Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:53
Abonamente
 
 

Ultima oră 14 Februarie 2014, ora 14:03

Jurnalistul Nicoale Negru susține campania TIMPUL „Vorbesc românește, sunt, deci, român”

Marime Font

Semne diacritice // Îndemnul „vorbesc românește, sunt, deci, român” rămâne valabil

Ziarul „TIMPUL” a lansat o campanie, „Vorbesc românește, sunt, deci, român”, legată de viitorul recensământ general al populației din R. Moldova, planificat pentru aprilie 2014. Printre întrebările la care vor trebui să răspundă locuitorii R. Moldova vor fi și unele referitoare la etnie/naționalitate și limba vorbită. Redacția ziarului propune ca „toți moldovenii de etnie română să declare univoc că limba maternă este limba română, iar ca etnie/naționalitate sunt români”. Aceasta „pentru a nu permite denaturarea realității și falsificarea rezultatelor referendumului”, pentru a opri umilitoarele campanii media rusești despre aceea că românii din R. Moldova sunt o „minoritate națională” la ei acasă”.

Se cere o precizare că precedentul recensământ, din 2004, s-a desfășurat cu abateri de la regulile prevăzute de ONU și datele sale ridică unele semne de întrebare. A declarat-o atunci chiar reprezentantul Fondului ONU pentru Populație, care a monitorizat procesul. În special, sunt dubioase cifrele privitor la numărul persoanelor care s-au declarat români. În R. Moldova, fără localitățile ocupate de separatiști, ponderea acestora a fost de doar 2%, mai redusă chiar decât în regiunea transnistreană, unde procentajul românilor era de 2,2. Nu au fost date publicității datele privitor la numărul persoanelor care au indicat drept limbă maternă limba română. În presă s-a strecurat informația că ponderea acestora era de 17 la sută, cifră care l-ar fi speriat pe Voronin. Dacă în pofida falsificărilor, circa 575 de mii de persoane au declarat că vorbesc limba română, fenomenul nu putea să nu impresioneze.



Prin urmare, ar trebui să ne asigurăm mai întâi că recensământul din acest an va fi organizat în conformitate cu standardele ONU, pentru a exclude atitudinea „preconcepută” a operatorilor față de unele răspunsuri. Lucrul acesta depinde de autoritățile centrale, dar și de Biroul Național de Statistică și structurile locale ale acestuia - de direcțiile (secțiile) de statistică municipale și raionale.

Susțin și eu campania „Vorbesc românește, sunt, deci, român”, sunt scris ca român în actele de stare civilă din R. Moldova. Am însă o sugestie. Trebuie să procedăm în așa fel, încât să evităm clivajul artificial, ideologic moldovean/român. Aceste cuvinte sunt sinonime. O știu până și cei care declară că vorbesc „moldovenește”. Altfel pornim pe o cale greșită, a unei alte divizări cu consecințe periculoase: încercând să eliminăm o divizare pe criterii geografice, pe linia Prutului, riscăm să aprofundăm o împărțire artificială, nu pe criterii fundamentale, de natură etnolingvistică, ci temporare, schimbătoare, fie consecință a ignoranței, fie a preferințelor de natură politică sau geopolitică, a populației autohtone din R. Moldova. Dacă cei 17 la sută care au declarat data trecută că vorbesc românește se vor declara români, procentul lor se va ridica la 17 și, chiar dacă vom fi „cea mai mare minoritate din R. Moldova”, realitatea este alta. Noi suntem majoritatea. Doar că numim limba diferit. Linia artificială a separării trece prin mijlocul multor familii, separă frați și surori, rude, vecini și consăteni. Recensământul ar trebui să fixeze realitatea obiectivă, nu ficțiunea molotovenească, după cum s-a exprimat poetul Nicolae Leahu. Există o soluție în acest sens, pe care o aplică de mulți ani instituțiile de sondaje ale opiniei publice. La rubrica naționalitatea respondenților ele indică „moldovean/român”, iar la limba vorbită – „moldovenească/română”. „Limba moldovenească” este acceptată în sensul de grai moldovenesc. De altfel, și România îi recunoaște drept români pe cei care vorbesc românește, indiferent dacă se numesc moldoveni, vlahi, volohi etc., indiferent cum își numesc limba. Această atitudine înțeleaptă trebuie să o adoptăm și noi.

Știu că risc astfel să atrag mânia celora care doresc o clarificare la acest capitol, care au nevoie de o certitudine pentru a acționa în sens patriotic. Propunerea însă se referă la forma de prezentare a datelor finale, nu la campania propriu-zisă. Datele care vor fi obținute de operatori vor reflecta modul în care își numește limba și se identifică fiecare persoană ce locuiește pe teritoriul R. Moldova. Îndemnul „vorbesc românește, sunt, deci, român” rămâne valabil.

Sursa: ziarnulnational.ro

(Nota redacției - "Limba moldovenească" este un sub-dialect al limbii române (grai), prin urmare, nu pot fi sinonime)

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md