Astăzi 17 Iulie 2019, Miercuri - Ultima actualizare la ora 12:44
Abonamente

Comentariu 19 Decembrie 2013, ora 10:50

Marime Font

Jurnal de călătorie: Turcia, între Orient şi Occident

Sfârşitul de an mă prinde de obicei în diverse călătorii legate ori de finalităţile proiectelor de cercetare sau predare în care sunt implicat, ori de responsabilităţile de totalizare pe care le am în anumite organizaţii. 

Deja al doilea an activez în Comitetul Director al Proiectului privind înnoirea practicilor de predare a istoriei în regiunea Mării Negre, proiect gestionat de Asociaţia Europeană a Educatorilor de Istorie „EUROCLIO”, o asociaţie care funcţionează sub auspiciile Comisiei Europene, dar care este în acelaşi timp un partener al UNESCO şi al Consiliului Europei. Este o experienţă unică în felul său, pentru că scopul fundamental al asociaţiei şi al proiectului este sporirea interesului pentru abordări inovative şi responsabile în educaţia culturală, ce stimulează democraţia şi dialogul intercultural într-o regiune ce cuprinde state cu multiple probleme de interpretare a istoriei, cum ar fi Turcia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi R. Moldova.

Dacă anul trecut şedinţa comitetului avea loc în Ucraina, într-un moment extrem de complicat al existenţei sale ca stat independent, când alegerile parlamentare din 2012 decideau încotro se vor îndrepta vecinii noştri, în acest an întâlnirea noastră de totalizare a fost la Istanbul, vechiul Constantinopol, fosta capitală a sultanilor otomani timp de secole. Am vizitat cu diferite ocazii Turcia. În multe privinţe relaţia dintre Turcia şi Europa s-a modelat în timp sub efectul straniu al atracţiei şi al respingerii, la fel ca şi în cazul actual al Ucrainei. Atât Turcia, cât şi Ucraina sunt entităţi statale importante, cu resurse umane şi naturale imense, dar şi capacităţi de a-şi negocia poziţionarea geopolitică şi avantajele calităţilor pe care le au în raport cu orice jucător al politicii globale. Ambele vor şi nu vor în Europa, doar că raţionamentele acestei ezitări sunt diferite, iar Turcia posedă un grad mai important de autonomie politică în raport cu marile puteri, ea însăşi proiectând un gen de influenţă asupra statelor din regiune.

Turcia: istoria unui popor nomad la porțile Europei

Atunci când te afli la Istanbul pe podul Sultan Mehmet, care unește Europa de Asia, îți dai seama de întreaga dimensiune a transformării suferite în secole de contact cu civilizația europeană de acest popor nomad. Veniţi la porţile Occidentului ca o hoardă asiatică, otomanii au distrus Imperiul Bizantin, una din cele mai superbe forme de civilizaţie, şi au fost pe cale să intre pe cai în inima civilizaţiei europene, după ce au îngenuncheat Balcanii şi o bună parte a Europei de Est. Opriţi sub zidurile Vienei de eforturile conjugate ale creştinătăţii catolice, Imperiul Otoman a proiectat pentru secole soarta părţii de est a continentului european, inclusiv a noastră, a românilor, dar a fost la rândul său expus unor efecte de europenizare şi de occidentalizare, care i-au modelat identitatea asiatică.


În secolele 16-17, dar mai ales în timpul sultanatului lui Soliman Magnificul, Imperiul Otoman a fost unul din cele mai puternice state ale lumii, un imperiu multinațional și multilingvistic care controla cea mai mare parte a Europei de Sud-Est, Asia de Vest, Caucazul și Africa de Nord. La începutul secolului 17 imperiul cuprindea 32 de provincii și numeroase state vasale, care ulterior au fost absorbite în imperiu, în timp ce altele au obținut diferite forme de autonomie, așa cum a fost și cazul țărilor române.
În secolul 18, ca rezultat al numeroaselor înfrângeri în războaiele cu Rusia, Imperiul Otoman conștientizează că reformele după tipar occidental operate de Petru cel Mare a dat Imperiului Rus mari avantaje, ceea ce determină o necesitate de occidentalizare, în special tehnologică, pentru a evita colapsul. Artizanul primelor schimbări a fost Selim III (1789–1807), care a adoptat primele măsuri de europenizare a imperiului, în special a armatei, reforme întâmpinate cu rezistență de liderii religioși și corpul de ieniceri, fapt ce a condus la asasinarea sa, dar opera a fost continuată de succesorul său Mahmud II, care a eliminat trupele de ieniceri în 1826. În perioada Tanzimatului (1839–1876), considerată prima Epocă Constituțională, are loc prima modernizare reală după tipare occidentale care a cuprins un șir de reforme constituționale (noua constituție de inspirație franceză este adoptată în 1876), printre care armata modernă de conscripție, reformele sistemului bancar, decriminalizarea homosexualității, înlocuirea legislației religioase cu cea seculară și apariția ghildelor cu fabrici moderne.

A doua Eră Constituțională începe cu Revoluția Junilor Turci (3 iulie 1908) care anunță restaurarea constituției din 1876 și restructurarea Parlamentului Otoman, ceea ce a dat un impuls sporit vânturilor de occidentalizare și modernizare a țării.

Reformele lui Atatürk și europenizarea Turciei

Istoria modernă a Turciei începe cu fondarea republicii la 29 octombrie 1923 de către Mustafa Kemal (Atatürk, adică părintele turcilor), care devine primul președinte al noului stat. Odată cu ratificarea celei de-a doua constituții la 20 aprilie 1924, țara cunoaște în următorii zece ani un proces spectaculos de occidentalizare prin reformele lui Atatürk, care au cuprins unificarea învățământului; discontinuarea titlurilor religioase; închiderea curților de justiție islamice și înlocuirea legislației canonice islamice cu un cod civil laic de inspirație elvețiană și cu un cod penal modelat după tiparele codului penal italian; recunoașterea egalității gender și acordarea drepturilor politice depline femeilor la 5 decembrie 1934; reforma lingvistică, care înlocuia alfabetul turc otoman cu noul alfabet turc ce deriva din alfabetul latin etc.

Cronologia reformelor kemaliste este edificatoare și educatoare pentru statele aflate în procese de transformare și modernizare, când conducerea are resursele interne și voința politică de emulare a modelului occidental, în dorința de a da naştere unui model autentic de dezvoltare: 1 noiembrie 1922 – abolirea instituției sultanatului; 29 octombrie 1923 – proclamarea republicii; 25 noiembrie 1925 – schimbarea legislației în vestimentație; 1 martie 1926 – introducerea noului cod penal; 4 octombrie 1926 – introducerea noului cod civil; 1 noiembrie 1928 – adoptarea noului alfabet turc; 21 iunie 1934 – introducerea legii privind numele de familie; 26 noiembrie 1934 – abolirea titlurilor; 5 decembrie 1934 – drepturi politice depline pentru femei, de a vota și a fi alese; 5 februarie 1937 – includerea principiului laicității în constituție.

Autoritarismul „luminat” a lui Atatürk n-a fost digerat ușor în epocă de contemporanii săi, asupra sa fiind organizate mai multe asasinate, iar reformele au întâmpinat o rezistență acerbă din partea islamiștilor și tradiționaliștilor. Cu toate acestea, țara a mers ferm și după moartea sa în 1938 pe calea aleasă de conducătorul său, iar aceste reforme au creat premizele unei apropieri ireversibile ale Turciei de Europa.

Turcia și UE: o relație a atracției și respingerii

Suporterii reformelor lui Atatürk se numesc Kemaliști, ei fiind distinși de Islamiști, cele două reprezentând curente divergente privind rolul religiei în viața publică a Turciei. Kemaliștii combină în general un gen de autoritarism democratic bazat pe constituție laicizată și modul de viață occidental, care susține intervenția statului în economie, educație și alte servicii publice. Începând cu anul 1980, creșterea inegalităților în venituri și distincții de clasă au permis ascensiunea unui populism islamic, o mișcare care în teorie susține un gen de democrație islamică, cu un respect sporit față de legile și tradițiile legilor șariatului islamic în viața de zi cu zi, obligație față de autoritate, solidaritate comunitară și justiție socială.
În conformitate cu orientarea sa tradițională spre Occident, relațiile cu Europa (iar după al Doilea Război Mondial și cu Statele Unite) au fost întotdeauna partea centrală a politicii externe turce. Turcia a devenit membru fondator al Consiliului Europei în 1949, apoi a aplicat pentru a deveni membru asociat al Comunității Economice Europene și a obținut statutul de membru asociat în 1963. După decenii de negocieri politice, Turcia a aplicat pentru a deveni membru al UE în 1987, a devenit membru asociat al Uniunii Europene Occidentale, a aderat la Uniunea Vamală a UE în 1995 și este în negocieri oficiale de aderare la UE din 2005.

