Actualitate

Kremlinul a dat startul campaniei electorale din R. Moldova

În această toamnă, după o altă vizită la Moscova, Igor Dodon anunța că Vladimir Putin i-ar fi promis că toţi cetățenii moldoveni, care au comis încălcări ale legislației migraționale ruse, vor fi amnistiaţi. Într-adevăr, la 3 decembrie, pe site-ul Ministerului de Interne al Rusiei, a fost publicată informația, precum că „cetățenii R. Moldova, care se află pe teritoriul Federației Ruse şi au termenul legal de ședere expirat, vor avea posibilitatea, între 1 ianuarie şi 24 februarie 2019, să plece acasă fără să li se aplice restricții privind intrarea pe teritoriul Rusiei”.

Șeful statului a comentat imediat această decizie pe pagina sa de Facebook. Exprimându-şi recunoștința față de conducerea Rusiei pentru măsurile întreprinse, el a menţionat că MAI de la Moscova a hotărât să ofere această posibilitate pentru 170 de mii de cetățeni ai R. Moldova. Totuşi, Dodon a atenționat că imigranții moldoveni vor avea voie să revină în Rusia nu mai devreme de luna martie 2019, astfel încât să fie acasă în ziua alegerilor și încă puține zile după aceasta. Şi că decizia îi vizează inclusiv pe cetățenii moldoveni, care anterior au fost deportați din cauza acelorași încălcări.

Factorul rusesc niciodată nu a dispărut din Moldova

Premierul Pavel Filip a calificat acest gest al Rusiei drept implicare directă în campania electorală din R. Moldova. Analiștii politici sunt de aceeaşi părere. De exemplu, Dionis Cenușă susține că, prin obligarea moldovenilor stabiliți în Rusia de a veni acasă în perioada parlamentarelor, pentru a putea beneficia de amnistierea migrațională, se urmărește mobilizarea electoratului prorus la alegeri sau o eventuală implicare a acestuia în proteste postelectorale. Cenușă este de părere că Rusia pariază în definitiv pe socialiști în aceste alegeri, dovadă fiind regularitatea cu care Igor Dodon se întâlneşte cu omologul său rus, Vladimir Putin. „Factorul rusesc planifică să-şi restabilească vizibilitatea după practic zece ani de retragere, nu şi dispariţie”, comentează analistul.

În opinia sa, socialiştii au nevoie mai mult decât Kremlinul de o relaţie moldo-rusă cât mai prolifică. „Este clar că aceştia vor să preia puterea şi mai puţin să o împartă cu democraţii sau, şi mai grav, să devină victimele unor dezmembrări postelectorale, similare celor prin care a trecut PCRM”, precizează politologul.

Dionis Cenușă face o legătură între decizia Moscovei de a da posibilitate imigranților moldoveni ilegali să-și legalizeze șederea în Rusia, dacă vor veni în R. Moldova în perioada 1 ianuarie – 15 martie 2019, și decizia diasporei moldovenești din țările europene de a se mobiliza la alegeri. „Nu pot fi excluse calculele Rusiei și ale socialiștilor de a-i împinge pe migranții moldoveni din Rusia la proteste postelectorale, dacă la Chișinău nu va fi constituit un guvern prorus sau în scopul declanșării alegerilor anticipate. Anume acest lucru explică de ce Moscova a oferit perioada 1 ianuarie – 15 martie 2019 ca perioadă de întoarcere pentru moldoveni, în loc de 1 decembrie – 25 februarie, ziua următoare după alegeri”, a menționat comentatorul politic.

„Dodon este agentul Moscovei și nu reprezintă interesele băștinașilor”

Solicitat de TIMPUL să se dea cu părerea despre „prietenia preelectorală” a lui Putin cu Dodon, şi analistul Anatol Țăranu a declarat că ceea ce face liderul de la Kremlin pentru socialiştii moldoveni constituie o imixtiune a Rusiei în treburile interne ale R. Moldova. „Vom fi nevoiți să suportăm imixtiunea, dar, din păcate, nu o putem contracara. Singurul lucru pe care îl putem face e să explicăm oamenilor că Dodon este agentul Moscovei și nu reprezintă interesele băștinașilor. Moldovenii, care vor veni din Rusia, ca să participe la alegeri, depind de regimul de ședere și nu au cum să se eschiveze. Iar promisiunea că vor obține un regim de ședere mult mai bun este o speculație”, consideră Țăranu.

