Astăzi 26 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 08:50
Abonamente

Interviu 17 Iunie 2016, ora 07:52    Din editia print

Jocurile de teren – o soluție pentru activizarea comunitățile locale

Marime Font

O localitate se stinge încetul cu încetul nu doar atunci când tinerii pleacă și nu se mai întorc, dar și din cauza pasivității localnicilor. 

Atunci când nu se întâmplă nimic, iar oamenii se plictisesc, apar tot felul de probleme sociale și conflicte. În multe state europene primăriile și diferite organizații neguvernamentale organizează concursuri și jocuri pentru localnici ca ei să afle mai mult despre satul sau orașul în care locuiesc, să comunice între ei și să lucreze în echipă. Recent, la Chișinău s-a aflat Karolina Likhtarowich, președintele Fundației pentru Dezvoltare și Inițiative Culturale (Fundacja Inicjatyw Rozwojowych i Edukacyjnych) din Polonia, care a venit la invitația Centrului de Limbă și Cultură Poloneză din Chișinău pentru a organiza un atelier de creare a jocurilor de teren, eveniment organizat în colaborare cu Instytut Polski w Bukareszcie și Centrul de Informare pentru Autoritetile Locale.  Am discutat cu ea despre acest mod de a activiza oamenii.

- Dna Likhtarowich, cum poate fi activizată viața socială în comunitățile locale?
- De câţiva ani mă ocup de dezvoltarea locală bazându-mă pe patrimoniul cultural, natural şi istoric al localităților. În munca mea folosesc metode diferite pentru a-i activiza pe oameni ca să facă ceva în folosul comunității. Mă ocup şi de crearea unei oferte educaţional-turistice ce rezultă din ceea ce putem să găsim într-o localitate anumită. Știu din experienţă că un mod foarte bun de activizare a oamenilor este implicarea lor în jocurile educative pe teren, numite și city quest-uri (traduse din engleză ar însemna aventuri urbane, n.red.). Ele constau în crearea unor trasee pe care participanții le parcurg primind diferite misiuni și sarcini pe o anumită temă cum ar fi o personalitate celebră a localității, o problemă sau un eveniment. Dar sunt jocuri de teren pe care le pregătim special cu o anumită ocazie, la comandă. Pentru crearea acestor jocuri sunt necesari specialişti, care instruiesc şi explică cum poate fi inventat un asemenea joc. O condiție esențială este ca locuitorii să fie implicați în proces, pentru că nimeni nu cunoaște orașul sau satul mai bine decât ei. Prin joc ei pot să-și completeze cunoștințele, să descopere ceva nou sau să observe mai bine o problemă cum ar fi sărăcia, poluarea mediului. Este o metodă faină de educaţie regională. În Polonia aceste jocuri de teren se dezvoltă foarte bine.



- Care e scopul acestor jocuri?
- Vrem să implicăm oamenii într-un proces decizional. De exemplu, în Varșovia, locuitorii unui cartier au jucat rolul de jurnaliști, având mai multe sarcini de îndeplinit ca în final să scrie articole pentru un ziar local. Sunt metode bune de a-i face pe oameni să se simtă gospodari. Mai târziu ei se implică cu plăcere în alte inițiative.

- Ce condiții trebuie să îndeplinească doritorii ca să participe la un joc de teren?
- Totul pornește de la o idee și de la persoanele care vor să transpună această idee în realitate, adică să inventeze jocul. În funcție de vârsta participanților, acesta poate avea grade diferite de dificultate. Adesea aud obiecţii de genul „Dar noi nu avem nimic curios. Despre ce putem să povestim?”. Mai târziu începem să analizăm patrimoniul unui oraș, locuri interesante și ajungem să înţelegem că oamenii nu observă, nu ştiu ce au în jurul lor. De aceea e nevoie de un specialist care ar putea să smulgă din acele persoane informații valoroase. Eu am organizat jocuri de teren chiar și în sate. Deci nu trebuie să avem neapărat doar oraşe mari cu multe posibilităţi şi resurse.

