Primul interviu acordat de către Iulia Mălina Ciobanu, noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din România

Iulia Mălina Ciobanu a fost numită în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din România, cu rang de secretar de stat, pe 25 februarie 2016. Premierul Dacian Cioloş a luat această decizie după ce Corpul de Control al Ministerului Justiţiei a constatat că activitatea fostului vicepreşedinte al ANC, Andrei Tinu, care anterior asigurase şi interimatul funcţiei de preşedinte, a condus la degradarea performanţei instituţiei. La rândul său, Tinu a declanşat un scandal public, acuzând-o pe Ciobanu de incompetenţă...

Săptămâna trecută, Iulia Mălina Ciobanu a acordat ziarului TIMPUL primul său interviu. Noi nu ne-am propus să descurcăm iţele conflictului de la Bucureşti, care prezintă prea puţin interes pentru cetăţenii RM. În schimb, în cadrul discuţiei cu dna Ciobanu, am aflat că niciun demnitar moldovean nu a renunţat la cetăţenia română. De unde reiese că Igor Dodon şi-a minţit electoratul după alegerile din 2014, când a promis că deputaţii socialişti, care deţin cetăţenia română, vor renunţa la aceasta. Totodată, noul preşedinte ne-a vorbit despre motivele din care soluţionarea unor dosare privind redobândirea cetăţeniei române se tărăgănează, dar şi despre schimbările pe care ea îşi propune să le realizeze pentru a veni în sprijinul moldovenilor care solicită cetăţenia României.

- Dnă preşedinte, ultimul raport al Corpului de Control al Ministerului Justiţiei a depistat grave abateri în activitatea ANC. Ce vă propuneţi dvs. să realizaţi în această funcţie, inclusiv pentru cetăţenii RM care doresc să redobândească cetăţenia română?

- Pentru a-i ajuta pe cetăţenii moldoveni, ne-am propus să implementăm o serie de programe. Pe site-ul ANC, de exemplu, a fost postată o aplicaţie privind stadiul la care se află dosarele. Intenţia noastră este ca fiecare cetăţean al RM, solicitant al cetăţeniei române, să poată vedea exact în ce etapă i se află cererea şi ce etape sunt de urmat până la finalizarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Am luat această decizie pentru că, din toate opiniile care au ajuns la noi, lipsa de transparenţă este una dintre nemulţumirile cetăţenilor moldoveni.

Putem afla online despre stadiul de soluţionare a dosarelor

- Dar ce măsuri de simplificare a procedurii de redobândire a cetăţeniei române au fost aprobate în ultimii ani?

- Simplificarea procedurii a constituit o preocupare constantă a Parlamentului României încă din anul 2007. Astfel, prin modificări legislative succesive, procedura a fost îmbunătăţită atât sub aspectul celerităţii, cât şi în ceea ce priveşte calitatea actului de soluţionare a cererilor. De exemplu, a fost eliminată etapa publicării extrasului cererii în „Monitorul Oficial” şi etapa interviului. A fost modificat şi gradul de rudenie, astfel încât descendenţii până la gradul trei pot solicita redobândirea cetăţeniei. Au urmat modificări de ordin instituţional în anul 2010, când a fost înfiinţată ANC, cu scopul de a crea un suport administrativ valoricării reformelor legislative anterioare. De atunci până în prezent au fost şi alte intervenţii legislative în sensul precizării unor termene cu relevanţă în această privinţă. Aş vrea, cu titlul de exemplu, să arăt instituirea termenului de 60 de zile pentru primirea relațiilor despre fiecare solicitant de la autorități, a termenului de 3 de zile pentru emiterea ordinului de redobândire, precum şi termenul de trei zile în care ordinul este comunicat solicitanţilor. Alte termene au fost adaptate. De exemplu, termenul de completare a dosarului a fost modificat de la două la patru luni, căci existau situaţii în care solicitantul nu se încadra în timpul prevăzut. La acest moment, încercăm să identificăm şi să implementăm măsuri cu caracter administrativ, cum ar fi, spre exemplu, unificarea practicii Comisiei pentru cetăţenie, pentru a putea reduce termenul mediu de soluţionare a dosarelor de redobândire a cetăţeniei române.

Termenul de soluționare a cererilor poate să scadă până la șapte, opt luni

- Vă spuneam, însă, că unii cetățeni ai RM așteaptă ani întregi să li se soluționeze dosarele, fără să fie rugați să le completeze.

- Atunci când este necesară completarea dosarului, solicitanţii sunt anunţaţi întotdeauna. Dar practica Comisiei pentru cetățenie ne arată că sunt cazuri în care, probabil, scrisoarea de la ANC nu ajunge la solicitant. Într-o localitate pot fi zece persoane cu numele Popescu Oleg. Şi scrisoarea Comisiei nu ajunge la Popescu Oleg, cel care are dosarul bun, dar la un alt Popescu Oleg, care ne comunică că nici nu are dosar. Atunci se reface comunicarea. Fiecare situaţie trebuie tratată în mod individual. Nu am cunoștință despre vreun caz, în care dosarul să fie complet, iar solicitantul să nu fie informat de către ANC ani întregi, după cum spuneți. Vreau să precizez că lucrăm, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, la o analiză temeinică a activităţii instituţiei din 2010 până în prezent. Iar concluziile acestei analize le vom face publice.

- Predecesorul dvs., Andrei Tinu, spunea că în cinci ani de la înfiinţarea ANC doar 0, 01% procente din dosare au fost soluţionate timp de cinci luni. Este adevărat?

- Nu am avut nicio hotărâre a instanţelor de judecată care să confirme faptul că dosarele de redobândire a cetăţeniei române, care au fost verificate în cadrul controlului judiciar, nu au fost soluţionate în termen de cinci luni. Legislaţia privind cetăţenia română nu prevede termenul de cinci luni doar pentru verificarea dosarelor. Și acest termen nu începe din ziua depunerii cererilor la oficiile consulare ale României din alte ţări, pentru că noi nu avem cunoştinţă despre acestea până când dosarul nu ajunge la Bucureşti. Repet că cele cinci luni cuprind perioada de la data înregistrării dosarului în evidenţa ANC şi până la data în care Comisia pentru cetăţenie verifică dosarul, după care urmează emiterea ordinului preşedintelui și depunerea jurământului. Este foarte important de precizat că, potrivit Legii Cetăţeniei Române, cetăţenia se redobândeşte sau se dobândeşte doar de la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

- Există cazuri de urgentare a soluționării unor dosare, având în vedere faptul că Legea cetățeniei române nu prevede, dar nici nu interzice acest lucru?

- În practică, au fost cazuri izolate de urgentare a cererilor de redobândire a cetățeniei române, motivate de urgențe medicale, care întotdeauna au fost susținute cu acte medicale bine documentate. Putem urgenta soluționarea unor dosare și din motive umanitare, care de asemenea trebuie să fie bine documentate.

- Acest număr a fost stabilit încă din 2010. La acest moment, noi încercăm să facem fie o relocare a unor birouri teritoriale din partea de Vest: Cluj şi Timişoara, fie o suplimentare cu personal a celor din partea de Est: Iaşi, Suceava şi Galaţi, astfel ca să se poată înregistra mai multe cereri. Însă cererile pot fi depuse şi la sediul ANC, şi la consulatele României în străinătate. Legea spune că, după depunere, ele se transmit Comisiei pentru Cetăţenie cu celeritate, adică într-un timp foarte scurt.

- Legea Cetăţeniei Române nu prevede, dar nici nu interzice urgentarea soluționării dosarelor. Există cazuri când ANC urgentează această procedură?

- În practică au fost asemenea cazuri izolate şi motivate de urgenţe medicale. Spre exemplu, solicitantul are nevoie de cetăţenie pentru a fi supus unei operaţii, care se poate face doar în unul din oraşele Europei. Însă aceste cazuri sunt întotdeauna susţinute cu acte medicale bine documentate.

Cum pot dobândi cetățenia română moldovenii din Transnistria

- Şi cum ar putea aceştia să demonstreze că au contribuit la promovarea culturii sau civilizaţiei româneşti?

- Îndeplinirea acestei condiţii este verificată de către Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice din statele respective, care comunică un punct de vedere cu privire la fiecare solicitare în mod individual.

Socialiștii nu au renunțat la cetățenia română

- Care au fost motivele din care aceştia au renunţat la cetăţenie?

- Motivul îl constituie dobândirea cetăţeniei altei ţări de domiciliu, care nu permite dubla cetăţenie. Mă refer aici în special la Austria şi Olanda, care condiționează dobândirea cetăţeniei acestor state cu renunţarea la cealaltă cetăţenie.