În viziunea acestuia, Putin dorește ca R. Moldova să depindă de Rusia, dar, în același timp, Moscova nu poate să-și asume susținerea financiară a regimului de la Chișinău, asistența economică rămânând în continuare pe umerii UE şi ai partenerilor occidentali ai R. Moldova. Şi, dacă anterior Putin miza pe câțiva agenți electorali, acum el nu își poate permite să disperseze forțele filoruse și mizează numai pe Dodon. Un fapt elocvent în această privinţă ar fi dispariția de pe scena politică a „Partidului Nostru” al fugarului Renato Usatîi. „Încă un lucru care dă de gândit: Vladimir Voronin a declarat că, probabil, nu va participa la alegeri în circumscripții uninominale, ceea ce înseamnă concentrarea agenților ruși într-o singură forță”, a concretizat Țăranu.

Moldoveni în Rusia, tot mai puțini

În timp ce Igor Dodon îi îndeamnă pe moldoveni să plece la muncă în Rusia, angajându-se să le rezolve chiar şi problemele cu legea, numărul concetăţenilor, aflaţi în Federaţia Rusă continuă să scadă vertiginos. Potrivit unui studiu al Institutului de analize sociale şi prognoze al Academiei prezidenţiale pentru economie şi administraţie publică, acest număr constituia, la începutul lui iunie 2017, 430 750 de persoane, în scădere cu 67 000 faţă de situaţia din iunie 2016, scrie Mold-street.com. Este cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, relevă un alt studiu, realizat de RANEPA. Mai mult, dacă, la începutul lui iunie 2014, în Rusia se aflau 584 423 de moldoveni, în următorii patru ani, numărul acestora s-a redus cu peste 26%.

După aproape un deceniu, în care viața moldovenilor în Rusia a fost destul de complicată, inclusiv din cauza deprecierii rublei începând cu anul 2015, aceștia privesc cu scepticism decizia Moscovei de a-i amnistia. Mulți dintre aceştia consideră că legea veche va fi pusă iarăşi în aplicare imediat după alegerile din R. Moldova, căci nu e prima dată când Dodon îi minte.

Oamenii nu au încredere în Dodon

Elena Bârsan din Bălți a lucrat în Rusia, timp de șapte ani. Împreună cu alți conaționali, ea făcea curățenie într-un parc din oraşul Mîtișci, aflat în apropierea Moscovei. „Eram în brigadă 30 de moldoveni. Ruși erau doar în conducerea întreprinderii. Pentru mine, pensionară, salariul de 500 de dolari pe lună era unul destul de mare”, susţine Elena. Ea povestește că grupul de moldoveni locuia într-un bloc de cămine cu trei etaje. „Organele locale știau foarte bine că, în acea clădire, trăiesc moldoveni, mulți fără acte în regulă. Şi periodic, la miezul nopții, făceau razii. Ne scoteau în coridorul lung, ne puneau cu mâinile ridicate la perete și ne verificau actele. Cei care îndrăzneau să deschidă gura erau bătuți cu bastoanele pe spate. Era mare gălăgie şi tremuram toți de frică”, mărturiseşte femeia. După aceasta, adaugă ea, erau urcați cu toţii într-un microbuz și transportați la Biroul migrație și azil. De fiecare dată, două-trei persoane erau obligate să părăsească Rusia. Ceilalți achitau neformal amenzi și, spre dimineață, erau lăsați să se întoarcă la cămin.

„Când în Rusia a venit criza, întreprinderea a dat faliment. Au vândut căminul, unde trăiam, unui agent economic. Noi am rămas fără lucru și fără acoperiș. Cei mai mulți au revenit acasă, mai ales că au început deportările în masă, rubla se devalorizase și nu merita să suportăm atâta umilire pentru nişte salarii mici”, își amintește Elena Bârsan.

După 2014, condițiile de legalizare în Rusia au fost înăsprite. În afară de patenta, pe care erau obligaţi să o cumpere, de la moldoveni se cere un document privind cunoaşterea limbii ruse, a istoriei şi legislaţiei Federaţiei Ruse, o poliță medicală în sumă de 34 200 de ruble, precum şi un certificat, care confirma că aceştia nu suferă de boli infecţioase grave.

În 2014, banii trimiși acasă de către moldovenii, care lucrau în Rusia, constituiau peste 36% din remitențe. În 2017, această cifră a scăzut până la 9,2%.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *