Cinci ani mai târziu merge în Georgia, în calitate de responsabil pentru Misiunea OSCE. Ulterior pleacă la Viena, pentru Delegaţia Permanentă a RM pe lângă OSCE şi Grupul Consultativ Comun, responsabil de negocierea Tratatului FACE şi a deciziilor Summitului OSCE de la Istanbul. Între 2001-2010 se află în Balcani, unde lucrează pentru Misiunile OSCE în Bosnia, Croaţia şi Serbia. Totodată, în perioada 2005-2008 este director al programului „Iniţiative Europene” al Fundaţiei Soros. A fost consilier principal de stat pentru politica externă şi relaţii cu diaspora al premierului Vlad Filat. În februarie curent a fost numit ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Este autorul cărţilor „Beată în marsupiu”, „God’s Ear” şi „O istorie etnopolitică a Basarabiei”.
– Domnule ambasador, cum caracterizaţi relaţiile bilaterale dintre RM şi Regatul Unit al Marii Britanii?
– Relaţiile bilaterale sunt excelente. La 17 ianuarie curent am marcat douăzeci de ani de la stabilirea relaţiilor moldo-britanice şi consider că potenţialul existent este extrem de promiţător şi în beneficiul ambelor părţi.
– Cum poate fi dezvoltată cooperarea economică dintre cele două ţări?
– Mai avem de lucrat asupra dinamizării şi diversificării schimburilor comerciale, asupra creării condiţiilor benefice pentru investitori. Dar lucrurile trebuie privite într-un context temporal limitat de faptul că am stabilit relaţii diplomatice cu doar 20 de ani în urmă, după declararea independenţei de către ţara noastră, în timp ce marea majoritate a ambasadelor acreditate la Londra reprezintă state cu o experienţă istorică de durată, inclusiv sub aspect economic. Acest fapt însă îl privim ca pe o oportunitate, o provocare pozitivă la adresa instituţiilor statului şi a agenţilor economici. Astfel, cooperarea economică este dezvoltată atât prin intermediul politicilor de creare a condiţiilor bune pentru comerţ şi investiţii, cât şi prin iniţiativa privată a întreprinzătorilor care vor să dezvolte afaceri profitabile, inclusiv prin contactele cu partenerii britanici. Aici însă este necesar să menţionez că sporirea atractivităţii economice şi investiţionale a ţării nu reprezintă doar un obiectiv al diplomaţiei moldoveneşti, este mai degrabă o totalitate a eforturilor depuse de mai multe instituţii, inclusiv de curţile moldoveneşti care, în mod normal, ar trebui să fie percepute drept independente, incoruptibile şi capabile să asigure respectarea contractelor încheiate. Reglementările pentru investitorii străini, de asemenea, ar trebui să fie cât mai simple, eficiente şi stabile pentru o perioadă îndelungată, fără schimbarea regulilor jocului pe parcurs.
La modul concret însă, ne propunem atragerea unor investitori britanici în Republica Moldova în varii domenii, de la IT, până la industria agroalimentară, stabilind contacte între agenţii economici, la târgurile specializate, în primul rând. Forurile oamenilor de afaceri, în particular cele sectoriale, de asemenea ar fi o modalitate de dezvoltare a cooperării economice.
– Care sunt bazele noastre comune, politice, sociale, economice, în afară de cele europene?
– În mod paradoxal, societatea noastră, cu excepţia generaţiei în etate, care mai are reflexele statului paternalist, a dezvoltat o independenţă în gândire şi acţiune, proprie culturii britanice. Moldovenii, ca şi britanicii, sunt gata să muncească peste program, unităţile comerciale, de exemplu, sunt active şi în zilele de weekend, lucru rar întâlnit în ţările Europei continentale. Adevărat, nu putem face comparaţii în sens politic deoarece Marea Britanie a avut un sistem de reprezentare şi instituţii (proto)democratice de secole, dar nici alte state nu se pot compara în acest sens. Ceea ce ne uneşte, însă, este afilierea faţă de economia bazată pe competiţie, fără inhibiţii socialiste care mai pot fi detectate în unele state europene unde sindicatele, de exemplu, se opun reformelor economice şi măsurilor de austeritate.
– Ce aţi prelua din practica engleza şi aţi transpune în ţara noastră (în diverse domenii de activitate)?
– Din practica engleză aş prelua comportamentul predictibil al instituţiilor care elaborează politicile în domeniul economic şi financiar, o libertate mai mare a întreprinzătorilor care derivă din prezumţia nevinovăţiei, reducând povara birocratică la minimum şi dinamizând economia. Un alt aspect ar fi susţinerea sectorului academic şi de cercetare inclusiv prin plasarea comenzilor de stat, în bază competitivă, pentru proiecte relevante în economia naţională. Aş mai prelua deschiderea fără precedent faţă de schimburile comerciale cu toată lumea, care derivă, indubitabil, din trecutul imperial al Marii Britanii. Şi bineînţeles, lista nu este exhaustivă. Există multe alte domenii care merită să fie analizate şi din care am putea prelua bunele lor practici. Am menţionat doar câteva, nu în ordinea priorităţilor, ci aleatoriu.
– Aţi reuşit să faceţi cunoştinţă cu comunitatea moldavă din Anglia, ce v-aţi propus să faceţi pentru ea?
– Da, am reuşit să mă întâlnesc cu unii reprezentanţi ai acesteia, preconizăm să organizăm şi unele evenimente, inclusiv în cooperare cu asociaţia diasporei. Indiscutabil, ne propunem să dezvoltăm şi să menţinem contacte cât mai strânse cu cetăţenii noştri care muncesc sau studiază în Marea Britanie, nu doar sub aspectul practic al acordării serviciilor consulare, ci şi în plan mai general, spiritual şi cultural. Chiar dacă avem unele constrângeri bugetare sub aspectul finanţării, ceea ce este normal în perioadele economice mai dificile, consider că ambasada poate deveni animatorul şi iniţiatorul diferitelor idei care să adune comunitatea moldavă din Marea Britanie.
ARTICOLUL FACE PARTE DIN EDIȚIA PRINT A ZIARULUI TIMPUL DE VINERI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