- Și toţi 12 au renunţat din motivul acesta?

- Da, din motivul acesta.

- Deputaţii noştri socialişti afirmă că au renunţat la cetăţenie din motive politice. Nimeni nu a invocat alt motiv?

- Nu, nu a renunţat nimeni din alte motive.

Există persoane care nu pot depune jurământul de credință…

- Raţiunile de ordin politic mai puţin interesează ANC. Noi avem un cadru legal, căruia i se circumscrie toată activitatea noastră.

- Vă mulțumesc pentru interviu.

LEGEA CETĂŢENIEI ROMÂNE

Art. 10.
(1) Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) -e).

Art. 11.
(1) Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

Art. 20.
(1) Cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.

Biroul de presă al Ministerului Justiției al României:

„Cazurile în care cetățenii români nu cunosc limba română sau sunt românofobi ar intra în situația unei încălcări a legii”

"În comunicatul de presă remis de Ministerul Justiției în data de 3 martie 2016, referitor la activitatea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), au fost prezentate câteva categorii de probleme identificate de legalitate, de eficiență instituțională, de ordin administrativ, disfuncții în procesele de management, probleme de comunicare publică și transparență. Și nu ministru Justiției a schimbat președintele ANC. Dna ministru Raluca Prună doar a propus prim-ministrului un președinte, în vederea încheierii stării de interimat a acestei funcții. Astfel, s-au asigurat condițiile unei bune funcționări a ANC, bazate pe un management eficient. Față de problemele constatate la ANC, ministrul își propune să consolideze rolul instituției ca serviciu public eficient, aflat la dispoziția solicitanților cetățeniei române.

Cât ține de cetățenii români care nu ar cunoaște limba română sau ar fi românofobi, la Ministerul Justiției nu s-au înregistrat sesizări cu privire la aceste aspecte. Astfel de cazuri ar fi grave și am fi în situația unei încălcări a legii, pentru care ANC și Ministerul Justiției ar dispune măsurile care se impun".

Adrian Lebedinschi, un nou român în fracțiunea lui Dodon

Ulterior, Igor Dodon a recunoscut că are cinci deputați cu cetățenia statului vecin. El a negat faptul că printre aceștia s-ar număra și Neguță, adăugând, în schimb, că și Alla Dolință a depus jurământul de credinţă României. Liderul PSRM spunea că cei cinci ar fi solicitat cetăţenia României „din raționamente economice sau pentru deplasare fără vize” și dădea asigurări că aceștia se vor dezice neapărat de dubla cetățenie.

De atunci s-au scurs 16 luni, dar nici un socialist nu a renunțat să fie român. Din contră, numărul românilor din fracțiunea PSRM s-a majorat cel puțin până la șase, după venirea în Parlament a lui Adrian Lebedinschi. Nu excludem că acest număr poate fi și mai mare, deoarece, conform site-ului www.cetatenie.org, printre moldovenii care au obținut cetățenia română există și alții care poartă nume asemănătoare cu cele ale deputaților lui Dodon. De exemplu:
- 12 români poartă numele Țurcan Vladimir;
- 4 români poartă numele Dodon Igor;
- 3 români poartă numele Bolea Vasile;
- 2 români poartă numele Sorocean Victor;
- 2 români poartă numele Novac Grigore;
- 1 român poartă numele Savva Oleg
- 1 român poartă numele Batrîncea Vladimir.

Amintim că, în timpul ședinței Parlamentului din 10 decembrie 2015, deputatul Vlad Batrîncea a rupt harta României Mari, arătându-se nemulțumit că aceasta este împărțită în școlile din RM. Iar recent el a fost inclus în grupul parlamentar „de prietenie” cu România.

Conform datelor statistice ale Autorităţii Naţionale Pentru Cetăţenie (ANC), în perioada 23 martie 2010 - 23 martie 2016, 409 mii 649 de cetăţeni ai R. Moldova au depus cereri privind redobândirea cetăţeniei române, în temeiul art. 11 din Legea Cetăţeniei Române. Până în prezent, 368 de mii 492 de cereri au fost aprobate prin ordinul preşedintelui Autorităţii. Doar la Consulatele României din Chişinău, Bălţi şi Cahul, în fiecare lună depun cereri de redobândire a cetăţeniei române circa 500 de moldoveni.