- Care e, de obicei, reacția participanților?
- Dacă jocul este bine organizat, atunci oamenii se distrează foarte bine. Sunt mulțumiți, pentru că, în general, până și persoanelor mature le place să se distreze. Pe lângă aceasta, ei mai învață câte ceva. Mai târziu vine bucuria aventurii în care sunt atrași prin acest joc.

- Cine comandă de obicei astfel de jocuri de teren?
- Printre beneficiari sunt organizații nonguvernamentale, firme private, autoritățile locale. Am realizat multe comenzi venite de la primăriile din Polonia și ONG-uri. Se întâmplă des că aceste tipuri de activități sunt realizate în baza surselor financiare europene sau din fonduri locale.

- Cu alte cuvinte, primăriile pot accesa fonduri europene pentru a organiza un joc de teren?
- Desigur, și nu doar atât. Fiecare autoritate locală decide cum cheltuiește banii. O mică primărie poate organiza un concert, un târg, dar se mai uită ce se întâmplă în altă parte. Acum este un curent popular de a implica oamenii în diverse activități colective. Totul depinde de localnici. Chiar dacă primăria nu are o idee, sunt ONG-uri, liderii locali care pot să recomande așa ceva. De obicei primăriile sunt deschise la astfel de propuneri care vin de jos, pentru că știu că cea mai bună angajare a locuitorilor în activități se întâmplă atunci când inițiativa vine de la ei. Când oamenii singuri se organizează, ei fac ceva. E suficient să le dai posibilități. E o abordare deja verificată și care dă rezultate bune.

- Ați lucrat mult în Belarus. Care e situația acolo? Oamenii au destulă libertate ca să organizeze jocuri și trasee educative?
- În Belarus aceste jocuri au avut un rol important de ofertă turistică. Am cunoscut o lideră locală, proprietara unei gospodării agroturistice, care a creat un joc pe teren cu biciclete. Acesta este acum trendul, dacă avem agroturism sau turism rural, nu e suficient să le oferi oamenilor o cameră de dormit și mâncare gustoasă, e nevoie de ceva mai mult. În Belarus sfera asta se dezvoltă bine.

- Noi, în schimb, în Moldova, am putea inventa niște jocuri pe teren legate de cultura vinului.
- Aveți condiții bune unde se pot dezvolta astfel de activități. Cred că vinul trebuie privit ca o parte a culturii, nu doar ca simplă băutură alcoolică. Jocurile pe teren sunt o bună metodă de informare și promovare a patrimoniului cultural.

- Am observat că în general, în Polonia oamenii au devenit destul de activi.
- E la fel meritul diferitor programe europene, trebuie să recunosc. În fiecare localitate poloneză sunt organizații care se numesc Grupuri locale de activitate. Misiunea lor este să activizeze locuitorii, astfel încât ei să aibă posibilitatea să călătorească, să se instruiască, să participe la inițiativele altor localități. Drept rezultat, în Polonia provincia s-a ridicat foarte mult. Nu avem așa ceva că dacă locuiești într-o localitate mică, gata, ești terminat. De fapt, nu este așa. Există multe posibilități și în localitățile mici. Polonezii în general sunt un popor mobil, călătoresc, tot timpul fac ceva. Fondurile europene i-a ajutat să se activizeze și ei au înțeles că au o influență reală asupra multor lucruri.

Un articol de: Ion Macovei Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 25 Septembrie 2018, ora: 23:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 26 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Râmătorii de sensuri

Totul e înspăimântător de simplu: când ne naștem, fiecăruia, Dumnezeu îi dă câte un Boț de lut, căruia noi îi zicem DESTIN, îi pune în față un CRONOMETRU, dă startul și în perioada de timp rezervată noi trebuie să reușim să modelăm ceva din el.

() Citeşte tot articolul

Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md