Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 14:30
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Cultură 30 Septembrie 2015, ora 07:55

Iurie Colesnic despre „Ștefan cel Mare, Voievod al Moldovei” de Alexandru Boldur - „O monografie excepțională”

Marime Font

Cercetătorul Iurie Colesnic a scris despre personalitatea marcantă a istoricului basarabean Alexandru V. Boldur condamnat pe nedrept la uitare. 

TIMPUL și-a propus să scoată la lumină opera lui A. Boldur. Am început cu „Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei”, o carte obligatorie pentru cei care vor să știe cine a fost cu adevărat marele domnitor. Mai jos vă prezentăm un fragment din cartea „Chișinăul nostru necunoscut” de Iurie Colesnic (editura Cartier, 2015) în care Alexandru V. Boldur este scos în prim-plan.

În peisajul savanților basarabeni, care au excelat în istorie, Alexandru V. Boldur este figura cea mai proeminentă. În primul rând, prin studiile făcute, în al doilea rând, prin cariera universitară de excepție, și în al treilea rând, prin opera scrisă.

A scris trei volume de istorie a Basarabiei, care sunt fundamentale și rămân neîntrecute, în primul rând, conceptual. A scris în limba franceză o carte despre relațiile româno-ruse și problema Basarabiei, La Bessarabie et les realtions russo-roumanines (1827), care de asemenea este un fundament deosebit pentru cei care vor să construiască ceva, mă refer la o construcție științifică la un studiu contemporan cu această temă.
A încercat să fie un om politic, dar încercarea lui a eșuat, fiindcă în politică, atunci când ai principii ferme, te menții foarte greu. Nu ești acceptat, căci în raport cu tine, liderii politici se simt incomod.



Din toată opera lui Al. Boldur, eu unul remarc o monografie excepțională dedicată lui Ștefan cel Mare și despre existența căreia bănuiam, dar nu credeam că vreodată va apărea în formă tipărită – este vorba despre memoriile lui Boldur, pe care el le-a intitulat „Viața mea, Lumini și umbre”.

Din momentul când am citit în revista „Viața Basarabiei” niște pagini memorialistice intitulate „Arabescuri revoluționare” și care descriau un mic segment de timp, dar foarte important Vara anului 1917 în Basarabia, am fost convins că, dincolo de această lucrare, trebuie să existe un volum memorialistic, un fel de cronică a întregii vieți și intuiția nu m-a înșelat. Această carte a apărut în anul 2006 la București, la Editura Albatros.

Este o lucrare pe care o putem împărți în două părți mari: una ține de viața lui particulară, în care savantul relatează detaliile vieții sale fără să se sfiască. Cea de-a doua parte este așa-zisul arabesc al personalităților, oamenii cu care el a contactat. Și aici avem o galerie superbă din care ne interesează numele sonore: Nicolae Iorga, Constantin Stere, Ștefan Ciobanu, Pan. Halipa, Dimitrie Bogos, Petre Constantinescu-Iași, Nichifor Crainic, Ioan Hudiță, Ion Minea, Constantin Cigodaru, Andrei Oțetea, Ion Inculeț ș. a.

Și în orice volum memorialistic, dincolo de imaginea pretins oficială, aceste personalități venite în contact direct cu autorul, capătă o altă dimensiune, una prozaică și nu întotdeauna. Istoricul este necruțător ca un cronicar și fixează toate virtuțile și toate slăbiciunile.
Nu cred că el este prea subiectiv, nu am temei să cred una ca aceasta. Fiind un istoric de concepție clasică, el nu-și permitea să dea avansuri, dar nici să treacă cu vederea slăbiciunile colegilor de generație. De aceea, pentru portretizarea acestor oameni, notele memorialistice ale lui Alexandru Boldur sunt foarte utile.

O viață de om a încăput exact în 400 de pagini. Concluzia pe care o trag la finele acestui volum este că românii au fost și rămân niște risipitori în materie de istorie, fiindcă pensionarea lui Boldur la 61 de ani a însemnat excluderea din circuitul didactic a unui profesor de excepție, a unui om care forma o școală în istoria națională a României, iar pensia mică nu-i permitea să lucreze, să-și valorifice întregul lui potențial științific și creator.

Din momentul pensionării din anul 1947 și până la moarte, care a survenit în 18 octombrie 1982 la București, Al. Boldur a reușit să creeze încă zeci de lucrări. Pe unde cu greu le-a tipărit în țară, pe când marea lor majoritate au apărut în Turcia, în Spania, în Grecia, în Rusia și numai nu acasă. Străinii s-au dovedit a fi mult mai interesanți de opera acestui istoric, care trata problemele lor poate nu chiar în lumina cea mai favorabilă, dar ei apreciau profunzimea documentării și obiectivitatea argumentării.

Născut în Chișinău, Alexandru V. Boldur a fost și rămâne a fi un anonim. Ici-acolo pomenit în studiu de specialitate, cu mici apariții publicistice, el practic nu este acceptat nici astăzi în Basarabia. Noi, care considerăm că trăim sub flamura lui Ștefan cel Mare, n-am îndrăznit să reedităm lucrarea Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei 1457-1504 (acest fragment a fost scris până la re-editarea de către TIMPUL a acestei opere - n. red), cum n-am îndrăznit să-i dăm numele lui Alexandru Boldur unui liceu sau chiar biblioteci. El, care a stat la baza fondării „Conservatorului municipal din Chișinău” și care a scris una din cele mai frumoase lucrări, „Muzica în Basarabia” (1940), putea să ajungă pe frontispiciul unei școli de muzică sau chiar al Academiei de Arte. Dar astăzi ne limităm la ceea ce avem și doar remarcăm faptul că Alexandru Boldur postum vine spre noi să ne convingă că Basarabia a avut, are și va avea mari personalități.


Fragment din cartea „Chișinăul nostru necunoscut” de Iurie Colesnic, Editura Cartier

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Februarie 2018, ora: 08:03

Demnitatea, Dodon și fundația

Demnitatea, Dodon și fundația Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md