Argumentele pro și contra aderării Turciei au adus în prim-plan o gamă variată de aspecte, percepute atât ca oportunități, cât și ca provocări. Schițarea profilului de țară evidențiază întreaga problematică la care trebuie să dea răspunsuri Turcia pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene: de la argumente geografice, demografice și religioase (cu o suprafață de 769,6 km din care mai puțin de o treime se află în Europa și restul în Asia, cu o populație de aproximativ 90 milioane de locuitori dintre care 99,8% sunt adepți ai islamismului și o natalitate care, conform previziunilor, ar face-o în 2015 să fie cel mai populat stat din Uniune), la argumente economice, geopolitice, de reprezentare instituțională, fără a le omite pe cele care vizează segmentul democrație-drepturile omului.

Cu toate particularitățile pe care le prezintă, totuși Turcia s-a definit ca un model pentru alte state musulmane, arătând că democrația și Islamul sunt compatibile, iar tiparele civilizației occidentale pot oferi soluții viabile în realizarea unei modernizări pentru a face față provocărilor globalizării. La rândul său, promovarea multiculturalismului în Europa ca principiu de politică externă europeană devine de asemenea o necesitate pentru a face față provocărilor globale. Drumul Turciei către Uniunea Europeană se dovedește a fi unul pe cât de lung, pe atât de sinuos, iar obținerea statutului de stat membru în cadrul acestei structuri se proiectează ca o miză cu valențe multiple. Complexitatea „dosarului turc” ne determină să afirmăm că a deveni membru al Uniunii Europene a fost și este o decizie politică bazată pe potențialul statului candidat și nu pe identitatea sa. Iar atunci când te afli în Turcia înțelegi că totuși această țară este una europeană.

Un articol de: Octavian Țâcu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Politică 17 Iulie 2019, ora: 09:14

video NEWS ALERT! După ce a recunoscut că primește 700 DE MII DE DOLARI lunar de la Moscova, Putin REFUZĂ să se mai vadă cu DODON

NEWS ALERT! După ce a recunoscut că primește 700 DE MII DE DOLARI lunar de la Moscova, Putin REFUZĂ să se mai vadă cu DODON

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, întreprinde o vizită de lucru la Moscova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 08:06

Băsescu, în Parlamentul European: Dați perspectivă europeană R. Moldova, altfel va rămâne așa cum este / Dna Mogherini, R. Moldova e locuită de români

Băsescu, în Parlamentul European: Dați perspectivă europeană R. Moldova, altfel va rămâne așa cum este / Dna Mogherini, R. Moldova e locuită de români

Fostul președinte al României, Traian Băsesc, acum membru al Parlamentului European, a ținut o cuvântare despre R. Moldova în plenul Legislativului UE. Acesta s-a adresa înaltei reprezentante UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 07:55

Decizia de demitere a lui Victor Micu din funcția de Președinte a CSM trezește suspiciuni

Decizia de demitere a lui Victor Micu din funcția de Președinte a CSM trezește suspiciuni

Demiterea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, inclusă ad-hoc în ședința de marți a instituției a fost una neîntemeiată și ar putea avea legătură cu situația politică din Republica Moldova, a opinat ex-președintele CSM în cadrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 07:52

OPINIE / Despre următoarea dictatură

OPINIE / Despre următoarea dictatură

Poate că am văzut (prea) multe, poate că am citit și ce nu trebuie la viața mea, poate că am îmbătrînit, poate că mi s-a tocit simțul civic, dar nu mai pot să mă inflamez de cîte ori țipă strada sau Facebook-ul că vine dictatura. Țipau cînd cu Băsescu....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 07:44

Nadia Comăneci și Arnold Schwarzenegger, în sala de fitness: "Eu fac munca, ea culege laudele" (Video)

Nadia Comăneci și Arnold Schwarzenegger, în sala de fitness: "Eu fac munca, ea culege laudele" (Video)

Nadia Comăneci și Arnold Schwarzenegger apar împreună într-un scurt video amuzant, filmat într-o sală de fitness din California. "Eu fac munca, ea culege laudele", spune, în glumă, actorul american.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 07:39

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 17 IULIE 2019. LUNĂ PLINĂ ȘI ECLIPSĂ PARȚIALĂ DE LUNĂ ÎN ZODIA CAPRICORN

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 17 IULIE 2019. LUNĂ PLINĂ ȘI ECLIPSĂ PARȚIALĂ DE LUNĂ ÎN ZODIA CAPRICORN

Horoscopul zilei de 17 iulie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 17 iulie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 17 iulie 2019...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 07:18

Premieră pentru Moldova! Caisele și cireșele autohtone au fost exportate în Germania

Premieră pentru Moldova! Caisele și cireșele autohtone au fost exportate în Germania

Primul lot de probă, livrat de către Companiile Fani SRL și Farm Prod SRL, a ajuns, la data de 15 iulie curent, în Germania. Fructele au fost importate de către Cooperativa OGA / OGV NORDBADEN EG –BRUCHSAL, organizație specializată în achiziția, procesarea,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 07:01

Flashmob la SIS „Cerem repetat scoaterea interdicției lui George Simion”

Flashmob la SIS „Cerem repetat scoaterea interdicției lui George Simion”

Asociația „UNIREA-ODIP" vă invită la flashmobul cu genericul „Cerem SIS-ului să scoată interdicția aplicată lui George Simion de a intra în Republica Moldova".

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 06:03

Vlad Filat, condamnat în 2015 la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă, spune că nu își dorește o soluție politică privind eliberarea sa din închisoare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 00:40

OFICIAL - Care sunt atribuțiile șefului statului / Dodon se LAUDĂ că merge la Moscova pentru a negocia prețul la GAZ

OFICIAL - Care sunt atribuțiile șefului statului / Dodon se LAUDĂ că merge la Moscova pentru a negocia prețul la GAZ

Președintele Igor Dodon va întreprinde miercuri, 17 iulie, o vizită de lucru la Moscova pentru a discuta cu autoritățile Federației Ruse, printre subiecte fiind și reducerea prețului de livrare a gazului natural pentru Republica Moldova. Subiectul va fi abordat și cu Gazprom.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 17 Iulie 2019, ora: 00:31

INFOGRAFIC /// Moldovenii pot cumpăra MAI PUȚINI litri de benzină cu salariul mediu pe țară decât românii, chiar dacă în RM combustibilul este mai ieftin

INFOGRAFIC /// Moldovenii pot cumpăra MAI PUȚINI litri de benzină cu salariul mediu pe țară decât românii, chiar dacă în RM combustibilul este mai ieftin

Prețul benzinei depinde de multe aspecte, precum prețul țițeiului pe piețele internaționale, taxele sau marjele proprietarilor stațiilor de benzină. Valoarea unui litru de benzină în punctul de vânzare cu amănuntul, se schimbă de pe o zi pe alta, iar în unele țări,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 00:29

Mulți oameni nu înțeleg drumul pe care merge educația în România. Și nici nu au cum să înțeleagă. Dacă nu ai lucrat vreodată în business, ca să VEZI și să SIMȚI cum se pune problema, …e foarte greu de înțeles ce este greșit. Și, mai mult...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Iulie 2019, ora: 00:28

Noua CARACATIȚĂ a „neamurilor” de la CSM, CSJ și Curtea de Apel: Musteață, Guzun, Murguleț, Miron, Cernat și Răducanu

Noua CARACATIȚĂ a „neamurilor” de la CSM, CSJ și Curtea de Apel: Musteață, Guzun, Murguleț, Miron, Cernat și Răducanu

Dorel Musteață, „împrejur cu nemurele”. Președintele interimar CSM are rude care activează în mai multe instanțe din Republica Moldova, potrivit Deschide.md.

( ) Citeşte tot articolul

Cultură 17 Iulie 2019, ora: 00:12

Semnificaţii istorice pentru ziua de 17 iulie

Semnificaţii istorice pentru ziua de 17 iulie

1918: Din ordinul dat de Partidul Bolşevic, împăratul Nicolae al II-lea şi famila sa au fost asasinaţi la casa Ipatiev din Ekaterinburg, Rusia

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 17 Iulie 2019, ora: 00:01 de Mihai Taşcă

Ororile comunismului / Sediul NKVD-ului, locul atrocităţilor comuniste din Chişinău (FOTO +18)

Ororile comunismului / Sediul NKVD-ului, locul atrocităţilor comuniste din Chişinău (FOTO +18) Din editia print

Imediat după ocuparea Basarabiei, la 28 iunie 1940, comuniştii au perseverat în a instaura „viaţa nouă” în sensul pe care îl înţelegeau ei: arestări, deportări, execuţii, toate fiind menite să-i asigurare viitoarei guvernări liniştea pentru mulţi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 19:00

Liderul PL, Dorin Chirtocă, a prezentat mai multe probe care demonstrează că familia Zinaidei Greceanîi a fost implicată în sustragerea a 5 milioane de euro din BEM.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 16:26

Prim-ministrul R. Moldova, Maia Sandu, a întreprins astăzi o vizită oficială la Berlin unde a avut o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel. La conferința de presă comună. Șefa Guvernului de la Chișinău a declarat că își dorește ca R. Moldova să fie...

( ) Citeşte tot articolul

Cultură 16 Iulie 2019, ora: 15:38

VIDEO: Vali Boghean, RECITAL DE EXCEPŢIE chiar la intrarea în Piaţa Centrală. Cum au reacţionat oamenii

VIDEO: Vali Boghean, RECITAL DE EXCEPŢIE chiar la intrarea în Piaţa Centrală. Cum au reacţionat oamenii

Locuitorii municipiului Chişinău şi nu numai, care au trecut astăzi pe la Piaţa Centrală au avut parte de un spectacol extraordinar susţinut de interpretul Vali Boghean.  

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Iulie 2019, ora: 14:44 de George Mârzencu

(GALERIE FOTO) 16 iulie, Ziua Eliberării Chișinăului de sub ocupația sovietică

(GALERIE FOTO) 16 iulie, Ziua Eliberării Chișinăului de sub ocupația sovietică

În după amiaza acestei zile, în 1941, trupele române au intrat victorios în principalul oraș al Basarabiei, din direcția Nord.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 14:39

Un traficant de droguri din Columbia a fost prins pe aeroportul Barcelona cu jumătate de kilogram de cocaină sub perucă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 14:33

Valeriu Munteanu: Dacă nu vom avea un procuror european atunci „revoluția” a eșuat (din nou), iar cineva va trebui să-și asume politic acest eșec tulburător

Valeriu Munteanu: Dacă nu vom avea un procuror european atunci „revoluția” a eșuat (din nou), iar cineva va trebui să-și asume politic acest eșec tulburător

Legea actuală cu privire la Procuratură nu este „o vacă sfântă” și poate/ trebuie să fie modificată.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 14:00

MERITOCRAȚIE / Consilierul lui Dodon, avocatul PPDA și un candidat la fotoliul de judecător constituțional, noi membri ai CEC

MERITOCRAȚIE / Consilierul lui Dodon, avocatul PPDA și un candidat la fotoliul de judecător constituțional, noi membri ai CEC

În ședința de astăzi, 16 iulie, a Parlamentului, au fost desemnați și confirmați în funcție trei membri noi ai Comisiei Electorale Centrale (CEC): Maxim Lebedinschi, unul dintre consilierii lui Igor Dodon, Dumitru Pavel, avocatul lui Andrei Năstase și candidat la parlamnetare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 13:25

NEWS ALERT / Șeful CSM, Victor Micu a fost revocat din funcție

NEWS ALERT / Șeful CSM, Victor Micu a fost revocat din funcție

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), Victor Micu a fost revocat astăzi din funcție de membrii CSM. Pentru revocarea acestuia au votat 9 membri ai Consiliului.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 12:43

Parlamentul îi face CADOU lui Dodon funcția de Procuror General / Președintele va numi un interimar până la organizarea unui concurs

Parlamentul îi face CADOU lui Dodon funcția de Procuror General / Președintele va numi un interimar până la organizarea unui concurs

Președintele Igor Dodon ar putea numi un procuror general interimar care se va afla în fruntea instituției până la alegerea, în bază de concurs, a unui nou șef la Procuratura Generală. 

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)