzaționale, la același subiect.

Este vorba de câteva albume sovietice ilustrate, ce conțin vreo cinci sute de fotografii cu clădirile distruse de armata roșie, în iulie 1941. Pozele au fost făcute chiar de sovietici, după revenirea lor din august 1944. Din păcate, majoritatea edificiilor aruncate în aer la începutul războiului n-au mai putut fi restabilite. La acestea se adaugă și imobilele lichidate de aviația sovietică, în special în noaptea de 4 spre 5 iunie 1944.



În fața atâtor ruine, puterea sovietică a hotărât să dea vina distrugerilor pe „ocupanții germano-români”, deturnând realitatea. De aceea albumele poartă titlul: „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol, distruse de ocupanții fasciști”.

De fapt, nu numai clădirile ruinate au fost puse pe seama „ocupanților germano-români”, ci și viețile persoanelor decedate în urma exploziilor și ale celor executate de către NKVD și aruncate în gropile comune, precum și jafurile săvârșite de sovietici, și demontarea uzinelor și fabricilor, și trimiterea oamenilor la munci forțate… Până și numele basarabenilor deportați în Siberia etc. au fost înscrise în raportul Comisiei Excepționale de Stat a RSSM „Cu privire la daunele provocate de cotropitorii germano-români cetățenilor, colhozurilor, organizațiilor, instituțiilor și întreprinderilor de stat din RSSM”. Despre aceasta vom vorbi însă în numele următoare.

Menţionăm că pozele de la începutul războiului oglindesc urme proaspete de explozii, cu grămezi de moloz lângă zidurile distruse. În același timp, imaginile realizate de sovietici, după revenirea lor din 1944, arată edificii curățate de moloz, semn că s-a încercat aducerea lor în ordine, pe timpul administrației românești. Despre grija autorităților române faţă de oraș vorbește și faptul că, pe alocuri, ușile și ferestrele clădirilor ruinate sunt astupate cu piatră, spre a nu admite accesul necontrolat în interior. De fapt, românii au planificat restaurarea clădirilor avariate, însă războiul nu le-a permis să o facă.


Clădirea Primăriei Chișinău, aruncată în aer la ora 8 dimineața, pe 14 iulie 1941, de către geniștii sovietici Merenkov și Pocernic.
Fotografia este realizată pe timpul administrației românești, în iulie 1941.


Parcul de tramvaie de pe strada Alexandru cel Bun din Chișinău, aruncat în aer la 15 iulie 1941 de către geniștii sovietici Melnikov și Miheev.
Fotografia este realizată pe timpul administrației românești, în iulie 1941.


Același parc de tramvaie după august 1944.
Poza face parte din albumul sovietic „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.


Clădirea Primăriei Chișinău după revenirea sovieticilor, în septembrie 1944.
În cei trei ani de război, administrația românească nu a reușit să restabilească edificiul, însă a curățat molozul și a acoperit ferestrele și ușile cu piatră. Poza este din albumul sovietic de propagandă „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.


După invazia sovieticilor din iunie 1940, Casa Eparhială din Chișinău a fost transformată în Casa Armatei Roșii.
La 15 iulie 1941, a fost distrusă printr-o explozie de către geniştii sovietici Miroșnicenko și Pavlovski. Poză este realizată în primele zile ale reinstaurării administrației românești, iulie 1941.


Casa Eparhială, fotografiată de sovietici după august 1944.
Edificiul se afla pe locul unde astăzi este clădirea Guvernului R. Moldova și avea ieșire principală spre actuala Piață a Marii Adunări Naționale. Având o arhitectură specială, vechea construcţie n-a putut fi restaurată în anii războiului. Observăm însă că şi aici administrația românească a curățat terenul în jurul ruinei și a astupat intrările, spre a proteja clădirea.


Strada Puşkin, plină de clădiri distruse de sovietici în iulie 1941 și ca urmare a bombardamentului masiv din 4-5 iunie 1944.
Observăm şi aici strada curățată de molozul de la începutul războiului și pietrele așezate la colțul străzii, semn că administraţia românească a planificat reparația clădirii. Este o fotografie din albumul sovietic „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.


Clădiri de pe actualul bulevard Ștefan cel Mare din Chișinău, distruse de sovietici în iulie 1941.
Putem observa că edificiile au fost îngrijite de chișinăuieni, ușile și ferestrele fiind acoperite cu cărămizi. Pozele fac parte din albumul „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.


Spitalul orașului Chișinău (astăzi, spitalul municipal nr. 4), după dinamitarea operată de geniștii sovietici Șablenko și Senatorov în iulie 1941, a rămas fără uși, ferestre și acoperiș.
Poza este realizată după august 1944, fiind inclusă în albumul sovietic „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.


Stația electrică orășenească.
După ce a fost distrus la 15 iulie 1941 de către geniștii sovietici Hapsulin și Tretikov şi apoi bombardat la 4-5 iunie 1944, edificiul n-a mai putut fi restabilit. Şi imaginea acestor ruine au fost plasată în albumul propagandistic „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.
(Va urma)

George MÂRZENCU,
Ion VARTA, doctor habilitat, directorul Serviciului Național pentru Arhive

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul